Romanulu, ianuarie 1888 (Anul 32)
1888-01-28
anul al xxxii-le Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IY ...... . .40 bani Detto „ „ „ n * 111............2 lei -Inserțiunî și reclame pagina 111 și IV linia . 2 „ -A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la R LA VIENA, la d-itil Haasenstein et Vogler, (Otto Ma’ LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nie, pent? Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refusst — Amintim că personele care se vor abona în luna Ianuarie și Februarie vor primi gratis tote numerile apărute de la 1 Ianuarie 1888. Abonații cari n’au achitat abonamentul lor pe anul espirat, sunt rugați a trimite la administrațiune suma ce datoresc, spre a nu li se înceta trimiterea abarului Mai multe persone cerându-ne deslușiri în privința premiilor ce oferim, amintim că au drept la aceste premiuri numai abonații cari au plătit dinainte abonamentul lor și numai la premiuri proporționale cu suma ce au vărsat. Astfel cei cari plătesc 12 lei au drept numai la un premiu de 2 lei, cei cari plătesc 24 lei la un premiu de 4 lei și cei cari plătesc 48 lei la un premiu de 8 lei. BUCURESCI, 27 CALINDAR Iunserăm cu privire la circulara d-lui ministru de justiția către d-nii procurori generali . Legea electorală a căutat să dea tóte garanțiile alegătorilor pentru exercitarea dreptului lor; ea a prevăzut anume atribuțiunile, răspunderile și pedepsele tuturor acelora cari se vor abate de la prescripțiunile ei. Și adăugarăm : Un lucru care n’a putut prevede legea, și acesta este lăsat în sarcina alegătorilor : acela adică ca el, strînși uniți și hotărîți, să nu se lase a fi intimidați și să meargă cu toții a’și face datoria. Dar, protivnicii lor vor căuta să facă tulburări și neorândueli! Atunci, nu le rămâne decât să pară sprijinul legel și să protesteze în numele ei, cu tăria pe care îi dă fiecărui cetățian convingerea dreptului sau. Și, în cazul acesta, apărătorii legei putea-vor ei sta nepăsători . La acesta întrebare răspunserăm, ca așceptăm să vedem cum se va înțelege circulara d-lui miniștrii de justiție și ce soria va avea ea. «Libertatea alegerilor este fundamentul regimului represintativ». Zi se dl. ministru de justiție în circulara sea. Ecă un adevăr pe care cu toții îl recunoscem și de care cu toții trebuie să fim pătrunși astăzi, când suntem chiămați să dăm tăreluă Represintațiune care să fie fidela el ESEMPLARUL 15 BANI SAMBATA, 28 IANUARIE 1888. Luminezate si vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt, IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — REDACȚIA STRADA DŐMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUA, 10 Fundator?,: C. A. ROSETTI Directore: VTNTILĂ 0. A. ROSETTI EDIȚIUNEA DirOlfiSINEAȚA espresiune și resultatul firesc și neîndoios al voinței salaT Da, nu pate să existe un adevărat regim represintativ fără libertatea alegerilor, precum nu pate să esiste oă adevărată Represintațiune națională fără ca alegătorii să se intereseze de dreptul lor , exercitându-i în deplină consciință, cu tot liberul lor arbitru și cu tata cunoscința cerută asupra, lucrurilor și a omenilor. Altmintrerea, regimul represintativ nu este decât falsificarea unui principiu mare și salutariu, principiu care se traduce prin cuvintele : națiunea guvernată prin ea înseși. In lupta care deja a început prin alegerea delegaților colegiului III, și care în curând se va desfășura pe un terem forte întins, pentru alegerea celor 183 de represintanți ai națiunei, alegătorii avâncă uă ocasiune să dovedesca déca voesc să dea țăreluă Cameră care să represinte