Romanulu, octombrie 1889 (Anul 33)

1889-10-26

ANUL ALXXXIII-LE Voiesce și vei putea. A­N­U­N­C­I­U­R­I Linia de 30 litere, petit pagina IV................................40 bani Utu °­a a­a „ DI....................2 lei­­ „ lusertmnî și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la adm­inistrațiunea dianuluî. ÎN PARIS, la Havas, Latfite et O-nte, 8, Plaee de la Bourse LA V1ENA, ia d-aii Haasenste*» et Vogler, (Otto Maagai IN ELVEȚIA, la „ Din feriri cele alte direct la adsaiiiBtrațkmca — Scrisorile Refraneste se refusa — " Pe lângă Tipografia Românului instalându-se cu începere de la Sf. Dumitru un atelier de­­ legă­­torie și localul actual ne mai fiind încăpător. Redacțiunea și Ad­­ministrațiunea Românului, pre­cum și atelierele nóstre de ti­pografie, stereotipie, galvanoplastie și legătorie de cărți, vor fi instalate în casele din strada Brezoianu No. 16 și 18, și strada Sf. Ionică No. 9. (In dosul teatrului Națio­nal). Grație îmbunătățirilor In­troduse, Tipografia Românulu­i este în posițiune se efectueze, în "con­­dițiunile cele mai avantagiose, lucrările ce i se vor încredința de particulari și autorități, și Ro­mânulu apărând în modul cel mai repede, scrrile sale vor fi cele mai m­oi. Aducend acesta la cunoscința publicului și a corespondenților noștrii, îi rugăm ca cu începere de la 27 Octom­bre, se ne adreseze comandele și corespondințele lor, strada Brezoianu No. 16 și 18, și strada Sf. Ionică No. 9. BUCURESCI, 255 BRUMAR Ținta nóstra fiind interesul, bine înțeles, al majorității națiune­, fără a se jigni interesul minorității, trebue să fim mai cu semn preocupați de îmbunătățirea traiului mulțimei, adică al sătenilor și al lucrătorilor din orașe. Pentru țărani prima condițiune este să aibă pământ, instrumente de muncă, semințe bune și uă locuință confor­tabilă și igienică. Să i se pue la disposițiune capi­talul necesar pentru cultivarea pă­mântului și prin ajutorul ce îl se dă, se potă trimite copii la șcdlă, unde să li se dea­uă educațiune și la ins­trucțiune în raport cu trebuințele sale. De aceea am cerut ca în școlile sătesci să se predea noțiuni de a­­gricultură, și X. Vom măi cere se se facă și un curs practic de igienă, și se se înlesnescă, de comună, construirea caselor, în con­­dițiunile cele mai bune. Pentru lucrătorii, de tote ramurile, prima condițiune este se putä avea mașinele și instrumentele necesare, spre a face munca sea producă­­tore. Ținta nóstra trebuie deci­să fie ca, cu timpul, lucrătorul să puta de­veni părtaș la proprietatea fabricelor, mașinelor, sculelor etc. Până atunci, vom cere ca posițiu­­nea sea să fie asigurată, punându-i la adăpostul esploatărei proprietari­lor de mașini, scule etc. In acel scop cred că trebue îndată să cerem : XI a) Ficșarea unui minimum de sala­­rie pentru muncitorii de tote ramurile, și participarea lor la beneficiul net al esploatărilor, în proporțiune cu munca și salariul lor ; b) înființarea de case,pentru asigu­rarea lucrătorilor în cas de bali sau de accident, la care se contribue și patro­nii, cu oă parte din beneficiul lor ; c) respunderea patronilor, în cas de accidente, provenite din imprudența lor; d) interzicerea d'a se întrebuința in­ ateliere, fabrici etc., copii prea ti­neri', e) regulamentar­ea muncei femeilor și adolescenților, f) crearea de sindicate profesionale de lucrători; g) pre­fer­ir­ea grupurilor de lucră­tori la antreprisele Statului­, h) deschidere de credit asociațiune­­lor de lucrători, ca și comunelor cu­ SEBMEgBtfilasi ES­E­M­P­LARUL IG B­A­N REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA