Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)
1880-10-10
ANULE DOUE~țECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTEA MUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Qeto » , , pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administrațiunea Țarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPL ARULU Redacțiunea și Administrațu mea strada Domneî 14 Bucuresci, Brumarelu Dulcigno nu este încă datű în posesiunea Muntenegrenilorü; énse pretutindeni se crede ca elü va fi datü în curendü. Pofta din parte i nu pierde nici uă ocasiune de a protesta de bunele-i intențiuni și tratările cu Muntenegrulu în privința modalității cedării se urmezâ cu liniște și bunăvoință de amândouă părțile. Principele Muntenegrului pare, într’adevĕrü, atât de sigura că Dubigno îi va fi data, în cátaa numită chiar pe comandantele cetății și ale districtului și a destinată corpulu de armată care trebuie să ocupe noului teritoriu muntenegrean. De la Berlin, prin organulü oficiosei Corespondințe provinciale, se aduce asemenea sciea că nu e nici una cuvântă de a pune ín índouiéla seriosa voință a forței de a esecutaotărîrea ce a luat în privința cedării Dulignes. Corespondința provincială merge chiar mai departe în prevederea unei împotriviri din partea Albanesilor, ea lasă să se vadă că Porta vasei se înlăture piedicele ce se opunü la îndeplinirea cuvântului ce a datü. Scirea acesta, fiind venită din Berlin, are o însemnătate mare; ea e de natură de a împrăștia îndouielele ce mai puteau fi despreotărîrea Porței de a ceda Dubigno, chiar luptându în contra Albanesilor. Se sclă, într’adevĕrit, că Porta nu s’a otárbit de a ceda de cátü după stăruințele ambasadoriloru Germaniei și Franciei la Constantinopole. Aceștia ’i-au înfățișată perspectva blocării porturilor de pe Marea Negră de către uă putere care este astății cu atâta mai mare inimică a statului otomană, cu câta în trecută Îi era mai amică și au convins-o că e mai bine pentru ea de a ceda uă parte de câtă a lăsa să se puie în cestiune totală. Porta a declarată că cedeza și, mai cu sumă in urma asigurării Corespondenței politice, îndoială nu pate fi că ea va face partea focului, se va esecuta. Prin urmare, tratatul de la Berlin va fi aplicată întrucâtă privesce cestiunea fruntarielor turco-muntenegrene. Remâne însc cestiunea grecescă în privința resolvării căreia e încă orecare eșuare, déra ideia amânării acestei cestiuni câștigă din ce în ce teramu. E probabilă déjit că puterile vor renunța pentru momentă la întrebuințarea de măsuri coercitive în contra Porții și, într’un asemene împrejurare, ar fi greă de a admite că Grecia va încerca singură de a lua prin forța provinciele asupra cărora Europa i-a recunoscută dreptură. Ar fi cu greă,shemă, de a admite că Grecia se va aventura într’uă asemenea întreprindere, pentru că Turcia—deși trunchiată—e încă destulă de tare, armata iei destulă de numerosă, viteză și bine organisată, încâtă nu e îndoială că va pute ține peptă falangelor, grecesci, care suntu multü mai puținii numeróse, deși eroismul, suntema șicum, nu le va lipsi nici acum, cum nu le-a lipsită nici uă dată. Afară de acestă situațiune, în care desavantagială ară fi de partea Greciei, voci autoritate o îndemnă a nu încredința sortei armelor, resolvarea acestei cestiuni în care Europa e îngagiată directă, și a aștepta. Ilie Times s’a făcută ecoulă acestei idei, care are pentru opiniunea publică englesă și negreșită opiniunea publică de pretutindeni, pentru că pretutindeni pacea e dorită și necesară. Ca cronicari, mai înregistrămă ună scomptă cea circulată asupra modului de resolvare a Gestiunii greco-turcesci. S’afi3^ Turcia își va retrage trupele din teritoriele ce ea însăși a consimțită a ceda Greciei, și că acesta n’ar fi avea de câtă se ocupe acele teritorii. Acestă ideie ne pare a eși cu totul din domeniulă probabilităților, și n’o înregistrămă decâtă cată dovadă de ilusiunile ce-șî face spiritură publică europeană în dorința lui de pace. /// Marți, la 14 Octobre, se deschide esposițiunea națională industrială, organisată