tote interesele și să fie adevărata lor espresiune. Proprietatea, comerciul, soliița, munca trebuesc să fie represintate în viitorea Cameră prin omeni, cari să privască mandatul de deputat ca uă sarcină, care atrage după sine cele mai mari îndatoriri și uă grea răspundere ; ele nu prin ement care se facă din mandatul ce li s’a încredințat jocul tuturor intereselor personale ș’al unor pasiuni politice reü înțelese și cu totul vătămătore regimului nostru- represintativ.1 ) La acesta trebue să cugete alegătorii mai nainte de a’șî da votul lor; la acesta trebue să cugete proprietarul mare și mic, comerciantele și industriașul, toți acei cari exercită uă profesiune liberă și marea majoritate a poporațiunei: clasa muncitorilor și a micilor cultivatori de pământ. Și cugetarea lor va fi cugetarea țărei, va fi binele pentru toți, va fi asigurarea instituțiunilor nóstre, va fi întemeiarea regimului represintativ, va fi propășirea nóstru în viitor. Alegătorii nu trebue să mai stea la gânduri; ei sunt chiămați aZi se hotărască nu numai între guvern și protivnicii lui, ci între ómenii de bine și ómenii de roțt, între acei cari au principii bine definite și nu s’au abătut de la calea lor și între acei cari n’au alt drapel și altă programă decât necunoscutul trecutului lor sau nisce credințe și nișce principii cu totul opuse curentului opiniunei publice și aspirațîunilor generale ale țărei. Astfel înțelegem noi lupta care are să se desfâșure în alegerile viitore ; astfel înțelegem noi că trebue să cugete fiecare alegător. Incheiăm deci și pentru azi,icând din mod tutor alegatorilor , băgați bine de sema cui dați voturile vostre. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Petersburg, 26 Ianuarie. Journal de St. Petersbourg desminte aserțiunile alarmiste ale lui Pester Lloyd, și Kölnische Zeitung în privința împrumutului rusesc, a mișcării trupelor din Caucasia și în privința pretinselor proiecte asupra Erzerumului. Paris, 26 Ianuarie. Guvernul italian a propus să reia acti negocierile relative la încheierea unui tratat de comerciu între Francia și Italia, dar guvernul francez n’a luat încă nici un decisiune. Paris, 26 Ianuarie. Camera deputaților a început discuțiununea bugetului. Paris, 26 Ianuarie. D. D. Amiral Julien de la Graviere, comite de Haussonville și Jules Claretie au fost aleși membri ai academiei franceze. D. Henri de Brce, redactor-șef al lui Gaulois, are concursul și tuturor pentru apărarea libertăței și independinței țerei. In răspunsurile sale, principele a discă poporațiunea Bulgariei de Sud și a făcut totdeuna datoria, speră că în situațiunea gravă ce ar putea străbate ora, ar găsi aceiași credință și același devotament în națiunea întreagă. Colonelul Nicolaieff a fost decorat cu marele cordon al ordinului Sf. Alecsandru. Mai mulți comandanți au primit același ordin. Agenția Havas. ■ ■ierul mrea afirma ord Wfunirii a Noui încercări de răscula în Bulgaria. Pe când principele Ferdinand, împreună cu mama sea, călătoresc prin Rumelia Orientală și primesce omagiile poporațiunei, în contra domniei principelui se fac nouă încercări de răscula. Corespondința Politice ’I se scrie din Constantinopole că după zădărnicirea încercărei de răscula de la Burgas, iarăși s’au încercat câteva cete mai mici d’a năvăli în Rumelia Orientală și anume de pe teritoriul turcesc cu totă paza severă ce se esercită la graniță din partea Turciei. Mai mulți indivizi, pe cari autoritățile turceșci au isbutit să pună mâna, sunt puși la arest în Adrianopole. Alții au isbutit, ce e drept, să treca granița, dar cea mai mare parte