DOAMNEI No. 2. Director8 : VINT1LA G, A. ROSETTI Fundator«: C. A. ROSETTI rale, pentru instrumente de muncă, întreprinderi industriale, etc. Spre a încheia cu acastă expunere sumară a dorințelor nóstre, trebue se amintesc că ea nu pate fi privită ca un ce complect, ca un ce defi­nitiv ci mai mult ca basele aruncate, pe cari ași dori să se încapă discu­­țiunea spre a ajunge la oă înțele­gere cu democrații cei sinceri, cel desinteresați. Bine­înțeles, că multe alte cesti­­uni vor trebui se mai fie discutate, precum : XII Luarea de măsuri sanitare, secarea apelor stătătore, interdicerea umzărei porumbului stricat, înființare de spi­tale și farmacii rurale, organisarea serviciului medical pe plăși, măsuri contra băuturilor falsificate etc. XIII înmulțirea instituțiunelor de credit particulare și luarea celor esistente de supt dependința Statului. XIV Ridicarea industriei și comer­ciului național, înmulțindu-se căile de comu­­nicațiune, făcându-se rîurile naviga­bile și în special Prutul. XV Reforma legea pensiunelor spre a asigura fie­căruia uă pensiune propor­țională cu depunerile sale. XVI Reducerea cheltuelilor statului la suma efectivă a veniturilor, spre a se pune capăt creșcerei necontenite a da­toriei publice. Și în fine trebuie să luăm și uă decisiune în privința politicei este­­riene ce vom urma, care trebue se aibă drept țintă XVII Unitatea națională și confederațiu­­nea poporelor Balcanice. Supunând aceste credințe amici­lor noștri, aștept cu nerăbdare so­­luțiunea ce le va da, ca sa putem începe lupta, «cu credință, liniște și răbdare, pentru reînvierea sfântului drapel al căror sdrențe a fost încre­dințate nouei generațiuni». Vintilă Rosetti. Ne silim, conform unui obicei ce avem de când Românulu apare, se vorbim cititorilor noștri și despre cele ce se petrec peste munte, la frații noștri din Transilvania­­ și din cele­l­alte târî ale Coronei austro­­maghiare. Aprobăm sau desaprobăm faptele luptătorilor români de dincolo, luând drept măsură și criteriu al apro­­bării și desaprobărei nostre intere­sele superiore ale Românismului și interesele actuale ale fraților noștri Români de dincolo. Stăruința nostră, ca și altor câți­va confrați din Bucurescu și din țară, are darul de a scote din marginile bunei cuviințe pe un organ care pare a fi român căci este scris într’uă limbă precum românescâ. Acest or­gan este Luminătoriul din Temi­­șiara. Și pentru a ține ison acestui pseudo Luminătoriu, un alt ziar, tot așa zis românesc. Telegraful din Sibiu, care se imprimă din veniturile anaforei și luminărilor mitropolitului Miron Ro­manul, găsește de cuviință a arunca asupra Românului un șir de insulte grosolane. A răspunde numai uneia, ar fi să ne ’njosim. Aibă-vâ Ungurii în drepta lor pază, d-lor de la Telegraful­ Ior d-vóstru, de la Luminătoriul, respundă-vă evreii unguriți la cele ce scrieți. Românul nu va polemisa cu d­ unele vóstre. £ Românul va continua a se ocupa de frații noștrii de dincolo, ori­cât de asurijitare și injuriose fră țipetele și răcnetele cu cari vor isbucni țîr­covnicii părintelui Miron și „respecti­vii“ de la Luminătoriul. SERVICIUL TELEGRAFIC JRL „fiOMA­LUI.618' Constantinopol, 24 Octombre. Agenția din Constantinopole anunța că aer scirea dintr'un sorginte din cele mai bine informate, cu amănuntele date de­­ fia­rele englezesci asupra naturii și valorei cadourilor ce Sultanul își propune a oferi Impăratului Wilhelm și asupra primire­, sunt un curată născocire. Petersburg, 24 Octombre: Țarul și Țarina au sosit erl de la Ga­­dina în oraș, după ce au facut rugăciuni la