Romanulu, februarie 1884 (Anul 28)
1884-02-23
ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 ban Deta „ „ v » HI......................2 lei — , Inserțiuul și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea Harului, IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. îiA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — m 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14. STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 37, STRADA ACADEMIEI BUGURESCI, 1 maelbok 1884 Multe îndrepturî s’au făcut, dar neapărat și multe rele au rămas, astfel cu mâhnire constatăm că nu se pune nici uă grabă pentru recunoscerea și curmarea lor. Unele din aceste rele sunt cu atât mai vătămătore cu cât ele decurg în parte și din chiar roua aplicare a legilor. Astfel se ’ntâmplă cu prevențiunea în materie penală : preveniții stau închiși cu lunile prin închisori, supt cuvânt ca nu s’a și adunat tóte probele și cu instrucțiunea nu este sfîrșită. Nu mai vorbim de multele amânări și de lungile sorociri pentru înfățișare. Râul în ceea ce priveșce prevențiunea este cu atât mai mare și nedreptatea cu atât mai strigátare, cu cât cei mai mulți din cei preveniți sunt achitați, ér alții sunt condamnați numai la uă mică amendă, la căteva dife scți la căteva luni de închisore, după ce au stat timp îndelungat închiși, împregiurare de care nu se ține câtuși de puțin semn. Avem statistica judiciară oficială pe anul 1878. Acesta statistică ne arătă numărul prevențiilor, condamnaților și achitaților de câtre tote Curțile cu jurați și tribunalele corecționale. Din 1,780 de prevențți, acuzați î naitutea Curților cu jurați, 1,046 au fost condamnați și 727 achitați. Va sedică 727 preveniți n’au fost vinovați, deși au trecut mai multe sesiuni ale Curților cu jurați și au fost străgăniți și închiși până să fie judecați și să se constate nevinovăția lor. Acesta în ceia ce priveșce crimele, în ceia ce privesce rasă delictele, e că ce găsim în acestă statistică : Din 72,105 proveniți, judecați de tribunalele corecționale, 37,166 au fost achitați chiar de câtre aceste tribunale, or, 1,334 de curțile de apel, adică în total: 38,500 preveniți au fost achitați, și 33,457 condamnați. 38,500 preveniți ne spune statistica judiciară oficială ca au fost nevinovați, și câți din ei n’au stat mai multe luni la închisore preventivă ! Tot după statistica judiciară oficială, din cei 33,457 de condamnați, 11,357 au fost condamnați la închisore de la 15 zile la 3 luni, 1,446 la inchisore mai puțin de 15 zile, or 16,184 au fost condamnați numai la amendă. Daca avem acum în vedere și închisorea preventivă, înțelegem forte lesne cu cât gradul de pedepsă al acestor condamnați este mai mare, față cu pedepsa dată prinotărîrea judecătorescă. Intrebam : Drept este a fi cineva pedepsit — caci închisorea este că pedepsă și adese ruinătare—fară se fie judecat? Mai întrebămâncă : legal este ca cineva se sufere duce pedepse pentru una și aceiași faptă : una prin prevențiune și alta prin condamnare ? Și când ne găndim cu adese pedepsa preventivă, dacă o putem numi astfel, este mai mare chiar decât pedepsa prevăzută de lege și înscrisă înotărîrea judecătorescă ! Lăsăm pe fiecare se judece decă cu modul acesta se da satisfacere societății lesată prin faptele delicvenței, din contră, afirmăm câ societatea perde mai ăntei sumele ce producea munca închisului și suferă apoi nedreptatea ce se face celui pe nedrept arestat, pedepsit și al căror număr, după cum văzurăm din statistica judiciară oficială, în 1878 a fost de 38,500, din 72,105 preveniți. Acest rol atât de vătămător societății ar trebui să ’nceteze, și este timpul ca cel puțin cei mai buni să se gandesca forte serios în acestă privință. Pe lângă acest mare rol al închisorii preventive mai este încă și altul : acela al modului cum se fac urmăririle celor preveniți și mirificele prin cari li se storc mărturirile. Parchetul și cu agenții lui ausiliari au atâtea, căi permise de lege și de morală pentru a urmări pe cel bănuit pentru un faptă precare și a aduna tóte probele de culpabilitate în contra lui. îndestul de grea este posițiunea prevenitului prin chiar faptul ca el trebue să lupte în contra a tot felul de probe și de mărturii aduse în sarcina lui, nedându-i-se voie să fie asistat de nici un consilier la instrucțiunea ce i se face. Credem asemene ca orice român are cât de puțină pudere își ascunde fața de el însuși când tace de și vede amenințarea, bătaia și chiar tortura și schingiuirea aplicate prevențiilor de câtre acei aginți, administrativi, polițienesc și adese pote, cu binecuvăntarea judecătorilor de instrucțiune. Cea d’ăntei datorie a parchetelor este să vegheze și să urmărească pe cei cari comit asemeni fapte degradatore, stăruind să fie dați în judecată și să ia pedepsa ce li se cuvine. Numai astfel se póte pune un sfîrșit acelei sisteme barbare, care face din preventi nă adevărată victimă. Avem destule triste exemple de cele întâmplate și de cele ce se denunță jlhiic în acesta privință. Incheiam dar atrăgând seriosa atențiune a țarei și a guvernului asupra acestor rele de la a câror curmare depinde inaugurarea unei stâri de lucruri cu adevărat bine-făcătore pentru viitor, și conform cu morala, cu interesul societății și cu principiile înscrise în Constituțiune, Ziarul berlines die Post, vorbind despre situațiunea Franciei față cu nuoa apropiere a Rusiei de Germania, scrie între altele și următorele : Nu este tocmai mult de atunci, de când chiar noi am cutezat se atragem atențiunea Franciei, ca depinde numai de spa, ca, prin aderarea iei la întreita alianță, să facă dintr’ea sa, spre propriul seu avantagiu, uă împătrită alianță. Deca Francia ar voi chiar acum se se lipesca de Alianța puterilor din centrul Europei, apărea tot ar putea să mai găsească orecare recunoscință, care nu va fi însă așa de mare precum ar fi fost acum un an. " GERMANIA Articolul din Norddeutsche Allgemeine Zeitung, care zice ca este să invențiune afirmarea autorului cărții: „Bismarck, duci-spre-zece ani de politică germană“, și repetată de diarul Czas, câ principele cancelari i, a avut uă între vorbire cu un magnat polon, acest articol dâ ocasiune diarului Czas să facă următoarele observațiuni: Putem asigura ca pe cancelariu, cu tot puternicul său spirit, îl înșală memoria când crede câ de câțiva ani n’a mai vedut și n’a mai vorbit cu nici un alt polon decât cu cornițele Buinski. Suntem gata a-î dovedi contrariul dacâ făgăduiesce a da una sută mârci pentru societatea de asigurare a lucrătorilor. Cât despre ceea ce tăgăduiesce de-altmintreli Norddeutsche Allgemeine Zeitung, apoi nu vom mai duce nici noi vr’un cuvânt, de vreme ce n’are nici uă însemnătate și nu privesce de cât forma ei nu faptul. Cât pentru formă case, nici nu putem și nici nu voim se discutăm cu acesta foră stea cu puternicul iei protector, și cu atât mai mult încă, cu cât acesta n’ar fi fi,ci înțelept nici nepericulos față cu noua propiere a Rusiei de Germania, și credem ca 100,000 morci ar vătăma prea puțin tesaurul german, în cas când vre-un polon s’ar presinta să le ia. Supt titlul de „Politica continentală a Germaniei“, Gazeta Crucei publică în numărul ies de la 1 Marte, un articol în care desvoltă ideia unei noi sisteme continentale pe