Romanulu, iunie 1885 (Anul 29)
1885-06-10
A * AY YA> 20 BANI ESEM PLARU L Pnndatore: C. A. ROSRTTI E3DITXTJ3STEA. ( B ) Directore: VINT1LÄ C. ROSETTI ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIUKI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bai Deto ni 2 lei — Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea parului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-une, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — LUNI, MARȚI, 10, 11 IUNIU 1885 Luminétate și vel fi. ABONAMENTE In Capitala și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — BÜGURESCI ll GIEEȘAR1885 Națiunile care au consciința menirealor trebuie, sunt chiar dotóre, să-și aducă aminte cu iubire, cu respect, cu venerațiune de trecut; se studie binele séu rec, și învățăminte și lumină să tragă din totul. 9 și 11 Iuniu sunt fiile pururea memorabile în istoria României. La 9 luniu 1848 isbucni la Islaz revoluțiunea pentru emanciparea omului în România ; la 11 Iunie, aceeași mărăță și sântă mișcare fu urmată în Bucuresci și încununată prin sprijinul poporațiunii capitalei. Fu decisă mișcare generală, care traducea simțimentul public și da pe față aspirațiunile tuturor inimelor oneste și româneșci. Afară de proclamarea drepturilor omului, acea memorabilă mișcare de la care începe era democrației în România avu și alte scopuri și aspirațiuni mai mari și mai însemnate, ea căuta și voi emanciparea și întregirea țârii. C. A. Rosetti, vorbind despre acestă parte a programei sale în acea revoluțiune, fiice : „Am voit reînvierea naționalității, redobândind întreg, mare și neatins dreptul nostru de autonomie. ..am voit să ne unim cu Moldova, să fim un singur trup, precum suntem un singur suflet.“ Acum trei fieci și șapte de ani, aceste idei încalțău abia în capete și inime revoluționare și erau privite ca utopii; străinii le combateu, și în țară avea vrășmași pe cei fricoși și neîncreziétori în viitorul țârii, două parte, și pe cei interesați de alta. Totuși, mulțumită luptelor unei singure generațiuni, mulțămită energiei, mulțămită sacrificielor mari, numeróse și necontenite, inspirate de un patriotism sublim, țara își redobândi întreg, mare și neatins dreptul de autonomiă, și să întregi. Acea generațiune fericită, prin finirea, prin credința, prin frăția și patriotismul ce-i inspira și lumina faptele, s’a dus aprope , dar ne-a lăsat exemplele sale. Aducându-ne aminte, în silele de revendicări naționale, ca cea de ieri și cea de mâne, de faptele și de oamenii acelei generațiuni, datori suntem a le arăta recunoscința nostră și, gândindu-ne la ce, cum și ca ce miji 16ce au lucrat ei, să ne îmbărbătăm în lupta pentru bine, în lupta trebuitore astării și mâne. „Stațiile prevestitore ale învierii, fiicea C. A. Rosetti, dile de sânțeniă și frăție, dile de iubire și de credință, dile de unire și patriotism, mai stați... nu treceți așa repede. „Voi sciți cât îmi sunteți de scumpe; sciți cu cu voi numai număr fericirea vieței mele. Sciți cu cât cu cât vă retrec neîncetat pe dinaintea ochilor mei. Sciți c’adese în genuche opresc fiece minut, îl îmbrățișez, îl măngâm, îl ador, câci fie-care este fiul cel ales și mai iubit al maicei mele, fie-care a fost așteptat, cu dor și credință, fie-care este plin cu visele cele mai fericite ale unei națiuni întregi, fie-care este uă schinteiă dumnedeiască, uă schinteiă de amor, de frăție și patriotism ce astă-fie încă de smârd« și învie întristatul meu suflet.