Romanulu, iunie 1885 (Anul 29)

1885-06-10

A * A­Y­ ­Y­A­> 20 BANI ESEM PLARU L Pnndatore: C. A. ROSRTTI E3DITXTJ3STEA. ( B ) Directore: VINT1LÄ C. ROSETTI ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIUKI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bai Deto ni 2 lei — Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 .­­ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ parului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-une, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — LUNI, MARȚI, 10, 11 IUNIU 1885 Luminéta­te și vel fi. ABONAMENTE In Capitala și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — BÜGURESCI ll GIEEȘAR1885 Națiunile care au consciința me­nirea­lor trebuie, sunt ch­iar dotóre, să-și aducă aminte cu iubire, cu res­pect, cu venerațiune de trecut; se studie binele séu rec, și învățăminte și lumină să tragă din totul. 9 și 11 Iuniu sunt fiile pururea memorabile în istoria României. La 9 luniu 1848 isbucni la Islaz revoluțiunea pentru emanciparea o­­mului în România ; la 11 Iunie, aceeași mărăță și sântă mișcare fu urmată în Bucu­­resci și încununată prin sprijinul poporațiunii capitalei. Fu deci­să mișcare generală, care traducea simțimentul public și da pe față aspirațiunile tuturor inimelor o­­neste și româneșci. Afară de proclamarea drepturilor omului, acea memorabilă mișcare de la care începe era democrației în România avu și alte scopuri și as­­pirațiuni mai mari și mai însemnate, ea căuta și voi emanciparea și în­tregirea țârii. C. A. Rosetti, vorbind despre a­­cestă parte a programei sale în acea revoluțiune, fiice : „Am voit reînvierea naționalității, redobândind întreg, mare și neatins dreptul nostru de autonomie. ..am voit să ne unim cu Moldova, să fim un singur trup, precum sun­tem un singur suflet.“ Acum trei­ fieci și șapte de ani, a­­ceste idei încalțău abia în capete și inim­e revoluționare și erau privite ca utopii; străinii le combateu, și în țară a­­vea vrășmași pe cei fricoși și neîn­­creziétori în viitorul țârii, două parte, și p­e cei interesați de alta. Totuși, mulțumită luptelor unei singure generațiuni, mulțămită ener­giei, mulțămită sacrificielor mari, nu­­meróse și necontenite, inspirate de un patriotism sublim, țara își redobândi întreg, mare și neatins dreptul de autonomiă, și să întregi. Acea generațiune fericită, prin fi­nirea, prin credința, prin frăția și patriotismul ce-i inspira și lumina faptele, s’a dus aprope , dar ne-a lă­sat exemplele sale. Aducându-ne aminte, în si­lele de revendicări naționale, ca cea de ieri și cea de mâne, de faptele și de oa­­menii acelei generațiuni, datori sun­tem a le arăta recunoscința nostră și, gândindu-ne la ce, cum și ca ce miji 16ce au lucrat ei, să ne îmbăr­bătăm în lupta pentru bine, în lupta trebuitore astării și mâne. „Staț­­­iile prevestitore ale învie­rii, fiicea C. A. Rosetti, dile de sân­­țeniă și frăție, dile de iubire și de credință, dile de unire și patriotism, mai stați... nu treceți așa repede. „Voi sciți cât îmi sunteți de scum­pe; sciți cu cu voi numai număr fe­ricirea vieței mele. Sciți cu cât cu cât vă retrec neîncetat pe dinaintea o­­chilor mei. Sciți c’adese în genuche opresc fie­ce minut, îl îmbrățișez, îl măngâm, îl ador, câci fie-care este fiul cel ales și mai iubit al maicei mele, fie-care a fost așteptat, cu dor și credință, fie-care este plin cu vi­sele cele mai fericite ale unei nați­uni întregi, fie-care este uă schinteiă dumnedeiască, uă schinteiă de amor, de frăție și patriotism ce astă-fie încă de smârd« și învie întristatul meu su­flet.