care ar trebui s-o formeze puterile europene, de acord cu Germania, în contra preponderinței maritime, comerciale, industriale și financiare a Englitezei. Gazeta prevede ca Olanda și Elveția vor intra cele d’ăntâi în acesta sistemă, ale câreia baserau fost întocmite de principele Bismarck când a făcut alianța austro-germană. Grenzboten din Leipzig care are legături cu cancelaria berlinesă, publică în privința aneesiunii Mervului un articol din care era închearea: „Vom observa nainte d’a termina câ acésta anecsiune lasă pe Germania nn destul de indiferintă. Englitera, care n’a fost nici uă dată amica noistră, nu e aliata noistră astăzil și ne observă c’uă neîncredere vădită. Mai la urmă anecsiunea Mervului nu ne privesce.“ După piarul de Danzig, uă escadră cupritulând după deci și opt de vase de resboiu și de transport să va întruni pe la sfîrșitul lunei Iuniu la loppot. Nici uă dată Germania n’a concentrat un așa mare număr de vase într’un singur punt: piarul adaogă ca împăratul Wilhelm și Țarul să vor întâlni probabil în acest moment. Cuvintele adresate de împărat marelui duce Mihail au produs uă adâncă sensațiune. Afirmând devotamentul armatei ruseșc, marele duce a dat uă însemnătate specială misiunii cu care era însărcinat. Mulți vor să oidă uă altă dovadă de intimitate a celor două puteri în acest fapt cu principele August de Wurtemberg, care comanda garda prusiană în timpul resboiului franco-german, a fost numit feldmareșal în armata rusesca. AUSTRO-UNGARIA Uă telegramă din Pesta cu data de 2 Marte și publicată de Neue freie Presse, anunță următoarele : Autoritățile au aflat ca anarhiștii au intențiunea d’a institui un comitet anarhist. Eri nopte fu recunoscut un aginte polițienesc deghizat într’u întrunire a anarhiștilor; el fu înhățat, bătut de morte și dat afară. Partita socialiștilor moderați aotărît se trimită uă deputațiune câtre ministrul ., președinte d. Tisza, spre a-i înmânaun memoriu în care protesteza contra insinuațiunii ca ea ar fi în legătură cu anarhiștii. Ne altă parte jiarele ungare se ocupă forte mult de mișcarea anarhista în urma interpelării făcută de d. Eötvös, pe care am publicat-o el și a răspunsului d-lui Tisza. Din cuvintele lor reiese îngrijirea că cartierul principal al acestei mișcări ar putea să se strămute acum de la Viena la Pesta. Astfel oficiosul Nemzet cere uă procedare solidară contra acestei „epidemii internaționale“ și propune ca guvernele să se informeze despre mișcările căpeteniilor și ale atentatorilor. Pester Lloyd pune întrebarea daca este nemerit ca, supt protecțiunea legilor liberale ale Ungariei, să reînvieze în Pesta diarele interzise în străinătate și să-și potă urma cruciada lor contra Statului. In același timp însă, citatul organ observă, ca, cu ocasiunea desbaterilor asupra legii meserielor, să se cugete matur daca e "spurtun momentul d’a lua nisce astfel de disposițiuni prin lege, încât să le facă lucrătorilor viața anevoiosă. RUSIA Intr’un articol care deschide perspective largi, d. Kalikowespune în organul său Moskowskija Wjedomosti, cum posițiunea Englitereî s’a schimbat cu totul față cu Constantinopole. IACUJA Egipetul a devenit pentru Englitera cheia spre Oriinte, principalele stațiuni spre Indii sunt în mânele Englesilor, și cestiunea neutralității Bosforului a perdut prin acesta pentru Englitera caracterul iei de năsărire, precum de altă parte, nu mai are nici uă însemnătate și cestiunea inviolabilității de câtre Rusia a teritoriului care să mărginesce spre Nord cu Indiile. piarul Pester Lloyd, vorbind într’un lung articol despre ocupațiunea Mervului de câtre Ruși, scrie între altele