Romanulu, martie 1884 (Anul 28)
1884-03-26
ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURÎ Linia <1* 80 litere petit, pagina IV..............................40 bani Veto „ „ „ „ IV......................2 lei . Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — . A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului, IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă —■ 20 BANI EXEMPLARUL BUGURESTI, 1 »0E 1884 S’au găsit între membrii comitatului delegaților Camerei unii care au protestat când li s’a atribuit ideia c’au dat mână de ajutor, spre a se lua măsuri în contra libertății pressei. Astăzi, cu raportul d-lui Stolojanu în mână, constatăm ca nu numai contra libertății, ci pentru desființarea pressei luptataű acei d-ni deputați. Raportul spune ca, la art. 24 s’a adaus următorul alineat: „Arestul preventiv, în materie de pressă, e intermmis.“ Deci, persona diaristului și libertatea lui sunt garantate în contra arbitrarei voințe a guvernului ș’a sateliților ce ele sunt în posițiune de a avea pururea în justiție. piarul însă, cel mai mare mijloc de propagandă al timpilor moderni, este lăsat la discrețiunea absolută și cu totul arbitrară a unor judecători, pe cari guvernul îi numesce, guvernul îi destitue și cari, depindend de necontrolata lui suveranitate, pururea la ordinele și voințele lui supuși sunt și datoria fi. E că, cum a fost redactat de majoritatea comitatului delegaților Camerei, articolul 105 din Constituțiune : „Art. 105. Juriul este statornicit în tote materiele criminale și pentru delicte politice și de presă. „In tote cozurile de atacuri, ofense sau imputări cari ar fi îndreptate contra agenților autorităților publice pentru fapte relative la funcțiunile sau la viața lor privată, acțiunea de daune civile nu se póte intenta decât înaintea curții cu jurați d’uă dată cu acțiunea publică. „In cas când ministerul public nu va intenta acțiunea publică, partea vătămată va putea sesisa direct curtea cu jurați. „Când case atacurile, ofensele sau imputările ar fi îndreptate contra unei persone private pentru fapte relative la viața privată, acțiunea publică, ca și cea civilă, se vor intenta înaintea tribunalelor ordinare după regulile dreptului comun.“ D-ni generalele Călinescu, N. Dimancea, Pr. Cazotti, B. Lascar și At. Stolojanu, delegați ai Camerei, au adoptat aceste idei și redacțiunea lor și s’au îndatorat d’a le susține. Singuri d-nii I. Codrescu și I. Poenaru-Bordea au avut virtutea d’a se împotrivi nefastului cuvinte ce a tîrît majoritatea comitatului delegaților Camerei s’au făcut se s’audă protestarea omului luminat de învățămintele istoriei în contra pornirii orbe a pasiunilor. Dumnelor, ca omagiu marelui principiu al libertății pressei, ca omagiu serviciilor ce a adus totdeuna propășirii omenenirei și în special țarei nóstre deplina libertate a graiului și a penei, au propus și susținut următorul amendament : „In delicte de pressă, acțiunea de daune și interese nu se va putea intenta decât naintea juraților, chiar când faptul n’ar constitui un delict. „Jurații vor decide și asupra despăgubirilor civile.“ Nu ne înducim câ tata Pressă din țară și din străinătate vor felicita pe d-nii Codrescu și Poenaru-Bordea pentru c’au dovedit ca au credință în libertate, înscrisă pe vechiul drapel al partitei liberale. Vorbim ca cetățianî caci ca și ari ști multe am vădut, am îndurat multe și prin multe și mari nevoi am trecut , ș’am învățat ca, la noi ca pretutindene, persecuțiunea în contra unui chiar este cel mai mare serviciu ce i se póte face. Faptul ca guvernele, cari persecută diarele cari cu drept luptă contra lui, le clădesc un piedestal, mărețul și gloriosul piedestal al persecutării, le atrag simpatia, iubirea, respectul și susținerea națiunii, seim