Romanulu, februarie 1886 (Anul 30)
1886-02-14
ANUL AL XXX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Deta „ , „ „ HI.................2 lei ~ „ Inaerținnl si reclame pagina III ți IV linia . . 2 > — B A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea 4iarulnî. IN PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Place de la Bears«. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LÂ FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentra Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — Numărul de cri trebuia se țcrte data de Vineri 12 și Sâmbătă 13 Februaria, 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10. Pandatore: C. A. ROSETTI E1DITI XJ INTESA. ( 1 ? Directorii: VINTILĂ C. ROSETTI BUCURESC 1 13 FAURAR Cele multe culese răm de pe urma convențiunei comerciale încheiată cu Austro-Ungaria, și suntem amenințați să mai culegem ancă, deca măsuri seriose și holftzilere nu se vor lua. Ziarele din Viena și Pesta ne spuseră că pe la jumătatea lui Marte viitor vor începe tratările și desbaterile, între România și Austro-Ungaria, pentru reînoirea convențiunei comerciale. Vecinii noștri sunt bine pregătiți în acesta privință; el scia ce voesc și’și înțeleg pe deplin interesele. De ani lucreza și ancheloza într’una, adunând tóte elementele de cari au trebuință, pentru ca astfel, puși pe deplin în cunoscință de însemnătatea diferitelor lor interese economice, se potă câștiga și ’n viitor cât mai mult teren în paguba intereselor nóstre. La noi, nu se impune acum resultatele dobândite de guvern în urma cercetărilor făcute, cu privire la tratările și desbaterile ce nu se începă pentru reînoirea convențiunei comerciale. Stăruimense într’una a’l îndemna să fie cu mare luare aminte, lucrând și chibzuind cum este mai bine de făcut, pentru ca astfel se putem răspunde cu adevarat la asigurarea intereselor nóștrei penunmimn Esperiința de zece ani înd’ajuns a dovedit că trebue să fim în viitor cât se póte mai prevăzători, față cu relele ce am cules de pe urma actualei convențiuni. Nu mai ne este deci ertat se numtim ceea ce avem de făcut, și vinovați și răspunzători vom fi de greșialele nóstre ’naintea viitorului. Țara așteptă cu mare nerăbdare și îngrijire de la guvernanții ei să vadă ce au lucrat, ce cercetări au făcut și de au fost cu adevărat pregătiți asupra tutor cestiunilor ce au să trateze cu guvernul austro-ungar, cestiuni în privința cărora nu vă dată am vorbit aci, atrăgănd seriosa atențiune asupra lor. Ne temem îasă că puțin s’a lucrat și puțin s’a făcut în sensul acesta ; ș’apoi, obicinuiți cu dărnicia guvernanților acestei țări față cu vecinii noștril, cutezăm adice că, ne este frică ca interesele economice ale țării se nu fie din mou compromise încă pentru zece ani. N’am dori mai bine decât ca viitorul să ne desmintă, dar mărturim că frică mare ne este. Mai acum câtva timp vorbirăm de plângerea mai multor meseriași croitori și cismari, cari, ca urmare firescă a stării economice în care se află țara, se găsesc aici în neputință d’a mai trăi cu meseriile lor și a’și câștiga hrana de tóte de ele. Acești meseriași, adresară acum următorea petițiune d-lui ministru al industriei și comerciului: Domnule, ministru, Supt semnați meseriași croitori și cismari, redându-ne căciuțî în cea mai mare miseria, așa încât în timpul de față am ajuns sĕ murim de feme, atât noi cât și familiile nóstre, din cauză că nu avem ce lucru — acest folos ni l’aui tras cei cu magazine de acest fel cari aduc mărfuri confecționate din străinătate și pentru care noi astăzi suntem căduți cu desăvârșire — venim cu cel mai profund respecta 6 ruga, domnule ministru, se bine-voiți a dispusa cele de cuviință, ș’a nu ne lăsa în acesta miseriă, punându-ne tot-d’uă dată în cunoștință că cea mai mare parte