bisericile Kazan Felre și Paul. Majestă­­țile Lor l’au*jdus să visiteze pe marele duce Constantin la Pawiowok. Londra, 24 Octombre: fiarele esprimă satisfacția lor pentru de­­claratiunile pacinice cuprinse în discursul tronului german. Daily News adauga că discursul pare a a anunța ferma resoluțiune de a continua acțiunea în Africa orientală, dar Germania dă ca putere colonisatare garanții de pace. Zanzibar, 24 Octombre. Căpitanul Wissmann a bătut pe indigeni aprope de Somme și le-a pricinuit un per­­dere de 40 de omeni, el a năvălit In U­­saramo. Căpitanul Wissmann a aflat din sorginte sigura că Stanley și Emin-pașa, însoțiți de italianul Cassati și șase engleji, sunt aș­teptați pe la sfârșitul lui Noembre la Mi­­pupua, care se afla situat în teritoriul su­pus acțiunei germane. Zara, 24 Octombre. Vaporul Ferdinand Max, gâsit la Punta Lastovska a fost remorcat de lom­o pene la C­urzola; caletorii printre care prințul Petre Karaggeorggevici au fost transportați la Cattaro. Insbrucke, 24 Octombre. Deputații Tirolului de Sud au presentat Dietei ua moțiune, cerând a face sa se a­­corde părții italienești a Tirolului uâ ad­­ministrațiune autonoma și un dheta spe­ciala. Bristol, 24 Octombre, 1,000 de lucratori ai docurilor s’au pus în greva. Budapesta, 24 Octombre. Cu prilejul discuțiunei bugetului comer­­cialui în comisiunea financiara a Camerei, ministrul de comercia Baross a declarat ca guvernul trebue sa se pregatesca a con­cura pentru un întreprindere de naviga­­țiune, pe cât se pute in legătură cu dru­murile de fier ale Statului. Ministrul nn doresce a face­rea vre­unei companii particulare, dar­e de datoria gu­vernului să asigure, în interesul publicului viitorul navigațiunei pe Dunăre. Laybach, 24 Octombre. Comisiunea judiciară trimese la Padraga, in Carniolia, pentru a face un anchetă în privința trecerei comunei întregi la religiu­­nea ortodocsă, a dat ordin să se aresteze fran Boziei pentru propaganda religiósa nelegala. Beriad, 24 Octomvre. Calatoria Regelui și a principelui moș­tenitor de la Iași prin Vasluiu la Beriad s’a continuat în aceleași condițiuni de o­­vațiuni și entusias popular. Tóta lumea își da sema de însemnăta­tea presenței principelui moștenitor al Ro­mâniei pentru destinele țerii. Suthanton, 23 Octombre. Intr’ua întrunire a liberalilor ținuta la Sutanton, d. Gladstone a­­fis,, vorbind de politica străină, ca trebue ca lumea se se teama ca reaua administrațiune turcesca in Creta și în Armenia se nu devie un sorginte de amenințare constanta a pacei europene. Teheran, 24 Octombre., »Banca imperiala» s’a deschis și a în­ceput operațiunile sale. Agenția Română Havas. D’ale zapciului din Oltenița (Corespondință particulară a Român­ului) Oltenița, 10 Octombre 1889. Domnule directore, In plasa Oltenița se petrec lucruri cu a­­devérat revoltatóre. Ve vor pune în vedere numai un singur Mesagiul lui Wilhelm II La 22 Octombre s’a deschis se­siunea adunărei germane. Mesagiul imperial nu a fost citit de SAMBATA, 26 OCTOMBRE (14 OCTOMB. st. v.) 1889 Lu­minéta-te și vei fi. | |#­ ------­|v iai ® || ABONAMENTE ín Capitală și districte, un an 48 lei; șase tuni 24 lei; trei 'V­e­ i ' loat 12 lei ; ui tonă 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei pe an. Pentru tóté térile Uniune; postale, trimestrul lö lel. A se adresa; ÎN ROMANIA, la administrațiunea diaruhtS și ofichete poștale LA P­ARIS, la Havas, Saiste et C­une, 8, Place de la Bourse, IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la bi­­rourile poștale. — Articolele nepublicate ns ard — fapt, pentru a ve convinge și