“ Partea programei privitore la reîntregirea țării și la posițiunea iei internațională a fost realisată. Dar, întru cât privesce pe om și pe cetățian, întru cât privesce drepturile cu care revoluțiunea de la 1848 a voit a înzestra pe cetățian, ele au rămas până acum înscrise numai în Constituțiune. Acesta e partea din programa revoluțiunii române care aștaptă încă muncă și lupte pentru a fi aplicată. Munca și lupta acesta e datóre generațiunea nouă s’o întreprindă, s’o susțină și la isbândă s’ajungă cât de curând. Inspirată de exemplele luptătorilor de la 1848, încuragiată de isbânda ce ei au dobândit și îmbărbătată de trebuința ce simte orice bun Român de a face ca țara să aibe cu adevărat un guvern represintativ și să se bucure de regimul suveranității naționale, tinerimea de astăziî, acea generațiune care întrece în stiință pe cea de la 1848, e datare să lupte pentru a complecta programa regenerării naționale. Tinerimea de astă-fiî aprope total produsul revoluțiunii de la 1848 ; ea ocupă, în sînul societății române, un loc câtre care mișcarea de la 1848 i-a deschis drumul. E dor pentru tinerime, pe lângă uă datorie patriotică, și un act de recunoștință d’a-șî arunca privirile asupra programei revoluțiunii române și d’a căuta să realiseze ale iei aspirațiuni. „Tineri români, fiicea C. A. Rosetti—și încheiam chiar cu cuvintele sale, sperând ca tóte sfaturile lui vor rupe gliața și scepticismul ce acoper unele inimi și vor readuce credința și otărârea în luptă pentru bine, credință și otărâre ce par a fi dispărute; aduceți-vă aminte ca la 11 Iunie femei, copii și bătrâni, bogați și săraci, neguțători și popor vă îmbrățișați, ca pe fiii lor: „A! De vă îndoiți de mine, dice România, daca voi ai mei, ce m’ați vădut în faua puterii mele, voi ce cunosceți iubirea și puterea animei mele șovăiți, cum voi putea ore în diua învierii, să vă cunosc dintre cei streini ? Tineri Români înfigeți mânele în pământul României, și veți găsi puterea se întorceți orga națională, și lumea tată va audi cântecul regenerațiunii României. Ascultați astăzii numai glasul meu, câci în adevăr vădie, în întunerecul în care suntem prin fulgerile inimilor vostre am vens șt România cea mare, una și nedespărțită, nouă, tânără și frumosă stând pe scaunul iei de lumină și poparele cele-lalte năvălind și bând din rîul cel limpede al apei vieței ce curge neîncetat la piciorele iei, și am „audit glas mare din cer „dicând : iată locașul diű Dumnedeu „cu ómenii și însuși Dumnedeu va „fi cu iei, și va șterge t0tă lacrima, „și marte nu va fi mai mult, nici „plângere, nici strigare, nici durere, „câci cele d’ântâiu au trecut 1).“ „June Român ! „ia cu tine doui„spre-fiece omeni tari, două-spre-fiece „tineri și cu voință mare, și toți împreună sprijiniți d’uă veselie puternică a sufletului, mergeți în fruntea „poporului, dați’i astăzii sufletul și lepile vor veni mâne 2).“ „Nainte de a juni Români câci cel ce rămâne înapoi este prins de vrăjmași. Luați drept sângem este un pumn din pământul vostru care este făcut tot cu sângele și cu osele martirilor ce s’au luptat pentru libertate și pentru legile lui Isus, și mergeți înainte fară cârje și fără ajutor străin, și cu voi va fi biruința. 1) Sf. Ion Apocalips. 2) Michelet. Frații mei! După bătălia de la Maraton numai un tânăr de 15 ani fu vrednic să mulțămască Dumnedeilor. După biruința pompierilor, numai tânărul ce-șî simte peptul săltând de fiorile naționalității, și plopile ochilor lărgite de lumina cea nouă, numai tânărul ce are animarea plină de iubire și credință va putea rădica în sus, spre steaua României, cupa vieței, ca să se umple cu tot ce este tare și vin în națiunea Română, și atunci se va deschide inima animei sale, și sângele lui se va vărsa, și cuvintele lui se vor uni cu lacrămile sale, și lumea lată va audi și va fi liberă“. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Madrid, 21 Iunie, sera. — Cabinetul a demisionat în urma tulburărilor causate de anunțarea oficială a ivirei cbdere la Madrid și în urmaotărîrii ce ar fi manifestat regele de a merge să viziteze pe bolericii din Murcia, cu totă părerea contrariă a miniștrilor. Madrid, 22 iunie, dimineța.—Cabinetul Canonal rămâne la afaceri, cr regele renunță să se ducă la Murcia. Londra, 20 iunia. —Situațiunea nu s’a schimbat, e probabil câ d. Gladstone va reveni la afaceri. Brüwn, 20 iunia. — Greva lucrătorilor pare ca se va sfârși, deorece, cea mai mare parte dintre greviști sunt dispuși să reîncepa lucrul de Luni. Kiel, 20 luniü...... Acjt s’a asverlit pe mare vaporul menit să facă serviciul Kamerunului. Vice-Amiralele Wichede, din ordinul împăratului, a dat vasului numele Nachtigal, spre amintirea serviciilor aduse de celebrul călător. Ili Iisul rusesc resbel „Vladimir Monomak.“ Când englese se apropiară, admiratele rus ordona tutor soldaților săi se trecu la posturile lor, le spuse să descopere tunurile, se pregatescá torpilele, în fine să da tóte măsurile pentru u imediată acțiune. Totuși comandantele engles sau raportul și drapelul rus și, după ce anexară vasele englese, se duse de făcută visită amiralului rus, care-i explica purtarea sea dieând cu escadra englesă urmărise cu mare îndărătnicie pe acta și ca, temându-se de un atac, voise a se pregăti pentru orice cal. Spre a înlătura putința unui conflict) escadrat englesă porni spre Sokosata și comandantele engles raporta guvernului séu desspre cele petrecute. SPANIA După cum se anunță din Madrid, apoi s-au întâmplat în corpurile legiuitare scene violente. Uă depeșă din Fans relateza urmmtorele : Un reputat întreba daca regele n’a fost sfătuit se se ducă la Valencia și Murcia. Ministruul dechiarâ cu încă nu se discutase asupra acestei cestiuni. Atunci mai mulți abatori blamară guvernul pentru dezhi&rirea oficială câ în Madrid s’a constatat jholera. Galeria făcu demonstrațiuni elitra guvernului, astfel ca președintele amenință de mai multe ori cu evacuarea iei. D. Sagasta afirmă ca starea sanitară a Madridului este anul acesta mai bună ca anul trecut și atrase atențiunea asupra relelor efecte ce va aveai pentru comercia mai ales, carantina pentru Spania. DIN AFARA ENGLITERA Lista noului cabinet conservator englez a sosit deja, dar el nu s’a instalat încă. Ba se pate chiar, după cum dice Standard, ca ministerul Salisbury să se alega numai cu atât. Desbinarea dintre conservatori a dispărut deja, dar tema de liberali esistă încă și fiind-ca aceștia nu voiesc a se îndupleca d’a promite noului minister altceva decât un sprijin general, apoi lordul Salisbury refusă d’a lua guvernul. In acest punt stau pentru moment lucrurile. Se zice ca Regina ar fi chiămat la Windsor pe lordul Salisbury și pe d. Gladstone spre a-i consulta asupra chipului cum ar putea se iesi din acesta dilemă. Nu se scie încă daca va putea face pe d. Gladstone se promită tot sprijinul sau conservatorilor, cel puțin până la nuoile alegeri. Dar pe când miniștrii conservatori stau încă la îndoială daca trebuie să se instaleze în fotoliurile ministeriale ce-i ascepta, capii partitei liberale se pregătesc pentru noile alegeri generale ce sunt a se face în Noembre. țiarul World, vorbind despre planurile d-lui Gladstone, scrie următorele : Bătrânul bărbat de Stat nu este încă obosit de a guverna. El cugetă ca, după închiderea sesiunei, să se odinescă numai