din noi am servit supt drapel. Primiți, etc. Ori ce comentariu din parte ne îl credem de prisos; faptul este că mai mulți meseriași croitori și cismari se plâng că nu au ce lucra și că «în timpul de fața»au ajuns lă moră de teme împreună cu familiele lor. Studiaz-a ministerul industriei și al comerciului cestiunea, îngrijitu-s’a el cu totă seriositatea de sorta acestor meseriași și a tuturor meseriașilor în genere, față cu reînoirea Convențiunei comerciale ? După cea din urmă statistică oficială, pe 1883, a comercialui exterior al României, Austro-Ungaria importă la noi mărfuri confecționate de croitorie și cismărie de aprope 30 de milione de lei. Acesta industriă în țeră atil abia mai licăresce și meseriașul român este redus sg peră. Austro-Ungaria énsgă și cară mărfurile ei la noi cu grămada, făcând din România debușeul principal al comercialul, pe când noi — cum returăm—furăm împedecați, în contra prescripțiunilor precise și lămurite ale Convențiunei încheiate, de a trece vitele nóstre peste fruntariele ei, lovindu-se astfel în una din ramurile de căpetenie ale comerciului nostru, în comerciul cu rîmătorii, altă dată atât de prosper și de întins în țară. In fata unei stări de lucruri atât de vătămătore nsemnelor nostre, in fața dorinței unanime d’a desvoltă industria noistră națională și d’a asigura exportul producțiunilor nóstre, datori suntem să luăm tóte garanțiile, pentru viitor. Cestiunea relațiunilor comerciale cu străinătatea, meritând să mai amenință discuțiune, îi vom consacra oă serie de articole. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Belgrad, 12 Februarie.—Cornițele de Khevenh Litter, ministru plenipotențiar al Austro-Ungariei, a plecat la Viena. D. Mijatovici a primit ca instrucțiuni să grabesca negocierile. Se ascepta la un apropiată schimbare în personalul aghiotanților comandantului șef al armatei sârbesci. Se vor numi alți șefi de corpuri. Ordinul de demobilisarea armatei va fi dat îndată ce pacea va fi încheiată. Sofia, 12 Februarie.— Reservele, cari au fost liberate, mai înainte, sunt din nou rechemate, și milițienii cu versta mai mică de 30 ani sunt puși în armata activă. Se fac aprovisionări considerabile spre a concentra trupele. Londra, 12 Februarie.—Nișce turburări au fost astăzi la Leicester. Mai mulți lucrători s’au pus în grevă, au spart mașinele în ateliere. ’ ~— ■ [UNK] [UNK] [UNK] ■'■ [UNK] [UNK]iTum» ----------— DIN AFARA GERMANIA Primul proiect presintat camerei prusiane contra colonismului purta titlul: «Proiect privitor la încuragiarea colonisațiunei germane în Prusia de la apus și în Posen». Proiectul cere uă sută de milione de mărci în scop de a cumpăra pământ pentru coloniștii germani și de a face față necesităților primei întocmiri. Spre a da mai multă putere elementuul german ca să lupte contra tendințelor de polonisare vor fi colonisați nu numai țărani germani. Pământul polon cumpărat de Stat sau va fi dat în arendă sau va trece în deplina proprietate a coloniștilor în schimbul unei despăgubiri către stat. Pentru procurarea sumei deuă sută milione se vor da obligațiuni, a căror dobândă se va stabili de către ministrul de finance. Camera va primi în fiecare an uă dare de somn în privința esecutărei legei. Cu esecutarea va fi întocmită o comisiune specială, care se va compune din câte două membri din ambele camere ale Landtagului. In Camera deputaților s'a petrecut o scenă dintre cele mai furtunase : d l Rickert a atacat în mod violent pe d. Puttkamer pentru că a permis se se trimită foilor oficiale ultimul discurs al d-lui Bismarck contra Polonilor supt titlul malițios: „Democrația prusiană și străină se unesce cu Polonii contra Prusiei“, și după ce Puttkamer recunoscu că în adevăr guvernul a dispus trimiterea supt titlu menționat, Rickert se sculă înfuriat și crise : „Aceste bănueli rușinose față cu omeni patrioți sunt nedemne și infame.