din el, îndată ce au pus piciorul pe pământul Rumeliei, au fost dezarmați și arestați de către autoritățile bulgare, cari probabil aveau cunoscință de aceste încercări. Numărul prisonierilor făcuți de autoritățile turcesc și bulgărești se crede a fi de 50. Autoritățile bulgăreșci au transportat pe cei prinși la Târnava. Tot din același isvor se pretinde că în Constantinopole să seie și despre noul pregătiri ale emigrațiunei bulgare pentru asemenea încercări de năvălire. Agitatorii, d’astă dată, ’și au stabilit reședința pe muntele Atos. RUSIA IN ASIA MICA Scrrea publicată de Ziarul Kölnische Zeitung, în care se vorbea despre nisce pretinse planuri ale Rusiei in privința Asiei mici, este privită de fiarele rusesci ca oă nouă fașă a ațîțărilor contra Rusiei. Intr’uă scrisoare a unul Rus din Paris, publicată ji^Novoie Vremia, se admite posibilit ka unei înțelegeri între Ausia^^^^^k și Rusia. Singurul scop v.M pebuie se gustă înaintarea IM panel spre Salonic. Spre n’are interese. La aceste fBjeme Vremia adaugă: Avem nevoie de marea neagră, dar avem nevoie și de simpatiile slave. Times și Norddeutsche Allgemeine Zeitung Times a publicat nu de multă corespondință din Viena, care conțineau mulțime de atacuri contra somitelui Kalnoky. Norddeutsche Allgemeine Zeitung se ocupă acum de acesta corespondința și scrie: Corespondentul din Viena al Ziarului Times a dat publicației un corespondință sui generis. Censul, pornind de la presupunerea că guvernul austro-ungar s’ar fi convins de necredința Germaniei și că ar începe negocieri directe cu Rusia pentru resolvarea cestiunei orientale, ’și pune întrebarea: Ce va fi de Germania, déca Rusia, Francia și Austro-Ungaria s’ar alia d’uă dată între ele ? Corespondentul vienei are răspunsul gata : imperiul habsburgic pare prea bine să iasă d’asupra fără Germania, déci nu sub cornițele Kalnoky, sub un alt ministru, care ar fi mai bine pătruns de tăria acestei monarcii Sub un ministru, d. e. ca cornițele Andrassy, Austro-Ungaria ar avea cu totul altă față. Prin numirea comitelui Andrassy omul de încredere din Viena al fcel cetățeli și-a jucat desigur ultimul atu. Noi nu simțim trebuința d’a examina mai în fond indicațiunile din acesta corespondințâ, suntem însă de părere ca întriga prea prostesca pentru manevră este ca să putem crede că este pornită din inițiativa unui bărbat de stat sau că cel puțin este pusă la cale prin tolerarea tăcută a vreunui bărbat de stat. In general credem că cea mai mare parte din nesiguranța și neliniștea care domnesce actualmente este d’a se atribui publicațiunilor necontrolabile ale presei. UA LĂMURIRE INHMM *■% Viena 11 Ianuariei 1887. Domnule directore. In Ziarul Indépendance roumaine din 9 (21) Ianuarie a. c., citesc uă informațiune pe cât de eronată pe atât de puțin favorabilă pentru oposițiune, care în ajunul bătăliei are mai multa nevoe ca nici undata de a ’și strânge rândurile. Acesta informațiune atingându-me, în mod indirect este adevarat, mă simt dator a nu lăsa să se înrădăcineze erorile intenționate ce ea conține. Sunt în adevăr din acel amici al d-lui Gianni care au lucrat cu densul și care au organisat împreună la Târgovișce întrunirea publică din sera de 7 Ianuarie a. c. Ensé înainte de tóte sunt și rămân din oposițiune ori ce ar zice Indépendance roumaine. întrunirea de la Târgovișce a fost organisată, nu de un grup de disidenți, ci de toți alegotorii din oposițiune, de tóte nuanțele, care se aflau presenți în Târgoviște în acea Zi Oricine care a asistat la acea întrunire o póte afirma. Discursurile cari s’au ținut și moțiunea care s’a