asemene cu guvernul care urmăresce diarele ce pe nedrept, cu injurii și neadevăruri îl combat, dovedesce câ nd are încredere în faptele sale, cu atât de puțin preț pune pe ele și atât de neînsemnate le crede încât oricine le pote scerge. Felicităm în sfîrșit, pe bo. Codrescu și Poenaru-Bordea, pentru ca au dovedit ca pentru principiul libertații pressei jertfesc resimțimintele personale ce pot se aibă în contra diarelor ce i-au combătut, ca pe toți ceil’alți, adese cu nedreptate și cu cuvinte ordinare. Le sperăm ca vor avea, ca vom avea fericirea, d’a vedea ca majoritatea Camerei cu denșii va fi. Opiniunea onorabililor noștri adversari n’o discutăm. Amintim numai că atunci când cineva și-a făcut din pressă uă pârghiă —■ și când majoritatea din adversarii iei de astăji prin puterea și activitatea iei au ajuns ce sunt — a o combate este a repeta acțiunea amintită a celui cari ’și taiă craca de supt piciore. A căuta se convingi pe omul acesta carea face, chiar proverbul a spune ca este peste putință. Numai brutalitatea reală și simțitare a faptelor mai pote deschide ochii unor asemeni rătăciți. Faptelor le vor pune în vedere totă presă și cetățianii în întruniri publice ; căte-va fapte le vom mai aminti și noi. In cei cinci ani ai regimului Catargi, Românul a luptat în contra faptelor greșite ale acelui regim , mai cân’a fost călcare de lege, n’a fost act arbitrar pe care el se nu-l arate, se nu-l stigmatiseze. Totuși, nici uă deta acel guvern al arestului preventiv și al proceselor de presă n’a arestat pe directorele ziarului care era și girante responsabile nici a-I intenta acțiune pentru faptele ce imputa însuși guvernului. Semnalăm acest fapt liberalilor oficiali pentru a vedea cât de temeinică și seriasa este deosebirea ce voiesc a face între viața publică și viața privată. Dându-se publicității abuzuri făcute de un primar de la un orășel—ni se pare din Prahova—pentru a îmbunătăți starea sa privată— și probele doveditore acelor abuzuri aruncându-se la coș,—câci nu ne asceptam la nici-uă reclamațiune de vreme ce faptele adevărate erau, — guvernul s’a folosit d’acesta, pentru a asvîrli în temniță și a priva, în timp de trei săptămâni, de libertatea sea pe d. Costinescu, prim-redactore și atunci directore și gerant respundător al Românului. La jiua judecății naintea juraților, nimeni nu s’a presintat ca reclamant și deținutul în arest preventiv a fost pus în libertate. E că cum un guvern, în numele unui cetățian s’a răsbunat asupra unui ziarist pedepsindu-1 prin arest preventiv. Așa va fi — și acum în virtutea Constituțiunii — și cu viața privată a cetățianilor pe care comitatul Camerei s’arată cu voiesce s’o adăpostesca de atingeri, trimițând pe parist la tribunalul corecționale. Oricare cetățian este membru al unei partite și, atacat fiind într’un siariu, — mai cu sema când i se va da asigurarea ca tribunalul are ordin să condamne — nu se va sfii d’a intenta proces, fie cât de nedrept. Deci, destul este ca guvernul voiasca pentru ca proces să fie, stru ca piarul să dispară, supt uitatea despăgubirilor civile. Ceia ce nu se putea crede orile supt guvernul conservator , propune a deveni măsură de ore constituționale supt guvernului rale. Pe atunci, sistema despăgubirilor vile nu era încă născocită; pe atunci, chiar guvernul reacții credea ca nici uă îndoială nu este Constituțiunea, ordonând ca presele de pressă numai de competi joriului sunt, la jumucată a se c și despăgubirile civile. Acum, deci libertatea diarista se garanteza, viața ziarului să dâ preț al mulțămirii unor ambițiuni a unor pasiuni rătăcite. Mareameținlă trebue se fi copt pe cei cari se pretind a fi liber și’n numele partitei liberale reacții clădesc. Sperâm însă — deși nimic nu autorisă — cu dreptatea, adeverit adevăratele idei liberale, vor zbur în Camere. SERVICIUL TELEGRAF. AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 5 Aprile.