“ Aceste cuvinte au provocat un zgomot asurzitor.—Tot în acea ședință Windthorst și Rickert au cerut să li se dea date statistice amănunțite în privința espulsiunilor. (Ia manifestațiune «le lucrători la Londra de telegrafiază din Londra cu data de la 8 Februarie . Oă mare demonstrațiune de lucrători fără lucru s’a făcut astful în Trafalgar square. De mai mulți ani, nu s’a vedut uă asemenea mulțime adunată pe acesta piață, teatru clasic al manifestanților. Mai mulți oratori socialiști au luat cuvântul. Ei au rostit discursuri energice și au prevenit guvernul că daci lucrătorii fără lucru respecta astăzi ordinea, nu este ense mai puțin adevărat, că nu se încapă în curând a jefui brutăriile, în cazul când guvernul nu le va da ajutor. Trei diferite estrade fuseseră instalate pe piață printre numeroșii oratori cari au luat cuvântul. Meetingul a votat cu aclamațiuni risce resolutiuni prin cari invită guvernul a ordona îndată de a se face lucrări mari publice, pentru a veni în ajutorul lucrătorilor și a înființa un minister special de comercia. După întrunire, sute de manifestanți s-au răspândit in cartierul bogat de la West End și au atacat pe trecători. Acești manifestanți au spart ferestrele de la mai multe alte cercuri. Este mare tema să nu se facă turburări. Demonstrațiunea de la Trafalga Square se compune din 10,001 persone. Ea a fost organizată de federațiunea democratică socială. Meetingul a cerut, printre altele, ca deputații Londrei, să se opune la orrce discuțiune în Cameră, pené ce se va vota proiectul prin care s-ar autoriza ministrul lucrărilor publice să întreprindă construcțiunea locuințelor pentru lucrători. Meetingul a mai cerut a se reduce orele de lucru la opt ore pe zi. Oratorii cari au luat curântul au biciuit în termenii elocinți, hoția organisată și practică de proprietari și de capitaliști. Făcând apel la lucratori, dânșii îl au sfătuit se se organiseeze în vederea unei revoluțiuni sociale, spre a răsturna sistema infamă menținută pentru folosul câtorva. Un oratore anume Bums, a desfășurat drapelul roșu, a îndemnat pe lucrători să asculte ordinele federațiunei sociale și să încapă uă luptă fățișă contra esploratorilor cari locuesc cu artierele bogate din Londra, dacă guvernul nu găsesce un leac pentru miseria lucrătorilor. Manifestanții îndreptăndu-se spre Pall- Mall și Saint-James Street, au spart câteva gramuri. DEMISIUNEA LUI ROCHEFORT D. Henri Rochefort explică prin chiarul său VIntransigent, motivele pentru caree și-a dat demisiunea din Cameră. Judecând după modul cum se petrec lucrurile în actuala Cameră, distinsul publicist este convins că în timp de 4 ani, cât va ține acesta Cameră, nu se va putea face ceva decât în urma unor tocmeli continue de îngageamente și de tratate cari, în cele mai multe ori, vor fi desființate la ultimul moment, în urma altor negocieri. A’mi petrece viața spuind colegilor mei : «Votați acesta, vom vota aceea», mi s’a părut că este oă perspectivă rușinosă, adaogă Rochefort. Ministerul nu va face nimic căci va trăi cu frica de a nu cădea și cei 558 de deputați vor urma a târî piciorele în zadar în coridare și a-și râde cotele pe mesele lor. Nesimțindu-se făcut pentru un astfel de muncă și nevoind să fie osândit la 4 ani de sterilitate, Rochefort a trimis președintelui Camerei urmatorea scrisore: Domnule președinte, Impa ce Parlamentul a ertat pe Speculatorii cari au organisat espedițiunea Tonkinsuul, am sperat că amnistia se va întinde și la acel nenorocit cari zac ânca în temnițele Republicei pentru greșalele altora. Am făgăduit amnistia, alegătorilor mei. Nu pot să le-o daiî. Din nenorocire vârsta nu'mi mai permite să perd 4 ani din