“ Partea programei privitore la re­întregirea țării și la posițiunea iei internațională a fost realisată. Dar, întru cât privesce pe om și pe cetățian, întru cât privesce drep­turile cu care revoluțiunea de la 1848 a voit a înzestra pe cetățian, ele au rămas până acum înscrise nu­mai în Constituțiune. Acesta e partea din programa re­­voluțiunii române care aștaptă încă muncă și lupte pentru a fi aplicată. Munca și lupta acesta e datóre ge­­nerațiunea nouă s’o întreprindă, s’o susțină și la isbândă s’ajungă cât de curând. Inspirată de exemplele luptători­lor de la­­ 1848, încuragiată de is­­bânda ce ei au dobândit și îmbăr­bătată de trebuința ce simte ori­ce bun Român de a face ca țara să aibe cu adevărat un guvern represintativ și să se bucure de regimul suvera­nității naționale, tinerimea de astă­ziî, acea generațiune care întrece în sti­­ință pe cea de la 1848, e datare să lupte pentru a complecta programa regenerării naționale. Tinerimea de astă-fiî aprope tota­l produsul revoluțiunii de la 1848 ; ea ocupă, în sînul societății ro­mâne, un loc câtre care mișcarea de la 1848 i-a deschis drumul. E dor pentru tinerime, pe lângă uă datorie patriotică, și un act de recunoștință d’a-șî arunca privirile asupra programei revoluțiunii române­­ și d’a căuta să realiseze ale iei as­pirațiuni. „Tineri români, fiicea C. A. Ro­setti—și încheiam chiar cu cuvintele sale, sperând ca tóte sfaturile lui vor rupe gl­iața și scepticismul ce acoper unele inimi și vor readuce credința și otărârea în luptă pentru bine, credință și otărâre ce par a fi dispărute; aduceți-vă aminte ca la 11 Iunie femei, copii și bătrâni, bo­gați și săraci, neguțători și popor vă îmbrățișați, ca pe fiii lor: „A! De vă îndoiți de mine, dice România, daca voi ai mei, ce m’ați vădut în fa­ua puterii mele, voi ce cunosceți iubirea și puterea animei mele șovăiți, cum voi­ putea ore în diua învierii, să vă cunosc dintre cei streini ? Tineri Români­­ înfigeți mânele în pământul României, și veți găsi puterea se întorceți orga națională, și lumea tată va audi cân­tecul regenerațiunii României. Ascul­tați astăzii numai glasul meu, câci în adevăr vă­die, în întunerecul în care suntem prin fulgerile inimilor vostre am vens șt România cea mare, una și nedespărțită, nouă, tânără și frumosă stând pe scaunul iei de lu­mină și poparele cele-l­alte năvălind și bând din rîul cel limpede al apei vieței ce curge neîncetat la piciorele iei, și am „audit glas mare din cer „dicând : iată locașul diű Dumnedeu „cu ómenii și însuși Dumnedeu va „fi cu iei, și va șterge t0tă lacrima, „și marte nu va fi mai mult, nici „plângere, nici strigare, nici durere, „câci cele d’ântâiu au­ trecut 1).“ „June Român ! „ia cu tine doui­­„spre-fiece omeni tari, două-spre-fiece „tineri și cu voință mare, și toți îm­preună sprijiniți d’uă veselie puter­­­nică a sufletului, mergeți în fruntea „poporului, dați’i astăzii sufletul și le­­pile vor veni mâne 2).“ „Nainte de a juni Români câci cel ce rămâne înapoi este prins de vrăj­mași. Luați drept sânge­m este un pumn din pământul vostru care este făcut tot cu sângele și cu osele mar­tirilor ce s’au luptat pentru liberta­te și pentru legile lui Isus, și mer­geți înainte fară cârje și fără ajutor străin, și cu voi va fi biruința. 1) Sf. Ion Apocalips. 2) Michelet. Frații mei! După bătălia de la Maraton numai un tânăr de 15 ani fu vrednic să mulțămască Dumnedei­­lor. După biruința pompierilor, nu­mai tânărul ce-șî simte peptul săl­­tând de fiorile naționalității, și plo­pil­e ochilor lărgite de lumina cea nouă, numai tânărul ce are anima­rea plină de iubire și credință va putea rădica în sus, spre steaua Ro­mâniei, cupa vieței, ca să se umple cu tot ce este tare și vin­ în națiu­nea Română, și atunci se va deschi­de inima animei sale, și sângele lui se va vărsa, și cuvintele lui se vor uni cu lacrămile sale, și lumea lată va audi și va fi liberă“. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Madrid, 21 Iunie, sera. — Cabinetul a demisionat în urma tulburărilor causate de anunțarea oficială a ivirei cbd­ere­ la Madrid și în urma­otărîrii ce ar fi manifestat regele de a merge să viziteze pe b­olericii din Murcia, cu totă părerea contrariă a miniștrilor. Madrid, 22 iunie, dimineța.—Cabinetul Canonal rămâne la afaceri, cr regele re­nunță să se ducă la Murcia. Londra, 20 iunia. —Situațiunea nu s’a schimbat, e probabil câ d. Gladstone va reveni la afaceri. Brüwn, 20 iunia. — Greva lucrătorilor pare ca se va sfârși, de­ore­ce, cea mai mare parte dintre greviști sunt dispuși să reîncepa lucrul de Luni. Kiel, 20 luniü...... Acjt s’a asverlit pe mare vaporul menit să facă serviciul Ka­­merunului. Vice-Amiralele Wichede, din ordinul împăratului, a dat vasului numele Nachtigal, spre amintirea serviciilor aduse de celebrul călător. I­­l­i I­i­sul rusesc resbel „Vladimir Monomak.“ Când englese se apropiară, admi­ratele rus ordona tutor soldaților săi se trecu la posturile lor, le spuse să desco­pere tunurile, se pregatescá torpilele, în fine să­ da tóte măsurile pentru u­ ime­diată acțiune. Totuși comandantele en­­gles sa­u ra­portul și drapelul rus și, după ce anexară vasele englese, se duse de făcu­tă visită amiralului rus, care-i ex­­plica purtarea sea dieând cu escadra en­­glesă urmărise cu mare îndărătnicie pe a­cta și ca, temându-se de un atac, voise a se pregăti pentru ori­ce cal. Spre a înlătura putința unui conflict) escadrat englesă porni spre Sokosata și comand­antele engles raporta guvernului séu desspre cele petrecute. SPANIA După cum se anunță din Madrid, apoi s-au întâmplat în corpurile le­­giuitare scene violente. Uă depeșă din Fans relateza urmmtorele : Un­­ reputat întreba daca regele n’a fost sfătuit se se ducă la Valencia și­ Murcia. Ministru­ul dechiarâ cu încă nu se dis­cutase asupra acestei cestiuni. Atunci mai mulți abatori blamară guvernul pentru dezhi&rirea oficială câ în Madrid s’a con­statat jholera. Galeria făcu demonstra­­țiuni elitra guvernului, ast­fel ca pre­ședintele amenință de mai multe ori cu evacuarea iei. D. Sagasta afirmă ca sta­rea sanitară a Madridului este anul a­­cesta m­­ai bună ca anul trecut și atrase atențiunea asupra relelor efecte ce va aveai pentru comercia mai ales, carantina pentru­­ Spania. DIN AFARA ENGLITERA Lista noului cabinet conservator englez a sosit deja, dar el nu s’a in­stalat încă. Ba se pate chiar, după cum dice Standard, ca ministerul Sa­lisbury să se alega numai cu atât. Desbinarea dintre conservatori a dis­părut deja, dar tema de liberali e­­sistă încă și fiind-ca aceștia nu vo­­iesc a se îndupleca d’a promite nou­lui minister alt­ceva de­cât un sprijin general, apoi lordul Salisbury refusă d’a lua guvernul. In acest punt stau pentru moment lucrurile. Se zice ca Regina ar fi chiămat la Windsor pe lordul Salisbury și pe d. Gladstone spre a-i consulta asupra chipului cum ar putea se iesi din acesta dilemă. Nu se scie încă daca va putea face pe d. Gladstone se promită tot spri­­jinul sau conservatorilor, cel puțin până la nuoile alegeri. Dar pe când miniștrii conserva­tori stau încă la îndoială daca tre­buie să se instaleze în fotoliurile mi­nisteriale ce-i ascepta, capii partitei liberale se pregătesc pentru n­oile alegeri generale ce sunt a se face în Noembre. ț­iarul World, vorbind des­pre planurile d-lui Gladstone, scrie următorele : Bătrânul bărbat de Stat nu este încă­­ obosit de a guverna. El cugetă ca, după închiderea sesiunei, să