—Agitările urmeză pitre lucrătorii greviști din basmul de c buni de la Anzin. Tóte puțurile au treb să fie ocupate militărește pentru a alege libertatea lucrului. Berlin, 5 Aprile.—SS citește iîn Mâniul imperiului. Astăzi în sînul consiliui federal s’a făcut uă schimbare de ■ deri asupra cererilor unor partite polit în privința instituirei unui minister sponsabil. Plenipotențiarul Prusiei sa anunțat în mod absolut contra acestor veri cari n’ar putea fi realisate far’a duce un prejudiciu drepturilor state confederate; a adaos afară de acesta, cifrul de gravitate al politicei imperiale ar fi lăsată capriciului majoritaților schimbătore ale Reichstagului, ceea ce ar aduce dizolvarea unității Germaniei. Tote guvernele federale au aderat la acesta declarațiune a plenipotențiarului Prusiei. Gazeta Germaniei de Nord decilară lipsită de orice fundament noutatea dată de diarul Germania, după care d. Depretis, într’uă convorbire cu d. de Reudell ambasador al Germaniei la Roma, ar fi exprimat neplăcerea sea în privința atitudinii Austriei faciă cu Italia. Pestii, 5 Aprile.— Camera deputaților.— Respundând la interpelarea depusă eti. d. Tisza duce câotărîrea guvernorului Austriei de jos, privitore la importarea vitelor din Ungaria în Austria, o contrarie tratatului de comerciu între Austria și Ungaria. Guvernul din Pesta a cerut explicari guvernului din Viena, care va recunosce deligur reclamările sale ca justificate. In cazul contrariu, guvernul ungur va ușa de tote mijlocele legale și chiar de reciprocitate. Constantinopole, 5 Aprile.— Oficială — Dzigalsky pașa, adjutant al Sultanului, e numit comandant al miliției din Rumelia orientală înlocuind pe generalele Strecker, demisionat. Cair. 6 Aprile. — Nuhar pașa a dat Khedivului demisia sea de prim-ministru, declarând câte peste putință de a conduce afacerile Statului în colaborațiune cu englezul Clifford Lloyd, fupt-secretar de stat la ministerul de interne. Se consideră ca probabil ca Khedivul va primi demisia primului său ministru, Paris. 6 Aprile. — Un depeșă oficială din Hanoi anunță ca operațiile corpului espediționar francez în contra citadelei de la Hong-Hoa au început. Roma, 6 Aprile. — In ședința Camerei ținută eriseia, d. Mancini, ministrul afacerilor stâine, răspunzând la mai multe interpelări privitore la politica exterioră a cabinetului, a dis câ raporturile intime ale Italiei cu Germania și Austria se împacă în mod perfect cu bunele relațiuni ce Italia întreține cu tote celelalte puteri. A declarat câ Italia a întrat în alianța imperiilor din centru cu uă perfectă paritate, adăugând câ norii cari se rădicase din partea Franciei, s’au risipit și câ apropiarea Rusiei de Germania trebuie să fie salutată ca un eveniment care asigură și mai mult menținerea păcii. Viena, 6 Aprile. — Gazeta oficială publică convenția privitore la joncțiunea drumurilor de fer austriace, serbești, bulgărești și turcescî. Solia. 6 Aprile —Principele Alecsandru a plecat aceî dimineță călare la Rusciuc; va face călătoria prin popasuri și crede ca are se stea vreo decejile Pe drum. Sofia, 6 Aprile. — D. Nacevici, fost ministru de finance, numit de curând aginte diplomatic al Bulgariei în Bucuresci, a plecat ade dimineți ca se ocupe postul său. .Kof-Gheroff, noul aginte diplomaBulgariei la Constantinopole, la postul său în cursul lui Aprile, k, 6 Aprile. — Celebrul poet germanuel Geibl, a murit adi dimi- LUNI, MARȚI, 26, 27 MARTE 1884 E^umineaza-te și vei fi. ABONAMENTE I Capitali si districte, na an 48 lei; șese luni 24 sei; trei luni 12 lei; un luni 4 lei. Putiri tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administraținnea