câteva săptămâni și apoi să se arunce cu înfocare în luptă și să începură campanie politică în care speră a nimici cu totul pe conservatori. In privința campaniei electorale ce i voiesce a întreprinde fostul ministru de comercia, d. Chamberlain, organul , sau Daily Post, care apare în Birmingham, spune ca șeful partitei radicale va face propagandă pentru guvernarea locală, și spre acesta va întreprinde călătorii politice în Scoția, Irlanda și apoi chiar în Englit era spre a supune într’un chip amănunțit alegătorilor acastă cestiune, care va forma ântâiul obiect al disteusiunilor noului Parlament. RUSIA tsiaziile englese publică urmatorea relațiune din China asupra purtării unui amirale rus în apele chineze : ■Când vasele escadrei englese din apele chineze voiră a intra în portul de la Iokobana, trebuiră se trece pe lângă va-l ------------------------------------ întrunirea de la redacțiunea „Românului“. Era mai mulți amici ai lui C. A munit la redacțiunea președințiailui gent , Rosetti luând [cuvence mulți și dintre cei ai fondatorului Românului nu . Unii au fost împedicați de afaceri,i s’au întreținut deja cu densul, deci cunosce vederile lor precum ei cunosc pe ale sale. Directorele Românului, a vrut cnsé să se întrebe și cu amicii pe cari nu i-a putut vedea încă și îi rogă să spue ce cred despre atitudinea Românului și care sunt vederile lor asupra situațiunii. S’a urmat u discuțiune la care au luat parte domnii Grigore Gianni din Brăila, Demetrie Gianni, Grigore Serurie, Gr. Heliade, G. Paladi represintantele Bârladului, P. Grădișteanu, N. Romanescu deputatul Craiovei, I. Rădulescu represintantele Argeșului, T. Iconomu, Urseni Valerian, Pană Buescu, Radu Pătârlăgeanu din Ploesci, Orovenu deputatul Râmnicului-Sărat, G. Chrisenghy etc. Toți au fost de părere ca Românul a păstrat uă atitudine demnă și câ a urmat calea indicată de fondatorele său, mulți au exprimat dorința ca să facă atitudini ai pronunțată. In privința situațiunei toți au avut aceleași vederi și au recunoscut ca guvernul actual nu mai represintă adevărata partită liberal-națională. A mai luat cuvântul d. I G. Bibicescu și M. Korné asupra situațiunei și modului de a procede spre realizarea voinței lui C. A. Rosetti. Spre a se înlătura orice neînțelegere asupra scopului convocării d. V. Rosetti explică ca n Românul este în desbatere el își are linia de purtare otărîtă și cu nici un preț nu se va abate de la ea. Acesta a fost voința lui C. A. Rosetti, acesta se va face. Diarul este astăzi tare și sănătos, nu cere deci ajutorul nimenui, nici n’are trebuință de noi puteri, dar doresce numai să scie ce fac amicii lui C. A. Rosetti. D. generare Haralamb sculându-se spune cu un rece tare, dar forte mișcată, ca de 20 de ani n’a mai luat parte la nici uă întrunire, este liberal convins, dar înnainte de tate este revoluționar și s’a revoltat contra celor ce se petrec, de aceea a venit la acesta adunare. Dânsul crede ca toți cei revoltați trebuie să s’adune, și să chipsuiască. In acest scop amicii lui C. A. Rosetti, înainte d’a se despărți, au numituă comisiune compusă din d-nii generale Haralambie, Dem Gianni, Pană Buescu, M. Korné și P. Grădișteanu. Comisiunea alésá s’a întrunit erí sérá la d. M. Korné. SCIRI D’ALE DILEI Eco testul tradus al circulării consulatului austro-ungar din Bucuresti, despre care am vorbit în „Ultimele scrii“ ale numărului precedinte. Consulatul general austro-ungar în Bucuresci Bucuresci, 15 Iuniu 1885. Stimate domn, Cu onore vin a vă ruga să bine-voiți a mă onora cu presența d-vóstru, într’una din filele săptămânei aceștia, între