după inițiativa societății Concordia română. Acestă întreprindere — deși nu va putea să ne înfățișeze tabloulă complectă și întru tote exactă ale industriei române, pentru că timpulă a fostă forte scurtă așa încâtă industriașii n’au putută se pregătescă mai nimică înadinsă, și apoi pentru ca resursele numitei societăți suntă încă pre mici — totuși va avea uă mare însemnătate prin spiritul din care decurge. Inițiativa individuală, acea putere care în statele libere se pune alăturea cu guvernele și lucreza pentru progresul generală, se manifestă și la noi din ce în ce mai cu putere și îmbrățișază ramurele de activitate, care potă duce țara la propășire. Ca operă pornită din inițiativa individuală, esposițiunea Concordiei române ne inspiră ună deosebită interesă; noi considerămă jiua deschiderii acestei esposițiuni ca vă <fi din cele mai mari, pentru că ea va da ocasiunea tutoră Româniloră să se convingă de ce potă face, dacă se voră uni toți în cugete, în simțiri și în lucrare pentru progresul economică ală țării. Salutămă dorü cu bucurie prima esposițiune industrială română și arămă ca ea să fiă începutulă unei noui ere de prosperitate pentru țară SERVIȚIULÜ TELEGRAFICI ALE AGENȚIEI HAVAS. Berlin, 20 Octombre.— Citimă în Corespondința provincială: «Nu este nici ună cuvântă de a se îndoui de serioisă voință a Porții de a esecuta otărîrea cea luată în privința Dulcignei. Trebuie se crede că că Porta va face să se simte într’ună modă eficace autoritatea iei și va înlătura fără întârziare obstacolele locale care potă să se opună la neîndeplinirea fagăducielor sele. * Delegațiunile austro-ungare și cestiunea orientală. Deutsche Zeitung, în numărulü său de la 19 Octobre, publică una lângă articole cu care întâmpină întrunirea Delegațiunilor austro-ungare și din care estragemü urmatorea parte finală : »Este unăană de cândă baronulă Haymerle conduce destinele estemare ale Statului, fără ca elă sĕ fi avutd pâne adi ocasiunea a-șî pune înainte individualitatea sea ca bărbată de Stată. Victoria sesiune a Delegațiunilor va fi un pietră de încercare pentru amabilitatea și seriositatea conducerii sale. Nici ună omnă cu minte nu i pote cere ca ele se încrucișe de drumurile colegului său de la resbelă cu uă descriere în rose asupra situațiunii Europei. Dérutată într’ună chipă așa de positivă ne-așteptămă ca d-sea să nu presinte Delegațiunileră mă orizontă sumbru spre a le sili se acorde cheltuieli nefolositóre. Precum Joe dauri pe iubita sea Danae dintr’ună noră, totă astă-felă și miniștrii de esterne obicînuiescă ca, dintr’una ceva turburata ală situațiunii europeane, se smulgă milióne pentru armată. Din nenorocire amă refuta în aceste din urmă (file prin diare 1 le oficiase nisce prejiceri sumbre, care au aerul ă unoră fulgere amenințătore pentru ■ delegețiuni. Ară fi iarășî uă greșela prea mare d’a arăta viitorul Austriei ca plină de speranțe. ,In Bulgaria și Albania fericerile continuă mereu, era pretențiunile Greciei, basate pe tratatul de la Berlin, sunt„ încă neîndeplinite. Se pute pre nega că alianța ■ austro-germană este uă garanțiă pentru pace, ună sfată dată indirectă Rusiei d’a nu se încurca în aventuri în sud-estulă Europei, pe cândă flancurile sale suntă deschise pentru uă înaintare mortală a puterilor din centrul Europei ? Rusia acutezată în 1877 să -și bămită armatele sale în peninsula balcanică, fiindăcă avea în Germania jună sprijinitoră tare și astăfelă putu să calce în piciore pretențiunile Austriei. Cu tote acestea ea nu putu să ajungă la trufașulă scapă ală ambițiunii sale a ține pentru totodeuna Bulgaria ocupată toată provincia cucerită Se crede óre ca Rusia va face și acum aceiași încercare de și i s’a refuzată asistența Germaniei ? N va fi venită ore în adevérü din nooă pofta să sacrifice încă vă dată trei miliarde și 100,000 răsboinici în favorea liberării complecte a Bulgariei . Și cu tote acestea guvernul austriacă se teme că armata nostră nu este destulă de numerosă, de înarmată spre a ține peptă atacurilor rivalilor ei noștri! ? Mai crede că că politica nostră