diarulul și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleisehmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gnstavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele aepnblicate se ard — DIN AFARA FRANCIA rancia s’a ivit un nuvă neînîntre Senat și Cameră. .El a modificatotărîrea luată Leră în privința chipului d’a consiliarii comunali din Paris, ii deja ca Adunarea deputrimise un amendament al d-lui , dupe care capitala era înnîn patru circumscripțiunî ei, avend fiecare a alege ci membrii dupe scrutinul pe ul a mănținut în principiu 1 pe listă, dar aotărît în timp ca acesta sistemă electonu fie aplicată de cât numai dupe-mfeci arondismente esisistfel ca fiecare circumscripectorală nu va avea se alega patru consiliari. Este probabil mnul va interveni spre a stacompromis, și pate ca va trece propunerea sea de mai împărțirea Parisului în cinci fripțiuni electorale și scrutilistă. GERMANIA a dus uă mare ferbere prin cirea câ’n ultimile jile ale arte autoritățile au fost înscți facă pregătiri electorale penhstag, din ceia ce se deduce unul esteotărît a disolve maiuria Reichstagul. din urmă numărul oficialnzboten găsim un articol în prelungirii legii contra lor și care se î ncheie cu următea amenințare : Noi, din parte-ne, dorim în sinceritate să nu se ajungă în Germania la un regim reacționar. Dar tocmai de aceia dieem și noi câtă mulțime de bărbați liberali, când li se va propune să-și alega între un regim reacționar timporal și reînviarea întregului scandal social-democratic din 1878, vor preferi negreșit ăntâia alternativă. Vină numai de fapt un astfel de regim reacționar, și atunci va fi aprobată nu numai legea contra socialiștilor, dar încă vor fi înlăturate și multe din lucrurile bune ce ne-au fost aduse de acești cincispre-zece ani din urmă. Despre acesta putem fi șicuri. ENGLITERA Le temps din 2 Aprile publică urmatorele : Cabinetul britanic a fost interpelat ori în amendupă camerile Parlamentului asupra afacerilor din Egipet. Limbagiul miniștrilor n’a avut destulă precisiune. Lord Hartington a promis se comunice „cât se pate mai curând“ Camerei comunelor, documentele privitore la apărarea Suakimului, la starea Sudanului și la situațiunea lui Gordon. Cât despre acest din urmă, el n’a putut decât se confirmezesuccesul ultimei sale încercări în contra puterilor inamice care-l strângeau d’aprope și lord Granville a făcut risce declarațiuni analoge la Camera lonjilor, adăugând de altminteri ca guvernul nu credea în putința d’a face pe trupele engleze se urce din nou Nilul pentru a veni în ajutorul lui Gordon, dupe cum unele chiare, cu Times în frunte o cer cu stăruință. In Camera Comunelor s’au urmat din nou desbateri asupra politicei engleze din Egipet, la care au luat uă mare parte și d. Gladstone, fară ca printr’acesta se se fi făcut mai multă lumină asupra situațiunii. Guvernul declară ca nu pate se mai spună nimic în privința acestei cestiuni, de vreme ce s’ar abate atunci de la discrețiunea ce se datoresce celorlalte puteri interesate. Iar în privința Sudanului, el jise ca, la cas estrem, Gordon-pașa nu trebue se aibă uă speranță tocmai mare în ajutorul Englitezei. Un telegramă din Londra, cu data de 4 Aprile și publicată de Neue freie Presse, ne mai spune încă urmatorele : Răspunsul de oli al d-lui Gladstone, la interpelarea d-lui Northcote, este condamnat chiar de diarele liberale din causa violențiî întrebuințată faciă cu d. Northcote. Se declarâ ca explicațiunile sale au fost nesuficiente și ca Englitera nu se va mulțămi pe ele. Se pare ca d. Gladstone se asiure cât va voi cu politica și planurile lui Gordon-pașa au reușit, câci Englitera va primi de bun tot ce a spus d. Northcote și care este contrariul. Sudanul nu este pacificat, Chartumul nu