d-vostra pe ce mâini a ce­rut administrațiunea acestei plăși. Era de ce e vorba: La 1 (13) August trecut,­­primarul co­munei Ulmenii primesce următorul ordin cu No. 5116 de la sub-prefectul plășii: «Sunt informat că, în comuna Chișiletul, sunt mai mulți locuitori, cari au cal și cari se bârne a fi de furat. Ve deleg pe d-v. a ve transporta de urgență în acea comună, luând cu d-vostră -i pe d. I. G. Cernef, și a procede cu cea mai mare scrupulo­­sitate la cercetarea acestui fapt; era actele ce veți dresa se veți înainta de urgența sub prefecture­, împreunat cu inculpații, deea va resulta destule probe de culpabilitate în contra lor. «Pentru ori­ce minut de întârziere, va face personal responsabil. «Sub­prefect : Locotenent AL Simio­­n­eseu». Cititorii Românului, citind acest ordin, se vor întreba cu drept cuvânt: cine este acest I. G. Cernef, pe care sub-prefectul îl impune primarului ca, împreuna, se pro­­ceda la cercetarea faptului, sa dreseze acte și să le înainteze subprefecturel de urgența, împreună cu inculpații ? Este el vr’un funcționar învestit cu vr­ea autoritate pre­care, și póte avea calitatea și îndeplini sarcina ce i s’a dat de sub­prefect ? Si déca nu este un asemenea funcționar și n’are un asemenea calitate, atunci cum sub-prefectul plasei Oltenița l’a iuvitut de­lega se facă cercetări, să dreseze acte îm­preuna cu primarul și, în cas când va găsi de cuviința, să priveze chiar de li­bertatea lor pe locuitori, trimițându’i în lanțuri la sub-prefectură ? Ei bine, pentru a nu ve spune mai mult, acest domn Cernet nu este alt de­cât uu face treburi al sub-prefectului, care, în acesta calitate, comite tot felul de abusuri și, prin urmare, vă puteți închipui pentru ce este însărcinat sa faca cercetări și se dreseze acte, alături cu nisce persone că­rora numai legea le da un asemenea drept și le impune asemeni atribuțiuni! Dar pentru ca să scrii și mai bine cine este acest domn Cernet, vă voi reproduce aci în copie scrisorea pe care a adresat’o primarul de Uimens sub-prefectului, când acesta îl a facut cunoscut ca se ia cu dânsul la cercetările ce va face și pe d. I. S. Cernof. Era ce­­ fice primarul în acea scrisare : «Tocmai la 9 August corent mi s’a în­mânat ordinul d-vóstre No. 5116 de către d. Cernot, cu care^me autorizați a trece în comuna Chiseretul și constata nisce fur­turi, luând cu mine și pe d. Cernof­­onse eü iau curajul a ve deseri, câ cu asemeni persone min\­mal convine a pleca, căci am veglat câ’l place a avea ghiara lungă, fiind­că am observat acesta pe când mă însoțea la Hotar și Isvere....» Mai la vale primarul adauga că ’l-a ve­­<jut chiar el când a luat unui consilier co­munal parale , și apoi încheia : . «Ast­fel dar, apreciați și d-vostra aceste fapte, și vedeți daca eu mai pot pleca în­soțit de asemeni persone !» Cum se pute vedea din acesta scrisore, Cernet mai fusese însărcinat pe lânga pri­marii din plasa Oltenița cu asemeni dele­­gațiuni sau misiuni estra-legale, negreșit în interesul bunei rândueri și cârmuiri a plășii! Dar primarul, prin acesta scrisóre, își a găsit—cum se­­ fice—beleua. Cum ? sa cuteze el a scri ast­fel în con­tra omului face treburi al sub-prefectului ? Primarul deci trebuea să priimesca uu buna lecțiune de la d. sub-prefect,—și a și priimit’o! El a fost, în urmă revocat, pus în lan­țuri ca tâinuitorul unui omor și trimis în graba înaintea parchetului, de unde negre­șit ca a scăpat, nefiind probe în contra’­­ or, ori­cum tot ’și-a plătit cutezanța, și are pentru mult timp să blesteme m­omen­­tul când a scris acea scrisore sub-prefec­­tului, in