ora 10—12 a. m., spre a-mi da orecare deslușiri comerciale. Alex de Luzzara. Consulul general cl. r. Diarul ungur, Bukaresti Hirade, care trece ca organ al consulatului general austro-ungar în București, în numărul sâu mai recent spune ca la consulat să țin necurmate întruniri supt președinția consulului general Ia aceste întruniri să discută modul și mitjlocele prin care s’ar putea sprijini interesele austro-ungare în România. Diarul în cestiune mai propune ca consulul general se înființeze în fiecare oraș din România unde se află consulate sau vice-consul!, câte un comitet compus din nemți și unguri supuși austro-unguri și comitetele în fiecare lună să se întrunescă în localurile consulatelor spre a desbate tote gestiunile privitore la interesele economice ale Austriei și Ungariei în România. *• • * * D ministru al comerciului, în dorința d’a întocmi un proiect de lege propriu a imprimată impulsiune mai puterică desvoltârii nóstre industriale, voea ce să consulte mai ăntei e speriința și păsurile celor ce au întreprins deja industrii în țară și cari continuă a se îndeletnici cu afaceri industriale. In consecință, d-sea ruga pe prefect să bine-voiască a-I comunica cât mai neîntârziat numele proprietarilor de fabrici sau stabilimente industriale mai importante din jud. ce administreza, pentru ca ministerul să potă convoca pe acei industriali de frunte la oă comună înțelegere asupra proiectului relativ la încuragiarea industriei naționale, proiect cerată a fi din vreme combinat și discutat, și care ea se presinta printre cele d’ăntâiu în viitoarea sesiune a Corpurilor legiuitore. * * * D. Pauli, vice-consul al Austro Ungariei, plecând în concediu, d. de Tóth, secretar al legațiunii imperiale și regale la București, este însărcinat a’l înlocui până la întorcerea sa. * * *■ La gara caii ferate Ploiescu, spune Democratul, birjarii și alți omeni sunt bătuți de comisarul instalat acolo pentru menținerea ordinei, fără ca cei mai mari ai situațiunii să observe și să găsescă în acest fel de purtare șă provocare la desordine. Tot la acesta gară a Ploescilor sunt pungași pripășiți, cari fură de la călători giamantane sau sacuri de voiaj, și chiar portofele de prin buzunare, fără a se observa de cei însărcinați cu menținerea siguranței publice. . * ** Vărsatul, angina și alte bule bântuie de mai multe luni și seceră copiii mici și mari în comuna Podenii-vechi, din județul Prahova. Au murit, dice Democratul, câte doar într’uă familie, fâră ca vr’un medic cu ceva medicamente și vaccină să se vadă prin comună, deși banii se iau regulat din veniturile comunei, de câtre comitetul permanente județian, cum ne spune unul din părinții cari au fost loviți de durerea perderii copiilor săi. Cui să cerem îndreptare, nu mai seim, fiind ca toți aud, văd și tac! — Scala rurală din com. Podenii-vechi sta închisă încă de la 15 Marte trecut, or preotul-învățător Zamfir Ionescu , își primeșce regulat salariul fără să dea în schimb serviciul pentru care este plătit. D. revisor al sculelor ar trebui să cerceteze și să ia măsuri pentru acesta rea stare de lucruri. După soirile meteorologice ce primim, plaia ce a cădut Sâmbătă noptea a fost mai generală. In multe pârți, unde de mult nu pioase, a cădut să plaie forte bine face tare, care a înveselit pământul și holdele. * •ît * Sâmbătă, la 6 ore sera, uă furtună violentă se abătu asupra orașului Galați. Din causa iei mai multe plute cu lemnării ce veneau pe Dunăre, fiice Vocea Covurluiului, au fost sfărîmate unele de altele, tot materialul împrășciat, causând uă pagubă de 50.000 lei, îndată după furtună, cerul fiind acoperit cu nori, uă plaie însoțită de fulgere începu să cadă ; ea nu ținu decât forte puțin, și un trăsnet violente să simți în tot orașul. Turnul de la biserica sf. Arhangel Mitoc a fost atins de trăsnet rupând un așchiă din tencuială și spărgând giamurile de la un ferestra. 