viața mea în lupte în cari marfid menit sĕ fui necurmat bătut. Dați demisiunea mea de deputat al Senei. DUMINECA, 14 FEBRUARIU 1886 Luminéza-te și vei fi. ABONAMENTE luali și districte, un an 43 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un luni 4 lei. I tote Jérile Europei, trimestrul 15 IILA se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianilol și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Place de le Bonne. LA VIENA, la d. B. G. PopovlcI, 15, Pleischmarkt» IN ITALIA, la d. dott. Car. Gustave Orooe, Via San Praaeesoo de Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele uepublicate se ard — Monopolul băuturilor spirtuase Studiind sistema noastră constituțională, am arătat, că ea nu există decât cu numele și că, de fapt, avem despotismul rusesc botezat casa sistemă constituțională. Adicând la ordinea filei este monopolul asupra cârciumelor, să studiem acest proiect de lege tot, din puntul de vedere al constituționalismului. Articolul 10 din constituțiune glăsueșce: «Nu există în stat, nici uă deosebire de «clasă. Toți Românii sunt egali înaintea «lege și datori a contribui fără osebire «la dările și sarcinele publice.» Ciind cineva .îndrăsnesce se ia apărarea claselor nn tale se ridicfi un ministru sau vre uă gazetă ministerială, spunând că în România nu mai sunt clase că tote privilegiile au fost sfărâmate și că Românii sunt egali înaintea regel. Clasele dominante se slujesc de acest articol platonic al Constituțiunei ca de un fel de paravan care să mascheze realitatea lucrurilor. Astăzi avem chiar un lege care ne arată că acesta disposițiune constituțională rămâne litera moartă, că în țara românesca sunt încă clase și că nu toți Românii sunt egali înaintea legei. Prin legea monopolului cârciumilor se propune mai ântâioi: Uă lege de interes curat fiscal. Uă lege aplicabilă numai țăranilor." Un imposit indirect numai asupra poporațiunei rurale. Lă luăm fiecare punt în parte. Că legea care se propune nu are în vedere decât de-a da Statului un nou mijloc de-a echilibra budgetul atât de dezechilibrat al țarei, acesta ne-o dovedesee ânsuși economica legel și chiar declarațiunile deputaților din majoritate, cari au declarat că vor vota legea pentru cuvântul că ea aduce atâtea milione Statului. Legi asupra băuturilor spirtase mai sunt la ordinea cjiler și in alte state ca Germania, Francia și Elveția și în Francia mai cu semn, ele au drept țintă de a combate efectele alcoolismului. La noi, deși s’ar părea că se urmărește același scop, totuși, nu vedem decât niște articole platonice, cari se vor nimici în practică, după cum se nimicesc tóte disposițiunile legale, fără de sancțiune practică., Și în adevăr care este sancțiunea că debitanții nu vor vinde băuturi stricatóre sănătăței ? Pedepsele ? dar acestea pentru a lovi pe vinovat, trebue ca legea să statornicescă cari anume băuturi spirtóse sunt stricatere sănătăței și cari nu, căci uă băutură pate să nu fie falsificată și cu tóte acestea se strice hrigienei publice. Și legea nu face acesta. Apoi nu se vede că prin acest articol se deschide porta mare abuzurilor poliției administrative, atât de abuzivâ și fără de acesta ? Mai e articolul 20 unit cu articolul 21, care nu permite decât vânzarea pe bani. Acesta este urășită disposițiune platonică căci totdeuna legea va fi nimicită și incapabilă de a opri râul. Datoria pentru băutură se va transforma în datorie pur și simplu sau trecută pe mâinele unui altuia decât ale cârciumarului. Desbracăte de aceste două disposițiuni platonice, cari ar părea ca uă țintă higienică și moralizătore, legea monopolului cârciumelor nu este decât uă lege fiscală, un nou imposit indirect și prin urmare ca atare trebuie să-i cercetăm defectele și efectele. Constituțiunea dice că în Statul