următorele: De fapt, pentru moment nici nu pate fi von a măcar despre o cucerire moscovită definitivă a Indiilor, dar în schimb ne pare forte probabilă încercarea, ca, cu facla revoltei, se se provoce oă conflagrațiune periculosă pe țârmii Indului și ai Gangelui. Cea ce a din altă dată generarele Skobeliff despre planul rus față cu Indiile: „pricipala nostră datorie va fi în cele din urmă d’a organisa mase de cavalerie „asiatică și a le arunca spre Indii ca a„vait-garda nostră, pentru ca, supt dra„ pe al sângelui și al prădărilor, să reînvnom timpii de groza ai lui Tamerlan,“— este aprope a se realisa mult mai curend de ât cum spera chiar generarele rus. SS ]are prea bine ca Times se găsescă profția nostră prea exagerată, după cum 4icei mai filele trecute într’un articol de lom, totuși stăruim în afirmațiunea nostră, rămânând ca timpul să arate cine a avut dreptate. Standard publică un depeșă din Petersburg dicând ca poliția a promis un recompensă de 10,000 ruble (28300 lei) persoanel care va isbuti să t-esteze pe unul din asasinii colonelulul Sudeikin și uă altă sumă de 400 de ruble personei care va da poliției informațiuni de natură a înlens prinderea asasinilor. La Kasan, bilele aceste, un studinu numit Michailoff, a tras, într’o cameră mobilată, duce lovituri de revolver d-lui Balutin, care îndepinea mai nainte funcțiunile de sustitut al procurorului imperial pe rând. tribunalul districtului Ekaterinaburg. Victima a fost rănită la mână și în oste. Scrie câ atentatul n’are vr’un motv politic și câ este uă resburare privată. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 4 Marte. — Camera comunelor. Marchizul de Hartington, ministru de resbel, desminte ca guvernul englez a făcut a se da generarului Graham ordinul de a se întorce la Trinkitat, crede ca garnisona egiptena de la Kassala va fi liberată fară greutate. Agram, 4 Marte. Șese lucratori au fost arestați fiindca avea relațiuni cu cercurile lucrătore socialiste din Budapesta, Zurich și Lucerna, relațiuni cari au fost constatate prin documente găsite la ei. Sloboda, dhiar al partitei Starcevic, a fost suspendat prin ordinul guvernatorului Croației. DIN AFARA FRANCIA Se anunță următorele din Paris cu data de 2 Marte : Le Cri du peuple, organul anarhiștilor de aici, a anunțat pentru acți un meeting, la care trebuiau se asiste mai multe grupuri revoluționare austriace. De fapt, nu se presintară ease în mare parte decât anarhista de aici, vr’să mie la număr și, după ce ținu un lucrător străin un discurs, se făcură manifestațiune pentru socialiștii vienesi și se adunară bani pentru familiile lucrătorilor isgoniți din Viena, ----*i*»***WM^ 1 ■ v JOUI, 23 FEBRUARIE 1884. Lumînează-te și vei fi. ABONAMENTE În Capitală și districte: un an 48 lei; sese luni 24 lei; tre! Inni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea clarului și oficie de poștală. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 16, Genova. — Articolele nepublicate se ard •— ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-ORDINARA Urmarea ședinței de la 21 Februarie Se da citire unei adrese a d-lui C. A. Rosetti, care cere încă un concediu de dece dile pentru causă de balu, alăturând și certificatul medical. Să citesce capit. 6 „sculele speciale.