se odinescă numai câte­va săptămâni și apoi să se arunce cu­­ înfocare în luptă și să începu­ră campa­­­­nie politică în care speră a nimici cu to­tul pe conservatori. In privința campaniei electorale ce i voiesce a întreprinde fostul ministru de comercia, d. Chamberlain, organul , sau Daily Post, care apare în Bir­mingham, spune ca șeful partitei ra­­­­dicale va face propagandă pentru gu­­­­vernarea locală, și spre acesta va întreprinde călătorii politice în Sco­ția, Irlanda și apoi chiar în Engli­­t era spre a supune într’un chip a­­mănunțit alegătorilor acastă cestiune, care va forma ântâiul obiect al dis­­t­eusiunilor n­oului Parlament. RUSIA tsiaziile englese publică urmatorea­­ relațiune din China asupra purtării unui amirale rus în apele chineze : ■Când vasele escadrei englese din apele chineze voiră a intra în portul de la Iokobana, trebuiră se trece pe lângă va-l ------------------------------------­ întrunirea de la redacțiu­nea „Românului“. Era mai mulți amici ai lui C. A m­unit la redacțiu­nea președinția­i­lui ge­nt , Rosetti luând [cuven­­ce mulți și dintre cei ai fondatorului Românu­lui nu . Unii au­ fost împedicați de afaceri,­­­i s’au întreținut deja cu densul, deci cunosce vederile lor precum ei cunosc pe ale sale. Directorele Românului, a vrut cnsé să se întreb­e și cu amicii pe cari nu i-a pu­tut vedea încă și îi rogă să spue ce cred despre atitudinea Românului și care sunt vederile lor asupra situațiunii. S’a urmat u­ discuțiune la care au luat parte domnii Grigore Gianni din Brăila, Demetrie Gianni, Grigore Seru­­rie, Gr. Heliade, G. Paladi represintan­­tele Bârladului, P. Grădișteanu, N. Ro­­manescu deputatul Craiovei, I. Rădulescu represintantele Argeșului, T. Iconomu, Urseni Valerian, Pană Buescu, Radu Pă­­târlăgeanu din Ploesci, Orovenu deputatul Râmnicului-Sărat, G. Chrisenghy etc. Toți au fost de părere ca Românul a păstrat uă atitudine demnă și câ a urmat calea indicată de fondatorele său, mulți au exprimat dorința ca să fa­că atitudi­ni ai pronunțată. In privința situațiunei toți au avut aceleași vederi și au recunoscut ca gu­vernul actual nu mai represintă adevăra­ta partită liberal-națională. A mai luat cuvântul d. I G. Bibices­­cu și M. Korné asupra situațiunei și mo­dului de a procede spre realizarea voinței lui C. A. Rosetti. Spre a se înlătura ori­ce neînțelegere asupra scopului convocării d. V. Ro­setti explică ca n­ Românul este în des­­batere el își are linia de purtare otărî­­tă și cu nici un preț nu se va abate de la ea. Acesta a fost voința lui C. A. Ro­setti, acesta se va face. Diarul este astăzi tare și sănătos, nu cere deci ajutorul nimenui, nici n’are tre­buință de noi puteri, dar doresce numai să scie ce fac amicii lui C. A. Rosetti. D. generare Haralamb sculându-se spu­ne cu un rece tare, dar forte mișcată, ca de 20 de ani n’a mai luat parte la nici uă întrunire, este liberal convins, dar în­­nainte de tate este revoluționar și s’a revoltat contra celor ce se petrec, de a­­ceea a venit la acesta adunare. Dânsul crede ca toți cei revoltați trebuie să s’a­­dune, și să chipsuiască. In acest scop amicii lui C. A. Rosetti, înainte d’a se despărți, au numit­uă comi­­siune compusă din d-nii generale Hara­­lambie, Dem­­ Gianni, Pană Buescu, M. Korné și P. Grădișteanu. Comisiunea alésá s’a întrunit erí sérá la d. M. Korné. SCIRI D’ALE DILEI Eco testul tradus al circulării consula­tului austro-ungar din Bucuresti, despre care am vorbit în „Ultimele scrii“ ale numărului precedinte. Consulatul general austro-ungar în Bu­­curesci Bucuresci, 15 Iuniu 1885. Stimate domn, Cu onore vin a vă ruga să bine-voiți a mă onora cu presența d-vóstru, într’una