votat, și care a fst publicată în Ziarul d-vostru dovedesc în d’ajuns ca nu s’a urmărit altceva de cât îmbărbâțirea alegatorilor din oposițiune pentru lupta care e a se da în curând. Nu me uit déca d. Gianni este sau nu din oposițiunea unită; puțin ’mi importu déca densul admiră sau nu pe d. I. Bratianu, destul ca densul combate regimul colectivitate și urmaresce același scop ca opositiunea coalisata. Resultatul final la care tinde fiind același pentru, care întrega opositiune luptă; d. Gianni fiind un luptător energic și fără odihnă, în interesul causei ce servesc dator sunt a’i întinde mâna și a merge în rând cu dânsul. Convingerea mea este că făcând astfel aduc serviciu cause oposițiunei, pe când Ziarul Indépendance roumaine prin informațiunea sea tinde a’l rări rândurile și a’l slăbi forțele. Nu este exact că la acea întrunire s'ar fi propus vreă candidatura. Daca Ziarul Indépendance roumaine ar fi fost mai bine informat, ar fi sciut că într’uă întrunire intimă anteriore la care au luat parte și amicii acestui ziar, și acel al d-lui Gianni, s’a constituit un comitet local căruia s’a lăsat sarcina a ficia candidați. Și ori care ar fi acești candidați, tata oposițiunea și d. Gianni , și amicii acestuia vor merge ca un singur om la urna pentru a vota pentru dânșii. Rén face der Indépendance roumaine când afirma că candidații care se bucură de reazemul d-lui Gianni nu pot pretinde la concursul oposițiunei. Acesta nu pate decât se aduca desbinarea în oposițiune. Și cine se fi autorizat pe acest Ziar a face uă asemenea afirmațiune în numele întregei oposițiune? Ore nu scie acest Ziar că candidații nu se impun printr’un simpla informațiune de Ziar nici prin banii lor , și că numai meritele lor, serviciurile aduse, ideile lor, sau cel puțin simpatiile ce la timp au solut ași atrage, le pot permite abroga onorea de a fi candidații unui județ ? Cum și prin cine candidații susținuți de Indépendance roumaine au fost declarați candidații colegiului I de Dâmbovița, când încă comitetul local nu s’a rostit în acesta privință ? Este adevărat că candidatura d-lui general Florescu se impune prin meritele sale și prin simpatiile de care se bucură printre alegătorii din Dâmbovița, dar âncă acesta candidatură nu a fost declarată de comitetul local. Gând d. general Florescu va fi rugat de comitet a primi a fi candidatul colegiului I, să fie sigur Ziarul Indépendance roumaine că în județul Dâmbovița nu va fi nici unul din întrega oposițiune, de orice nuanță , din orice grup, care se facă cu alte persone, din alte județe, și care deși se Zie din adevărata oposițiune, în contra voinței tuturor își impun candidatura acolo unde meritele altora îl desemnă. Eu însumi care am exprimat la mai mulți dorința mea de a fi candidat la col. I de Dâmbovița, am declarat d-lui C. Boerescu, și l’am autorizat a declara în numele meu înaintea comitetului executiv al oposițiunei unite, că déca d. general Florescu nu’șî va pune candidatura aiurea, și dacâ d. Gianni va persista a se presenta la alegerea de deputați, voi renunța la dorința mea căci personalitatea d-lui general Florescu trebue să se impue tuturor. Décader d. Gianni și amicicii s- au lucrat pentru causa oposițiunei, déca candidaturile încă nu au fost ficsate de comitetul central, care se fi fost scopul acelei informatiuni din Ziarul Indépendance roumaine ? O ! desigur ca el a fost înțeles de oricine cunosce legatururile acestui Ziar! S’a căutat numai ca sub protecțiunea numelui generalului Florescu să se FOIȚA ROMANULUI 28 IANUARIE 35 IMPRESIUNI DE CĂLĂTORIE VACANȚELE MELE. Eu eram atras