“ D. I. Rădulescu observă ca la sculele normale, este prevăzut un instructor militar și trebuie a se da normaliștilor cunoștințe militare, pentru ca și denșii să învețe pe școlarii lor. Propune dar sporirea retribuțiunii acestui instructor de la 20 la 100 lei. D. min. al instrucțiunii respunde ca instructorul de la sculele normale este un serginte, care nu învață pe școlari decât mânuirea armei, dar curs militar nu este. D-sea cere menținerea sumei bugetare. D. Em. Porumbari arăta îngrijirea ce se da în alte state și stăruința cu care să lucreze pentru a deprinde pe copii de mici cu exercițiul armelor și susține propunerea d’a se face un curs militar în scalele normale. D-sea adaogă asemene ca scalele normale având misiunea d’a pregăti învățători pentru junime, pedagogia trebue să fie un studiu de căpetenia în aceste scale și vede ca e lăsată în a doua liniă. 1). Codrescu întreba ce sistemă a avut comisiunea bugetară în ficsarea satanelor și apoi arată ca corpul didactic, cu ocasiunea votârii bugetelor fiecârui an, era redus a alerga, a se ruga, a cerși chiar sporire de lefi și uneori chiar numai menținerea lor. Acesta stare de lucruri umilitore pentru corpul învățătorilor, umilitare și pentru Cameră, a trebuit să înceteze după votarea legii ficsarii salariilor, câci acesta, pe lângă gradare, a fost scopul acelei legi. Bógadér Camera a înscrie în buget sumele prevăzute de lege ca retribuțiune. D. dr. Mărdărescu spune ca și d-sea e tot de părerea d-lui Codrescu întru cât privesce interpretarea legii asupra ficsurii legilor , comisiunea bugetară énse, în majoritate a interpretat-o ca neavând în vedere decât pe profesorii viitori. Cât pentru sistemă, s’a urmat cea vechiă, adică s’a sporit câte ceva pe unde s’a putut. D. prim-ministru respunde ca guvernul nu interpretă legea ca d. Codrescu, acea lege se preocupă de gradațiune și cât pentru ficsarea legilor, o face numai pentru viitor. Totuși, fiind uă deosebire în interpretare, guvernul va aduce un proiect interpretativ. Cât pentru sistema urmată la buget, d. prim-ministru Țice ea numai cei avuți pot urma uă sistemă, câci au de unde da or săracii fac ce pot. Așa am urmat și noi cu bugetele. D. N. Ionescu rădică cestiunea prealabile d’a se seideca, în fața legii gradațiunii, póte Camera vota un buget în care se fie înscrise alte cifre decât cele ficsate de lege ca retribuțiune pentru corpul didactic. D-sea crede ca nu, caci atunci nu s’ar fi îmbunătățit de loc posițiunea profesorilor și n’ar fi fost scăpați de nesiguranța, de umilirile ce indurau la votarea fiecaruî buget. D-sea citind și interpretând legea dovedesce câ ea numai un înțeles póte avea, acela ca logile s’au fieșat la sumele prevărsute în lege, ca cei care au mai mult nu vor suferi reducere, cr celor ce au mai puțin li se va face că sporire. D. Ionescu și propune un amendament, în care dice ca legea fiesarii salariilor nu admite nici uă interpretare. D. I. G. Bibicescu e asemene de părere câ legea nu pate fi interpretată decât în sensul câ membrii corpului didactic trebue să aibe logile în ea prescrise. Bugetul dar nu pate fi, întru cât privesce cifrele, decât înșirarea acelor cifre în dreptul fiecarei catedre prevedută în buget, adică traducerea în cifre a legii organisarii învățământului. Așa a și vrut legiuitorul de la 1882 și d. Bibicescu dovedesce acesta citând cuvintele cu care d. Boerescu și d. ministru al instrucțiunii au susținut legea fiesarii salariilor. Terminând, d. Bibicescu dice cu îndoială nu póte fi, în urma citațiunilor făcute, ea legiuitorul a înțeles a acorda tutor profesorilor legile fiesate în lege și rogă Adunarea a dovedi și d’astă dată respectul iei pentru legalitate. D. G. Cantili crice ca legea nu póte fi interpretată decât în sensul fiesǎrii salariilor la sumele prevedute de lege și deduce acesta din chiar conținutul legii. D. ministru al învățământului repetă ca va aduce un proiect interpretativ și speră ca nimeni nu va bănui simțimintele guvernului pentru corpul didactic. Disensiunea