din­­ filele săptămânei aceștia, între ora 10—12 a. m., spre a-mi da ore­care des­lușiri comerciale. Alex de Luzzara. Consulul general cl. r. Diarul ungur, Bukaresti Hirade, care trece ca organ al consulatului­­ general austro-ungar în București, în numărul sâu mai recent spune ca la consulat să țin necurmate întruniri supt președinția consulului general­ Ia aceste întruniri să discută modul și mitjlocele prin care s’ar putea sprijini interesele austro-ungare în România. Diarul în cestiune mai propune ca con­sulul general se înființeze în fie­care oraș din România unde se află consulate sau vice-consul!, câte un comitet compus din nemți și unguri supuși austro-unguri și comitetele în fie­care lună să se întrunescă în localurile consulatelor spre a desbate tote gestiunile privitore la interesele e­­conomice ale Austriei și Ungariei în Ro­mânia. *• •­­ * * D ministru al comerciului, în dorința d’a întocmi un proiect de lege propriu a imprima­tă impulsiune mai puterică des­­voltârii nóstre industriale, voea ce să con­sulte mai ăntei e speriința și păsurile ce­lor ce au întreprins dej­a industrii în țară și cari continuă a se îndeletnici cu afa­ceri industriale. In consecință, d-sea ruga­ pe prefect­ să bine-voiască a-I comunica cât mai ne­întârziat numele proprietarilor de fabrici sau stabilimente industriale mai impor­tante din jud. ce administreza, pentru ca ministerul să potă convoca pe acei indus­triali de frunte la oă comună înțelegere asupra proiectului relativ la încuragiarea industriei naționale, proiect ce­rată a fi din vreme combinat și discutat, și care e­a se presinta printre cele d’ăntâiu în vii­­t­oarea sesiune a Corpurilor legiuitore. *­­ * * D. Pauli, vice-consul al Austro Unga­­riei, plecând în concediu, d. de Tóth, se­cretar al legațiunii imperiale și regale la București, este însărcinat a’l înlocui până la întorcerea s­a. * * *■ La gara caii ferate Ploiescu, spune De­­mocratul, birjarii și alți omeni sunt bătuți de comisarul instalat acolo pentru menți­­nerea ordinei, fără ca cei mai mari ai si­­tuațiunii să observe și să găsescă în acest fel de purtare șă provocare la desordine. Tot la acesta gară a Ploescilor sunt pungași pripășiți, cari fură de la călători giamantane sau sacuri de voiaj, și chiar portofele de prin buzunare, fără a se ob­serva de cei însărcinați cu menținerea si­­guranței publice. . * ** Vărsatul, angina și alte bule bântuie de mai multe luni și seceră copiii mici și mari în comuna Podenii-vechi, din județul Prahova. Au murit, dice Democratul, câte doar într’uă familie, fâră ca vr’un medic cu ceva medicamente și vaccină să se vadă prin comună, de­și banii se iau regulat din veniturile comunei, de câtre comite­tul permanente județian, cum ne spune unul din părinții cari au fost loviți de durerea perderii copiilor săi. Cui să cerem îndreptare, nu mai seim, fiind­ ca toți aud, văd și tac! —­ Scala rurală din com. Podenii-vechi sta închisă încă de la 15 Marte trecut, or preotul-învățător Zamfir Ionescu , își primeșce regulat salariul fără să dea în schimb serviciul pentru care este plătit. D. revisor al sculelor ar trebui să cerce­teze și să ia măsuri pentru acesta rea stare de lucruri. După soirile meteorologice ce primim, plaia ce a cădut Sâmbătă noptea a fost mai generală. In multe pârți, unde de mult nu pioase, a cădut să plaie forte bine face tare, care a înveselit pământul și holdele. * •ît * Sâmbătă, la 6 ore sera, uă furtună vio­lentă se abătu asupra orașului Galați. Din causa iei mai multe plute cu lem­­­­nării ce veneau pe Dunăre, fiice Vocea Covurluiului, au fost sfărîmate unele de altele, tot materialul împrășciat, causând­ uă pagubă de 50.000 lei, îndată după furtună, cerul fiind aco­perit cu nori, uă plaie însoțită de ful­gere începu să cadă ; ea nu ținu de­cât forte puțin, și un trăsnet violente să simți în tot orașul. Turnul de la biserica sf. Arh­angel Mitoc a fost atins de trăsnet rupând un așchiă din tencuială și spăr­gând giamurile de la un ferestra. 