tocmai de acestea și urîlul ce mi se produsese de aspectul călugărilor era covîrșit de interesul celor ce vedeam în bibliotecă. Am stat un Z> în monastire, dar așa umblînd colo și colo ca ea se văd împregiurimile, cum și mai ales ospiciul de nebuni. Eram atras într’acolo, căci știam că întru una din acele cămare a stat și nenorocitul geniu Eminescu. Am văzut ospiciul și pe lângă duioșiea de care eram coprins la vederea tristă a atâtor nenorociți de omeni, un fel de respect aveam de locuința lui Eminescu. Am vézut odaia. Era mică, închisă; de pe ferestra am vézut un pat de fer, cu un mindir réu, de-i curgeau paiele; uă mesută mică, un scaun; gunoiu prin odaie; paienjeni sus pe pereți; uă soba stricata și feștelita; în total privirea odaiei era din cele mai triste; n’ar fi putut sta în ea năci măcar. Acolo și-a petrecut Zilele de grea durere geniul nostru poiet, și ca călător me uitam cu respect și venerațiune la acea întunecoasă odaie. Mulți vor fi atrași către monastire nu atât de ea ca clădire veche, ci că acolo a stat Eminescu pe când era bolnav. Jiul 16 Iuliu am plecat din monastire, plin de ilusiunile trecutului acestui vechiu locaș, scîrbit de starea lui de astazi, și vesel că am venut odăița unde a zăcut Eminescu. Luarâm drumul acum spre Fălticeni, unde trebuea să ajungem în acea nopte. Necunoscând înse locurile am horhâit tóta noptea de Joi spre Vineri, și abia în ziuă am ajuns în Fălticeni. Erau ceasurile , în zori de ziuă, și noi buimaci de somn, trudiți și necăjiți de drum, nu mai știam prin ce sate am trecut, fiind și noptea. Ca particularitate din Fălticeni vom spune ceva de iarmaroc, fiind vremea când se înjgheba. Acesta cu atât mai mult cu cât unul din târgurile mai mari, ce se faceau vre-nă dată în era la noi, era cel din Fălticeni. Vechimea acestui renumit Iarmaroc, căci e de pe la 1765, a făcut ca sé se măresca și târgul și se adune, în timpul cât ținea densul, multa lume. Era de dimineta ventulela mare, nenumărate care cu boi umpleau stradele. Noi obosiți căutam acum uă gazdă. Tóte hotelurile pline. Am avut atunci a înduramulțime de inconveniente, cari cu regret spun câ’s nevoit a le reaminti aci. Scumpete forte mare în vremea iarmarocului , un fel de storcere fățișă. Tote acele au prețurile înducite. Hotelurile și masa mai ales tare scumpe. Vă odaie, care în cursul anului o poți lua cu un leu și jumătate, acum era tacsata, 6, 8 și 10 lei. Adaugă la acestea alte jupneți neiertate și’și va face ideie cititorul de cele ce se petrec în Fălticeni. Spre poliția de tóte acestea’ Da, căci i-am arătat atunci zăul și a dat din umere. Se permite dor de autoritatea locală aceste facșe exagerate, ce îngrozesc lumea. Cuvântul de ordine pare a fi acesta: Bietul hotelier, bietul birtaș, bietul negustor aștepta un an încheiat, vinde nu vinde, Dumnezeu scie, las sâ’și restorcă din capete acum în vremea iarmarocului. lau 7 prețuri , ce’mi pasă; străinul, ce vine în târg, va fi nevoit să platască, căci el vine pregătit cu bani. Dar se uită un lucru principal: meritul unei administrațiuni comunale e atunci când lasă aglomerare mare de lume în timpul unei espositiuni, unui iarmaroc, se pote găsi mult și eftin. Când ești sigur că vei avea cumpératori mulți nu trebuie să ridici prețul mărfei. Ca ar fi bun, de el, ca la esposițiunea universală din Paris, ce va fi la 1889, se gasesca lumea să scumpere mare , se vor duce mulți lăsându-se păgubași de multe lucruri. Dar asemenea principii cum nu și-a bătut capul politiei din Fălticeni se le scie și din cauza acesta aúa suferi vizitatorii. Cât ne privește pe noi a doua zi am