care a spus cine este Cernef. Ve pusei în vedere numai acest fapt, din multe altele, ca să vedeți cum se ad­­ministrază plasa Oltenița și sub ce regim de nedreptate și ilegalitate trăim p’aici. Ve voi mai scrie și altele, căci multe fórte multe sunt de scris. Wilhel, de­óre­ce densul nu a venit în cameră, ci a trimis numai pe mi­nistrul Bötticher să’l citescu. Eră mesagiul așa cum sa citit mi­nistrul Onorați domni! Maiestatea mea Imperatul m’a în­sărcinat pe mine ca să vin și se va salut în numele guvernelor provin­ciilor unite. Scopul spre care se îndrepteza în­tregul parlament este menținerea pă­­cei esterne și interne a monarh­iei. Tot în acesta direcțiune, va tre­bui să lucrați și d-vóstru în sesiu­nea viitóre. Când, înainte de acesta cu trei ani s’a întrunit adunarea monarh­ică, a fost vorba a se face lege pentru înarmarea și întărirea țerei. Parla­mentul a ajutat mult pe guvern în îndeplinirea scopului. Și de astă dată patriotismul de atunci sunt membrii parlamentului rugați să-l aibă în vedere ca ast­fel atât țara cât și monarh­ul se potă aji se bucura înaintea aliaților săi de autoritatea de care trebue să se bu­cure să împărății doritore de pace. Vi se prezintă un proiect de lege pentru modificarea legei militare din 2 Mai­ 1874. Proiectul este menit a regula și resolva unele cestiuni privitore la mobilizarea trupelor și la instrucți­unea militară. In mesagiu se face apoi amintire și despre­ unele cestiuni economice financiare ce trebuesc a se resolva. Se insistă cu deosebire asupra le­gei ce s’a creat în favorul muncito­rilor infirmi, și mesagiul de a se în­țelege că monarh­ul și guvernul sunt dispuși a lucra în privința acesta pentru deseverșita resolvire a marei cestiuni sociale, a face ca încordă­rile dintre diferitele clase, încordări isporite din cause economice, să în­ceteze. Se mai­­ ju­ce că guvernul nu va e­­șu­a nici­odată a lua măsuri­­ contra elementelor turbulente din țară, și mai ales contra indivizilor cari a­­gită pe muncitori, și cari în anul a­­cesta au provocat greve cu urmări atât de nefaste. Esperiența a dovedit énse, se zice în mesagiu, că autoritățile adminis­trative nu dispun de destule puteri pentru a face față tulburărilor even­tuale. Se va înainta deci parlamen­tului un proiect de lege care să dea mai multe drepturi de a avisa la mă­suri ce se cred trebuinciuse autorită­ților adminstrative. Se face apoi mențiune despre po­litica din Africa și se ïnregistreza cu satisfacțiune că a putut să se pună capăt comerciului cu sclavi. Politica înțeleptă, zice mesagiul, ce guvernul a urmat’o în cestia colo­nială, a asigurat Germaniei stima înaintea celor­lalte state marine, ci în colonii autoritatea ce o merită­ în alt ordin la hotarele dinspre Gal­ția se concentreza mereu cazaci de Don. Deja până acum sunt atâția sol­dați ruși aici, în­cât pe fie­care dis­tanță de 5 verste cad câte 130 sol­dați. Pregătiri de resbel Este curios cum în același timp când foile germane spun că întreve­derea de la Berlin a contribuit mult la menținerea păcii, și când chiar cele rusesc­ asigură Europa ca țarul nu este condus de­cât de sentimente pacinice, cum tocmai atunci in Ru­sia se fac cele mai mari pregătiri de resbel. Și ceea ce este mai interesant e că pregătirile sunt îndreptate contra statelor din apusul Europei: mișcă­rile de trupe, aprovisionările, înmul­țirea militarilor, concentrările ’pe pă scară mai întinsă se fac la hotarele din­spre apus. Chiar Rushy Invalid spune că prin­­tr’un ucaz al țarului s’a luat dispo­­siția ca artileria de la hotarele din­spre Austria și Germania