eliberat, garnisonele n’au fost scăpate. Fiascul este vădit ca și lumina bilei. Poporul englez nu crede în afirmațiunea d-lui Gladstone, cu numai pressă străină, acea care e influințată de Bondholder a inventat fiascul misiunii lui Gordon-pașa. TURCIA Uă relațiune primită din Candia de (jiarul Neue freie Presse conține un șir de amănunte care dovedesc ca situațiunea din acea insulă a devenit de fapt forte seriosă. Poporațiunea musulmană este forte înfuriată din causa numirii din moți a lui Fotiades pașa ca guvernatore, de vreme ce crede ca acesta nu este omul care e dispus a-i apăra interesele iei. De acesta și acesta, parte a poporațiunii a fost câștigată pentru proiectul ca Porta se perda suveranitatea sea asupra Cretei. De altmintreli, numai poporațiunea creștină este mulțămită cu numirea lui Fotiades pașa, de vreme ce se temea ca postul de guvernatore va fi încredințat unui musulman. Acesta nu împedică casé ca agitațiunea partitei naționale să se întindă din ce în ce mai mult și ca autoritățile chiar să susțină pe facă acesta agitațiune. SPANIA Le Temps din 2 Aprile primește următorea telegramă din Madrid : Gazeta oficială publicâ atji diminuață decretul privitor la disolvarea Cortezilor și tresând alegerile deputaților la 27 Aprile, pe acele ale senatorilor la 8 Mai. Nu va fi decât u scurtă sesiune naintea vacanțelor de veto, în timpul câreia Cortezii vor vota adresa și vor adopta fără discusiune bugetul. Tóte tratatele de comerciu cu Italia, Danemarca, Olanda, Elveția, Portugalia, Statele Unite și Englitera nu vor fi supuse Cortesilor decât la iarnă. In cursul negocierilor ce s’au făcut de curând între cabinetele din Londra și din Madrid, d. Gladstone insistase mult se se supună Cortezilor în timpul verei un tratat de comerciu provisoriu, dar guvernul spaniol a refuzat acesta și a cerut nisce modificări pe care cabinetul englez nu s’a arătat dispus se le acorde. In orice caz, acestă convențiune comercială nu va putea se fie pusă în vigore în Engliteranainte de 31 Marte 1885. El Liberal, care a fost urmărit ori, a publicat oă protestare la care au aderat după-deci și nouă de diare din Madrid și uă sută nouă-deci și opt de ciare din provincii, aparținând mai cu sema opiniunii liberale și nuanței din stânga dinastică. EGIPETUL Citim urmatórele în Neue freie Presse de la 5 Aprile . In privința stârii diplomatice a cestiunii egiptene, au sosit deosebite serii. Prin cercurile diplomatice din Paris se vorbesce cu Porta, printr-uă Notă circulară pe care o va adresa represintanților săi pe lângă marile puteri, va provoca întrunirea unei conferințe la Constantinopole care să se ocupe de cestiunea egiptena. Intre acestea Musurus-pașa, a comunicat Porții prin telegraf, în întregul său, răspunsul dat de lordul Granville la ultima Notă turcescă. Ministrul englez recapituleza mai ăntei forte amănunțit negocierile urmate până acum între cele două guverne și apoi răspunde la cererea Porții, d’a se începe acum din nou negocierî, cu guvernul englez a încunoșciințat deja pe cabinetul turcesc, câ, dupe părerea sa, propunerile presintate mai nainte nu formeza uă leasă practică pentru uă înțelegerile. Propunerile presintate mai târiu n’au modificat întru nimic acesta impresiune. Măsurile ce se vor lua vor fi tocmai în cel mai mare interes al Egipetului. Nota încheiă exprimând dorința ca aceste măsuri să fie aprobate de Sultan și ca guvernul englez să fie încunosciințat și despre celelalte vederi ale guvernului otoman. ÎNTREIT ALIANȚA SI ENGLITERA Se telegrafie já din Viena ziatului Le Gaulois, cu data de la 27 Marte. Intențiunea Rusiei d’a desființa convențiunile tratatului din Paris și d’a asimila Bosforul turcesc cu Bosforul egiptean, ține a confirma impresiunea care domnesce acum cu Rusia și