din afară a repurtată de faptă ună succesă, că ea a îmbunătățită în adevera situațiunea Austriei în Orientă prin alianța ei cu Germania , dérit tocmai pentru că acesta este convingerea nostră, apoi credemă de prisosă uă sporire a budgetului armatei, pe care n’amă putea s’o aprobămă de câtă numai atunci cândă amă voisă ’i facemă imputarea de sicură ne-meritată că, suptă conducerea sea, Austria a ajunsă într’uă posițiune isolată și espusă la ori ce atacă*. S’a trasă d’aicî conclusiunea că, déce s’aă făcută precari indiscrețiuni la ministerul de resbelă, aceste indiscrețiuni n’aă putută proveni de câtă din faptulă d-lui generală de Cissey, prin intermediarul baronet de Kauld, ord nici de cum prin d. colonelă lung, care n’a mai revélutü pe nevesta sea de cândă s’a despărțită de dânsa. Presa franceză a cerută revocarea d-lui generală de Cissey care este astăzi comandantulă corpului alü XI-le de armată. Ministrulă de resbelă a numită îndată succesoră d-lui de Cissey, care s’a pusă in disponibilitate. Găsimă astăzi, în ziarele francese, următorea scrisóre, pe care d. generală de Cissey a adresat’o d-lui generală Favre, ministrulă de resbelă . Domnule ministru. »Erî, în fața atacurilor- pasionate ale presei, amă voită, mai nainte de tóte, se evită ca autoritatea comandamentelorü sĕ potă fi atinsă prin discuțiunea celorfi inferiori, și o’amă rugată a suspenda din funcțiunile mele ; de altminirelî, în acesd momenta nu se isbea de câtă în omulă privată și de ani mulți amă luată otărîrea d’a nu opune acestoră atacuri de câtă nepăsare și dispreță. »Astăzînsă, aceste atacuri crescânde voescu se isbesc în onorea mea de soldată ! Conșciința mea indignată se revoltă. Le Figaro légé afacerea care ne preocupă cu plecarea mea din ministeriă ; el o amestecă spre acesta pe mareșalul de Mac-Mahon, pe prefectur poliției și biurourile ministeriului de resbelă; totul este falsă ; — este de trebuință ca acesta să se scie. »In fine, una articola murdară, pe care vin să trămită (din fiatul d-lui Laissant, le Petit Parisien), pune vérfa acestoră calomnii nedemne, acuzându-me de trădare. »Trebuie ca lumină să se facă. Vă datorescu acesta celoră cincî-zeci ani ai mei de onore și de servicii reale. Vă datorescu tutoră companionilor mei de arme. O datorescu acesta Senatului care este cu dreptă cuventu gelosü de onorea membrilor- séi și care nu va refusa nici una din autorisațiunile trebuinciose. »Procesulü care s’a judecată acum a fostă necomplectă ; contraria cu ceea ce s’a scrisă, că n’amă fostă nici citată, nici ascultată. Și cu tote acestea, printr’uă diversiune dibace, că singură portă astăzi totă greutatea. »Ceră de la guvernă se ordoneză anchetă asupra actelor mele ; face-veți ore pentru mine, generală de divisiune ca și d-ta, mai puțină decâtă ați făcută pentru colonelul Jung ? »Daca acesta anchetă îmi va fi nefavorabilă, déca, în locuia inprudințelor omului privată, se va găsi uă bănuială numai, care se autorise aceste monstruose atacuri, atunci nu va rămâne decâtă ca ună consiliu de resbelă să se pronunțe. »Déru, pâne atunci, este peste putință ca omulă care, în cursă de 50 ani, a servită patria sea, a făcută în modă gloriosă, potă spune acesta, tote companiile nóstre; — ca ministrulă care, găsindă Francia mai abătută decâtă în 1815, dată pe mâinile Prusiei și ale Comunei, a ajutat’o să se reabidice și se edifice ceea ce există astăzi; — ca acestă generală de divisiune sĕ fiă murdărită într’ună chipă odipsă fără ca guvernulu sĕ se mișce și să ’șî dea lumina ce reclamă. Generalulu comandantu alü 11-lea corpu ; senatorii. Demissey. P. S. Din causa situațiunii cu totulă escepțională și cu tată respectulă meă pentru disciplină, nu ve veți mira, domnule ministru, deca voiă ușa de calitatea mea de senatoră spre a da publicității scrisorea mea*. Incidentalii d-lui de Cissey. Acumă vă lună, câteva Țâre francese, între care le Doulois, acusară pe d. colonel a lung, atașată pe lângă cabinetul ministrului de resbelă, că ar fi comunicată Germaniei planurile de mobilisare ale armatei franceze. D. Jung intentată procesă