să se spo­­rescä. La fie­care baterie s’a mai dat câte două guri de foc. Și tunu­rile date nu sunt pur și simplu de acelea cari sunt menite d’a apăra, ci de a ataca: sunt așa numitele guri de foc Engelhardt, cari se folo­sesc cu succes la asediuri. In același timp, tot în urma unui CONSILIUL COMUNAL Ședința de la 12 Octombre. Consiliul în acesta ședința, a aprobat mai multe licitațiuni, printre cari: a) închi­rierea caselor comunei (fosta Petrovici) din strada Radu-Voda, b) cumpărarea a 2008 arbori de diferite specie pentru plantațiuni în curțile mai multor școli și pe diferite strade, cu prețul de 4000 lei. Arborii vor avea înălțimea de 2 metri și jumătate. Recepțiunea se va face în presintă de­legatului primării și a grădinarului ei; c) închirierea pieței Dudesei; d) venfiarea lo­cului comunei de pe strada Gradina­ cu­ cai e) cumpărarea a 29 chingi cu pernițe a 4 lei una și 14 traiste a câte un leu, pentru caii comunei. * Gestiunea iluminarei cu electricitate fiind la ordinea­­ filei, s’a cerut ședința secreta. In care s’a luat hotârîrea a se trimite un somatiu de companii cu gaz fluid, spre a o soma să introducă luminarea prin elec­tricitate, pe tete­stradele nóstre, In locul gazului. * &• Serviciul tehnic cerând să se acorde un fond de 218,807 lei, pentru lucrări nece­sare serviciului de poduri și șosele, precum pavagie, cheltueli de gradina, plantațiuni, ban­i, nisip, bolovani, transporturi, bor­dure pentru tratóre de basalt etc., se nasce să vie discusiune la care iau parte d-nnl Primar, general Florescu, G. Palladi și V. Urșianu. Majoritatea consiliului decide a se acorda acel credit. Se acordă asemenea un credit de 688 lei pentru reparațiuni necesare la magasia de orez, de la Abatoriu și 1028 lei pentru facerea unei grădinița pe piața din calea Grivița. 8CIRI D’ALE PILEI Ministerul de resbel a cerut direcțiunei monopolului Statului să ia asupra și și mo­nopolul pulberel de pușcă. In acest scop direcțiunea regiei va înființa doua deposite de pulbere, unul la Lâculeț unde va fi de­positul exclusiv pentru pulberea de vânat și altul la piroteenia armatei în care se va găsi tot felul de pulbere. * * * A aparut: «Memoriul asupra unora din căușele care împiedica propășirea musicei în România», presentat onor, minister al instrucțiunei publice, de d. Ion Costescu, profesor de musica. * ♦ * Autoritățile rusești au predat autorități­lor nostre din Sulina pe un ore­care in­divid ca fiind supus român. Comisarul nostru din Sulina a retușat primirea acelui individ, în urma declarațiunilor ce a facut, față fiind autoritățile rusești, ca este supus rus. Cazul comunicându-se ministerului de externe spune Naționalul s’a cerut a se dovedi pe calea diplomatică, cu acte ca în adevăr acel individ este supus român. * * * Colonelul Torcy, atașatul militar francez pe lângâ legațiunea din capitală, acompa­niat de generalul Berendei și de colonelul Horbatski a visitat spitalul militar din strada Fracmazona și bateriile batalionului de asediu, asediate pe poligonul de la Cotroceni. # * * Cu trenul de Predeal de la 10 și 45 a sosit din străinatate de general Florescu, președintele Senatului. * * S’a terminat concursul pentru obținerea de burse in scala de medicină veterinara. Pentru 12 locuri vacante s’au presentat 35 de aspiranți, dintre cari vor fi admiși cel d’anteiü 12 cari vor fi ești la clasifica­­țiune. ft ** Din Adevărul: Se vorbesce ca s’ar fi început iarăși ne­­gocieri pentru cumpărarea palatului Roz­­novanu, spre a servi de loc al primăriei,­­iar casa acestuia sé se darame pentru zi­direa unul teatru.

Next