Român «nu există deosebire de clasă.» Neritrăm cum în adevăr nu există acesta deosebire când se fabriceza uă lege specială pentru poporațiunea rurală? Atunci în adevăr nu s’ar viola constituțiunea când ea s’ar aplica tuturor cetățenilor Români. Poporațiunea orașelor, «albăstrimea» cere ori«ö pou Ui tu do ofertelé iáfiÉsteS este apărată de orice îndatorire. Prin urmare din două una, ori se violeza constituțiunea, ori constituțiunea nu există și criteriul tuturor legilor, este întâmplarea sau interesul de clasă. Și ca imposit indirect, monopolul cârciumelor, pentru ca sa nu violeze constituțiunea, trebuie să se împace cu aliniatul inteiü al articolului 10. «Toți Românii sunt egali înaintea legele și datori a contribui fără deosebire la dările și sarcinele publice.» Legea cârciumelor însă nu pune acest imposit de atâtea milione, decât în spinarea claselor agricole, așa că numai uă clasă contribue, în acesta privință, la «dările și sarcinele publice.» Va st țica pe lângă că monopolul nu asigură țăranului uă calitate sănătosă de alcool, pe lângă că nu’l apără de efectele alcoolismului, îl îngreuiază încă și cu uă nouă sarcină, cu atât mai grea cu cât i se scumpesce un obiect de prima necesitate. Nicem «de prima necesitate», pentru că consumațiunea alcoolurilor, este uă urmare firescă a prestei hrane și î n general a tuturor condițiunilor de trai al muncitorului român. Prin urmare, nu scumpindu-se alcoolul se va îndrepta starea țăranului nostru, dar dându-i putința de a se ,T înrle strijător. Trin urmare scumpirea pur și simplu a băuturilor spirtóse, care va fi urmarea imediată a monopolului, va mări chiar alcoolismul, căci țâranul mâncând și mai prost va trebui să consume și mai multe spirtase, care va avea de efectuă hrană și mai prosta și așa mai departe, învârtindu-se într’un cerc cu totul vicios. Legea prin urmare, pe lângă că este neconstituțională are defectul capital de a nu îmbunătăți nimica, și din potrivă de a folosi răspândirea alcoolismului, de a sărăci poporațiunea rurală destul de sărăcită, prin deosebitele măsuri, clase civilisatare, cari nu au civilizat nimic, dar care a adus la sapă de lemn poporațiunea rurală. Cestiunea alcoolismului nu stă în combaterea efectelor sale, ea stă în distrugerea căușelor care dau nascere și aceste cause, repetăm, bazați pe autoritățile nóstre medicale și sciințifice, este roua hrană a poporațiunii rurale, provenită din sărăcie. Sărăcia este dar causa hotărîtore a alcoolismului și cât timp ea va esistă, ori cât s’ar tăia fructele sale, râul nu se va desființa. Oare câte 4 lei de ectar se va plăti uă dată pentru totdeuna pentru toți trei ani la un ioc cuprinși în proiect, sau 12 pentru toți trei ani, sau 48 pentru 12 trimestre , cari în tot cazul ează resultatul ce ne da. După legea din 1864 sau împroprietărit : 132,751 individe cu câte minimum 5 pogone séu 663,755 pg. 331,877 și sum. ectare; suma rotundă. 198,000. Individe cu câte minimum 7 pogone sau 1,386,000 pogone sau 693,000 ectare. 71,655 individe cu câte minim 11 pogone sefi 783,205 na 9Au 34.102 sei in Vh ectare peste tot 2,837,960 pg. scu 1,418,980 ectare sumă rotundă. Așadar vom avea strânsură de bani de la împroprietăriți de tóte categoriile, ânsa: 5,675,920 1. în cașul d’antâi 17,027,760 1. în cel de al 2-lea. 68,111,040 1. în cel de al 3-lea. In anul 1864 asemenea cheltueli ereau puse prin lege în sarcina Statului . In anul 1882 Noembre 27, se publică Inltutul Român un secțiune de un proiect analog al d-lui inginer Râmniceanu, acuzând pentru acesta lucrare un cheltuială în sarcina împroprietăriților de 7 milione cu uă durată de 6 ani de timp. In anul 1883 séu vâlut un alt asemenea proiect tipărit într’u broșură anonimă N. R., nici bâta nici cuțitu, adică cu cheltuiala statului și trei sferturi