d-lui Ioan Westone, redactoră ală Țarului le Gaulois, care fu condamnată la 50.000 lei de despăgubire civilă pentru calomnie. Dorit în discursul desbateriloră se dovedi că d. generală de Cissey, fostă ministru de resbelă, este de multă amantară i baronet de Kauld, nevasta d-lui colonelu i lung, de care d-sea e despărțită de mai mulți ani. 1 VINERI, 10 OCTOBRE 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, and and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestrulB lei se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. E. G Popovici 15 Fleisch, markt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce Vi, San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20RANI E SEMPLARULU FRUNTARIELE GRECIEI The Times publică urmatarele asupra fruntariilor elenice : »Grecia i eșită din Congresului de la Berlin în mai rele condițiuni de câtă Muntenegru, cu tote acestea, Concertul europena a susținută că luptă considerabilă spre a aduce pe Porta se observe tratatul de la Berlin chiară întrucâtă privesce sesiunea Dubignes. Afară de ce pate fi întetemeiată și neîntemeiate în reclamațiunile făcute Porții de Grecia și Muntenegru, e între aceste două State uă deosebire esențială :—că Muntenegrulă, după ce a fostă multă timpă în dușmăniă cronică și chiară în luptă cu Turcia, a câștigată prin bătăi crâncene orașulă și uă parte din pomâniü ce trebuie să i se predea acum și că reclamațiunile sale au fost confirmate în modă espresă de tratată. »Corespondintele nostru de la Paris zice, în interesanta sea scrisore de ieri asupra cestiunii greceșci, că nenorocirea Greciei e că ea n’a fostă gata d’a lua parte la recenzură resbelă, și că nu pate, prin urmare, sé arate ceva care se semene cu ună dreptă bazată pe cucerirea efectivă. Grecia va răspunde probabilmente că, era sau nu gata, ea era dispusă la acea epocă să se arunce în încăerare spre a avea sorții d’a lua parte la împărțire, și că nu pute să sufere acum pentru că s’a lăsată să fie ademenită de vorbele și avertismentele Europei. »Răspunsul la acesta este, că ună Stată care pate să se apere elă însuși, trebuie să asculte de sfaturile cele înțelepte și nu trebuie să fie agresivă. Costele Greciei nu potă să fie apărate contra atacurilor, cuirasatelor turcescă și a unei desbarcări de trupe turcesc decâtă prin intervenirea europená; și nu este uă valore tocmai mare aceea a unei națiuni care, făcândă resbelă, privesce necontenită în urmă I spre a-șî dobândi scăparea de la acea cari, după socotela iei, voră fi nevoiți să ’i vină în ajutoră la casă de estremitate. »Pentru aceste cuvinte Grecia a fostă prevestită cu dreptă cuvântă să nu facă resbelă în forma pauperis, și avertismentul este din nou aplicabilă, atunci când, după cum ne spună scirile din Athena, ea face noî împrumuturi și recrutezá cu activitate în tote părțile țărei. Este ceva d’a avea de partea sea simpatiile Europei; dérü este de datoria Europei d’a pțărî daca va trebui să se adauge uă noă teritoră Greciei prin mijlocirea unei cheltueli de bani și sânge care se potä fi suportată mai cu deosebire de alte puteri. Din tonulă și simțimintele ce reflectază corespondința nosträ din Paris, reiese într’ună chipă lămurită că, întru ceea ce priveste pe Francia, daca Grecia va turbura pacea Europei, ea va face acesta cu risiculă și pericolul ăiei, și Francia, precum șcimă, a fostă la Berlin partiniterea cea mai pronunțată a revendicărilor Greciei. ,Daca speranțele și aspirațiunile poporului elenică sunt, celă puțină pentru presiune, atâtă departe d’a fi îndeplinite, la ce primire se póte aștepta regele George ? Este văzută că elă nu póte fi criticată pentru întorsătura ce aă luată evenimentele și ară fi fostă fericită deca ară fi făcută totă ce -i ară fi stată prin putință spre a scuti pe poporală sau deuă desamăgire grea de suportată. Dorn de și națiunile, în nenorocirele loră, suntă arare ori accesibile de rațiune, totuși va fi ună bine pentru viitorea loră fericire ca națiune déca Grecii voră aruta și vor practica în acestă momentă virtuțile moderațiunii și ale răbdării.....