Francia s’a fi înțeles cu Germania a urmată politică care se aibă de scop a aduce seriose încurcături Englitezei. Momentul nu este depărtat în care d. Gladstone va avea se sufere urmările lovirilor sale violente în contra Austriei. Este de ajuns a citi observațiunile pressei austriace, privitore la situațiunea afacerilor din Egipet, pentru a înțelege ca opiniunea publică este forte puțin simpatică guvernului englez. In sferele bine informate, se zice ca principele Lobanoff a dat împăratului Alecsandru asigururile cele mai formale ca guvernul Austro-Ungariei nu va face nici uă oposițiune politicei urmată de Rusia în Asia. Comentarile pressei germane, privitóre la poliția Engliterei în Egipet urmeau a fi forte nefavorabile. ACADEMIA ROMANA Vineri, 23 Marte, MM. S. Regele și Regina au asistat la ședința publică a Academiei române, care, supt președinția M. S. Regele, a ținut de la orele 1 și jum. până la orele 4 și jum. La deschiderea ședinței, M. S. Regele a adresat membrilor Academiei urmatorea cuvântare : „Avend onorul de a fi membru al acestei înalte adunări, Regina și Eu venim totdeauna cu bucurie în mijlocul „d-vostră, spre a asculta disensiunile „vóstre șciințifice, care le urmărim cu un „interes neîncetat. Însă cum pare să fie „altfel, când lucrările de căpetenie ale „Academiei sunt istoria și limba, teme,icele esistenței nóstre naționale? Țărana„toresce astă di Academiei un șir de documente istorice, ascunse până acum, și „care au fost scose din întuneric, prin „ostenelile neobosite ale membrilor iei, „respăndind astfel să nuoă lumină asu„pra trecutului neamului românesc. Nu „mai puțin însă trebue să ne ocupăm de „viitorul.... de limba nóstrá, care s’a păstrat neatinsă în cămpiele roditore ale „Dunării, în plaiurile mărețe ale Cârpacilor, aceste ținuturi încăntâtore, descrise cu măestrie și încă limbă așa de „curată de poetul nostru popular V. Alecsandri. Ce sarcină mai dulce pare aa vea Academia decât a lua supt paza „sea acesta limbă veche pe care poporul „o înțelege și o iubesc”? Menținem der aceste frumose espresiuni întrebuințate „de străbuni, și nu ne temem de cuvinte „care au căpătat de veacuri împămăntenirea. „Superflua non nocenta „Ce limbă are norocu de a dispune de „patru cuvinte pentru uă însușire, care „trebue să fie mândria fiecărui popor, care trebue să fie scrise pe steagul fiecărei „armate: voinicie, vitejie, bravură, ero„ism ? Să ne ferim însă de uă îmbelșugare de espresiuni moderne, care nepunând vă stavilă la timp, va înstrăina „poporului limba mea. „Am fost îndemnat a rosti aceste câteva cuvinte prin dragostea care o a „pentru frumósa și bogata limbă romai „și fiind încredințat ca dorința Mea—î „drăsnesc aribce și a Academiei—nu „rămâne un ^pium desiderium “. „Supun der la chibzuirea d-vostră de< „nu ar fi folositor de a face un fel < „ Etimológia im magnum Romániaecom „nénd tóte cuvintele vechi, care altmi „trelea vor fi perdute pentru generațiile viitore. „Verba volant, scripta manent" „Spre a sprijini acesta întreprinde „pentru care patru, cinci, șase ani vor "trebuincioșî, pun în fiecare an model „sumă de șase mii lei la disposițian „ Academiei. „Intr’adever, lucrarea acesta este toi „întinsă, pute ea nemărginită, să ne „mințim însă cuvântul lui Horaiță: „Este „dus în rebus, sunt cerți denique cinesu „sunt convins ca opera Academiei, ca „își va rădica sieșî un monument nep „ritor, va fi încoronat de uă isbăndă , „ricita.“ Acesta cuvântare a fost primită cu un mare entusiasm. MM. LI. Regele și Regina cu acesta ocasiune au felicitat pe d. V. Alecsandri pentru meritatul succes ce a obținut represintarea pe scena teatrului a piesei sale în versuri—Fântâna Blanduziei—esprimând regretul de a nu fi putut asista la acesta represintare din causa doliului curtei.