închidendu-se și amendamentele respingându-se, se primesce alocațiunea bugetară în sumă de 235,142 lei. Capii. „sculele de belearte“ se primesce, fară desbateri, în sumă de 47,804. La „sculele de musică“ pentru care bugetul înscrie 109,068 lei, d. Valerian Iv- seanu cere a se dota conservatorial de la Iași tot ca și cel din Bucuresci. Se respinge. Capit. „scólele secundare de fete“ se primesce în sumă de 43,888 t. La „scólele centrale de fete“ se suprimă catedra de filosofie, după propunerea d-lui Ionescu. La „estematele secundare de fete“ d. Nacu aréta ca, în Bucuresci, pe lângă esternat, este și că sucursală, poporată de pesteuă sută copile. Nu vede în buget acesta sucursală și cere a se înscrie, cu atât mai mult ca d. ministru, în proiectul de buget înscrisese acestă scală și comisiunea bugetară a șters-o. D. dr. Măldărescu respunde ca s’a cerut înființarea unui nou estemat și p’acela comisiunea bugetară nu l’a admis, pe celesistente însă nu l’a suprimat. Propunerea se respinge. La cap. VIII „licee și gimnasie.“ d. C. lonescu dâ citire unui amendament, care propune sporirea retribuțiunii profesorilor de la cursul superior de la gimnasiul din Ploescu și susținendu-1 arta și dovedesce, cu raportele inspectorilor cu acel liceu e din cele mai bune din țară. Se respinge. D. I. G. Bibicescu depune următorul amendament : „Propunem : 1) a se înființa la gimnastele reale, conform programă, catedrele, de comptabilitate, economia politică, chimiă, igienă, musică și gimnastică. „2) a se da profesorilor de la aceste scale, conform legii gradațiunii, retribuțiunea lunară de lei 280, or celor de limbi străine, 200, conform aceleiași legi." Bibicescu, dr. Iovițu, Fărcășanu, Dimitrescu, Rădulescu. Amendamentul se respinge. Capitolul VIII s’adopta în suma de lei 1,195,747. Ședința se rădică la 6 ore. SCIRI D’ALE ZILEI Astă-Ț 22 Februarie, termometrul casei Menu (succrs de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur . La 12 ore noptea — 3.5 La 7 ore dim. — 2. La amiadi| 1. înălțimea barometrică 772 mm. Cerul variat.* . . * * Eriseră, ținendu-se uă întrunire de deputați și senatori în sala Senatului, s’a propus ca Camerile să țină ședințe și sera, spre a termina mai curend cu votarea bugetelor, spre a se putea începe îndată disensiunea asupra revizuirii Constituțiunii și termina înainte de Pasci. ■XD, ministru al instrucțiunii publice prin formă circulară a sea, atrage atențiunea revisorilor școlari asupra relelor ce rezultă pentru învățământ, din permutările fară sfîrșit ale învățătorilor sătesci. De aci înainte nu se va încuviința nici uă permutare dacă necesitatea iei nu va fi pe deplin justificată. Ministrul mai spune câ uă mare parte din învățători, când pleca la târg pentru a -și cumpăra cele de trebuință, sacrifică de regulă Sâmbăta și câte uă dată și Lunea, revisorii sunt rugați a face cunoscut învățătorilor câ trebue se renunțe cu desăvârșire la aceste deprinderi. * * * Fiecare pate să veda espuse în condeiele Universității vr’uă căte-va cuște, una cu turturele, alta cu pisici, uă a treia cu dupî câni; din acești câni unul e cu piciorul tăiat, cu gâtul străpuns de uă țavă prin care e silit să respire; cr tote încercările sale de a lătra, de a urla de durere remân zadarnice. Suferințele acestui animal se mișcă oricât ar fi de nesimțitor. Ni se spune ca sunt nisce animale asupra cărora profesorii de la facultatea de medicină fac esperiințe. Nisce tineri cari priveau acest trist spectacol, cautau cu bastonele lor, se provoce acele animale. Tinerii studiați strânși în giurul acelor custe priveau, glumeau cu nepăsare față cu acele suferința cumplite.