1 * ** Diarul Râmnicul Sărat dând sema de concertul dat în Râmnic de câtre d-sora Elena Hristodor, îi aduce mari laude. D-șora Hristodor este eleva de cânt a asilului Elena­ Dómna din clasa d-lui Maurice Cohen. * D. generale Barozzi, șeful casei mili­tare a M. S. Regelui, a plecat astă­zi­ în străinătate cu familia. * * . * Societatea lăutarilor „Prosperitatea“ va serba Marți, 11 luni­, a cincea ani­versară a întemeierii sale. Membrii so­cietății cu mușica regimentului 6 de do­robanți în cap, care va intona marșul libertății, în amintirea anului 1848, vor porni din grădina sf. Gheorghe­ Nacn la orele 10 diminața, pe calea Victoriei, până la grădina Bordeiui, * * + Plóia căfiuta Sâmbătă sera și’n naptea de Duminecă asupra capitalei a produs mai multe stricăciuni prin oraș. Ast­fel în strada Clemenței trotuarele nu se mai vedeau, ci în colțul ce face cu strada Dionisie era un lac de plaie; apa intrase și’n farmacia din colț; un bucată de trotuar din aceeași stradă care se făcuse în acea fii a fost luat de plaie. Aceleași lucruri s’au întâmplat pe stra­dele : Sorelui, Sfinților și altele. *• ** . . SOIRI DIN AFARA Í------­ 1 Uă telegramă din Londra spuine ca prin esplosiunea de mine de la Blliston Hall, de lângă Manchester, au perit 170 lu­crători. Până­ acum au fost scose 23 de cadavre. *• In Dongola a sosit oă scrisore a Mah­­diului. El refuză de a libera pe creștinii cari au îmbrăcișat islamismul și cari nu sunt dispuși a’l părăsi. In același timp el sfătuiesce pe Englesî să se facă și e mahomedani și să se unască cu densul caci alt­fel îi va nimici. * Uă telegramă a represintantului fran­cez în China aduce scirea oficială cu Curtea din Pekin a ratificat tratatul de pace cu Francia.* In cele trei provincii: Murcia, Valencia și Casteleon, s’au bolnăvit la 18 luniu 575 persone de h­oleră și au murit 222. * împăratul Germaniei a plecat ori séra la Ems. POLITII SI LIBRETELE SERVITORILOR In numărul Românului de eri, am vor­bit într’un mod pute cum umoristic des­pre măsura luată de poliție de a fotogra­fia pe toți servitorii. Măsura ni s’a pă­rut atât de glumață în­cât credem ca nu pote fi un ce care se va realisa. Astă­zi­ voim să vorbim despre libretele servito­rilor. învederat este câ ori­ce stăpân va fi mulțumit de ca are în serviciul sau pe un om onest, cu antecedente bune, în care să potă avea totă încrederea In librete s’ar putea găsi acesta siguranță, daca ele se vor libera numai servitorilor acelora cari au garant serios. Insistăm asupra cu­vântului serios, câci știm ca avem în capi­tală uă­cută de omeni, unii chiar proprie­tari cari au îmbrăcișat lucrativa și folo­­sitórea meserie de a da garanții pentru acei ce cer pașaporte, certificate de bună purtare, librete, certificate de paupertate pentru tacla de 5 sau 10 lei, precum se duc unii martori de tură pe la tribunale în procesele corecționale. Când poliția vr­esce să răspundă de moralitatea unor per­sone, ea nu trebue să libereze livretul, de­cât atunci când garantul va proba în mod lămurit câ cunosce bine pe servitor și ca merită acesta favore. Póte ca urmând ast­fel se va încasa numai 10,000 de lei de biuroul servitorilor în loc de 30.000, dar cel puțin publicul va ști câ acel li­bret este oă garanție seriosă și vrând ne­vrând fie­care va recurge la dânsul, precum un bancT " alerga mai mult după

Next