1 * ** Diarul Râmnicul Sărat dând sema de concertul dat în Râmnic de câtre d-sora Elena Hristodor, îi aduce mari laude. D-șora Hristodor este eleva de cânt a asilului Elena Dómna din clasa d-lui Maurice Cohen. * D. generale Barozzi, șeful casei militare a M. S. Regelui, a plecat astăzi în străinătate cu familia. * * . * Societatea lăutarilor „Prosperitatea“ va serba Marți, 11 luni, a cincea aniversară a întemeierii sale. Membrii societății cu mușica regimentului 6 de dorobanți în cap, care va intona marșul libertății, în amintirea anului 1848, vor porni din grădina sf. Gheorghe Nacn la orele 10 diminața, pe calea Victoriei, până la grădina Bordeiui, * * + Plóia căfiuta Sâmbătă sera și’n naptea de Duminecă asupra capitalei a produs mai multe stricăciuni prin oraș. Astfel în strada Clemenței trotuarele nu se mai vedeau, ci în colțul ce face cu strada Dionisie era un lac de plaie; apa intrase și’n farmacia din colț; un bucată de trotuar din aceeași stradă care se făcuse în acea fii a fost luat de plaie. Aceleași lucruri s’au întâmplat pe stradele : Sorelui, Sfinților și altele. *• ** . . SOIRI DIN AFARA Í------ 1 Uă telegramă din Londra spuine ca prin esplosiunea de mine de la Blliston Hall, de lângă Manchester, au perit 170 lucrători. Până acum au fost scose 23 de cadavre. *• In Dongola a sosit oă scrisore a Mahdiului. El refuză de a libera pe creștinii cari au îmbrăcișat islamismul și cari nu sunt dispuși a’l părăsi. In același timp el sfătuiesce pe Englesî să se facă și e mahomedani și să se unască cu densul caci altfel îi va nimici. * Uă telegramă a represintantului francez în China aduce scirea oficială cu Curtea din Pekin a ratificat tratatul de pace cu Francia.* In cele trei provincii: Murcia, Valencia și Casteleon, s’au bolnăvit la 18 luniu 575 persone de holeră și au murit 222. * împăratul Germaniei a plecat ori séra la Ems. POLITII SI LIBRETELE SERVITORILOR In numărul Românului de eri, am vorbit într’un mod pute cum umoristic despre măsura luată de poliție de a fotografia pe toți servitorii. Măsura ni s’a părut atât de glumață încât credem ca nu pote fi un ce care se va realisa. Astăzi voim să vorbim despre libretele servitorilor. învederat este câ orice stăpân va fi mulțumit de ca are în serviciul sau pe un om onest, cu antecedente bune, în care să potă avea totă încrederea In librete s’ar putea găsi acesta siguranță, daca ele se vor libera numai servitorilor acelora cari au garant serios. Insistăm asupra cuvântului serios, câci știm ca avem în capitală uăcută de omeni, unii chiar proprietari cari au îmbrăcișat lucrativa și folositórea meserie de a da garanții pentru acei ce cer pașaporte, certificate de bună purtare, librete, certificate de paupertate pentru tacla de 5 sau 10 lei, precum se duc unii martori de tură pe la tribunale în procesele corecționale. Când poliția vresce să răspundă de moralitatea unor persone, ea nu trebue să libereze livretul, decât atunci când garantul va proba în mod lămurit câ cunosce bine pe servitor și ca merită acesta favore. Póte ca urmând astfel se va încasa numai 10,000 de lei de biuroul servitorilor în loc de 30.000, dar cel puțin publicul va ști câ acel libret este oă garanție seriosă și vrând nevrând fiecare va recurge la dânsul, precum un bancT " alerga mai mult după