a improprietăriților, peste tot în suma de lei: 4,143,600 cură durată ficsâ de trei ani de timp. Proiect actual în fine pune cheltuiala parcelări în sarcina împroprietăriților în suma nu de lei 5,675,920 cum mai sus se explică, nici 68,111,040 ci după cum s’ar putea înțelege din proiect d. Cordea, de 17,027,760 lei și pentru o durată de 10 ani de timp. Acestea este progresul ce sau făcut din an în an. După mine care am petrecut câtăva vreme prin comune rurale, aprețuesc, că este bine sa nu se mai întâlnie acesta primejdii,la afacere, este in ea mod să se esecute câte curând, căci bine scie ce proporții, fie morale fie materiale, are sĕ mai nască pâné la anu, trebuința acestei operațiuni. N. Rosetti, Art. XV p lin legea proprietății rurale a anului 1864 Din inițiativa ministrului agriculturei, industrii, comerciului și domenilor, D. G. V. Cordea, a publicat la 31 Decembre anul espirat un proiect de lege și un reglement, pentru parcelarea terenurilor delimitate locuitorilor, foști clăcași împroprietăriți după legea rurală din 1864; acest proiect este supus astăzi unui studiu special. Art. 5 din precizatul proiect este în cuprinderea următore : «Pentru întâmpinarea cheltuelelor ce se ocasioneza cu aceste lucrări, se vor forma ziuri de plată fiind datori săteni a plăti în rate trimestriale, în timp de trei ani câte lei 4 de ectar, cari contribuții se vor vărsa la casa de depunel, spre acoperirea împrumutului ce ministerul va deschide la acea casă pentru plata lucrărilor». Mai înainte de tate paremise că pentru a fi bine înțeles acest articol și scutit de orice interpretațiune ulterioră gratuite cere o mai categorică lămurire de redacțiune spre a se ști exact, câtă sumă de bani are se coste uă dată pentru totdeuna pe fiecare împroprietărit în parte și după categoria sa din anul 1864, cheltuiala otărnirii poganelor sale, care acum în contra legi din 1864, se pune în sarcina sa , ne explicăm . SCIRI DALE PILEI Principele Urusoff, ministrul Rusiei, întorcându-se în capitală de la Petersburg, unde fusese chrămat pentru a asista la înmormântarea părintelui său, afacerile Legațiunei vor fi conduse de d-sa însărcinarea d-lui de Villamov încetază. * ♦ * Eriseră, pronej dat de d. ministru Sturdza delegaților sârbi, turci și bulgari, de la conferința din Bucuresci. Ministrul afacerilor străine, d. Ferechide a asistat la acest prânz. ❖ * * Cei cinci decide Focșaneni cari au venit la Bucureșci în cestiunea cursei de apel din Focșani și strămutărei ei în Galați, după ce au fost la d. primul-ministru, s’au dus și la d-nii generare Lecca, ministrul Stătescu și președintele Senatului. * * * Cu privire la aceiași cestiune, diarele gălățene spune că un numar însemnat de comercianți și proprietari din Galați au hotărît sa țină Duminică 2 Februarie uă întrunire pentru a se mulțămi ministrului justiției pentru inițiativa luată de a muta curtea de apel din Focșani în Galați. * * * Citim în Revista Armatei : Comisiunea fortificațiunilor terminând rediglarea proceselor-verbale va începe Marți 28 cu discuțiunea resultatelor experiențelor cupolelor, ceea ce va dura probabil încă 10 la 12 zile, după care se va întocmi raportul definitiv. * * * Joul séra s’a inaugurat în salonele clubului liberal-conservator seria conferințelor ce se vor ține în iarna acesta și pe cari și celelalte cluburi din capitală ar trebui sâ se înscrie în programul activității lor. Primul conferențiar la clubul liberalconservator a fost de generare I. Em. Florescu care a vorbit despre Instituțiunile militare în regimul constituțional. * * * Madjid Pașa a primit cu curierul de Jos puterile sale. Negocierile de pace au început decialaltăieri. S’a discutat articolul I-iI în care este vorba de conclusiunea păcei pe baza integrității teritoriale a am-