găsit un bun român de ne-au luat în gazdă , altfel ne frigea acele 4 zile cât am stat în Fălticeni. D. Marian, șeful regiei monopolului tutunului din Fălticeni ne-a fost ca bună priimitare gazdă, am putut atunci sta în tihnă și a vedea mai bine orașul, cum și iarmarocul. Auzem jefuindu-se de toți câ merg reü cu afacerile; nu mai este cum era înainte ; se facea vendéri, venea lume străina cu bani, tot cumpérau, si aveau omenii ce se venZa și deci cu ce se cumpere. Acum mișcare mare de omeni , satele erau în pér la târg, dar numai așa sa privesca, forte puțini sa cumpere cate ceva. Care sa fie causa acestei stagnări ? Ele sunt multe și într’un escursiune ca a mea nu e locul ca sé le aret. Fot spune casé atât că astăzi negustorul și cel cu marfa nu mai au nevoe de a ascepta iarmarocul pentru a’și desface marfa, ci are puțintică ca în orice moment sa o facă acesta. Cu liniele ferate acum s’au schimbat în totul relațiunile nóstre comerciale și se vor schimba încă și mai mult. întemeiat iarmarocul din Fălticeni acum 122 de ani în urmă, de pe când Bucovina nu era încă a nostru s’a putut muri, căci era granița sa șa de aprope, ci putea atunci veni cu înlesnire și Bucovineanul ca și Moldovanul. Erau atunci toți tot una. Cu luarea Bucovinei s’a făcut un zdruncin mare. Străinul nu pute veni așa de lesne. Pe vremea lui Cotzebue încă era în flore, câci amintirile ce ni le lasă densul în câteva pagini asupra acestui iarmaroc ne arata ca era ceva de el. Cotzebue inzistă asupra jocului de cărți, ca ceva caracteristic in Fălticeni. Curios, ceea ce observase pe la 1850 Cotzebue e și astazi așa. Se joca și acum cărțile cu pasiune; cercuri de familii anumite își trec nopți și Zile întregi, uitânduși de ceai și masă, numai cu jocul de cărți , averi întregi se cheltuesc, se ruinază sănătatea, se îndobitocește mintea , se moleșesc caracterele, se sâlbăticesc, în fine prin dedarea la acesta ocupațiune josnica perde omul mult din noblețea lui. N’am avut de unde afla ceva de vechimea acestui târg. Se vede casé că nu e așa vechiu, că, și acum e în sus de târg, în partea nord-vesticâ satul Fălticenii vechi, cari cât de colo ne arată ca a fost un di lâ grosul satului acolo în cel vechiu, și cu cu timpul s’au mărit Fălticenii de astazi, cari par a se fi numit Fălticenii cel noul. In adevâr, ce posițiune avantagiosă ne presintă Fălticenii astăzi pentru a vedea în ea una din condițiunile de progres ? Posițiunea nu este urîtă, dar forte curiosa. In mijlocul unor dealuri, se înalță un ridicâ turâ de pământ, lungă, lata atât cât pote încăpea un mic târg ca Fălticenii. Din tote părțile sunt văi, din cari cea mai deschisa e acea înspre Dolhasca, pe unde vine și linia ferata Dolhasca-Fâlticeni. Din tote părțile pescari intri în Fălticeni ai nevoie sé te scobori la vale și apoi se sui dealul în târg. Posițiunea pe deal dă multe înlesniri târgului pentru starea lui higienicâ, îmbunătățiri au început a se face, dar merg forte încet. Un curios istoric s’ar întreba cu dreptul : Ce erau Fălticenii pe când Baia și Suceava erau unul târg, altul capitala a țarei? Nu ni se amintesce pe acele vremuri de Fălticeni. Sub Stefan-Voda era înflore Baia, apoi apropierea Sucevei făcea ca acolo sa fie centrul comerciului. Fălticenii atunci póte nici nu erau, sau deca erau apoi erau cel vechi, iar nu cel de astazi. Când decade Baia și Suceava, înfloresce Fălticenii. Dar de când e acesta ? cum nu seim. Ce era, ne întrebam noi, Fălticenii în 1765 când se face biserica Sf. Ilie ști când se pun temeliile celui anteiu iarmaroc ? Desigur ca forte mic. (Va urm. G. Ghibanesc*.