Romanulu, ianuarie 1891 (Anul 35)
1891-01-15
* t) r < * ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vsî putea. ANÜNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV . . ...... 40 ban »«‘to „ „ „ „HI............2 lei „ Incerbins și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A »e adresa: IN ROMANIA, la administrațiunica «jiannim. IN PARIS, la Havas- Laffire et Onne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-na Haacenstein et Vogler, Otto Maas»), IN ELVEȚIA, la „ Din férile cele alte direct la administraíiu nea ^tainhri, — Scrisorile nefrancate se refau Mercuri diminăța BUCURESCI, 14 CALENDAR In acest timp de liniste, când Parlamentul e Închis, pe când reprezentanții națiunei se odihnesc în sânul familiei, luptele politice pareau a fi încetat cu desăvârșire. Liberalii naționali au încercat, Duminecă, sä scuture pe cetățeni din acestǎ amorțire, convocândul fouă Întrunire publică, în vederea alegerea unui deputat al capitalei. In întrunirea presidată de d. general Zefcari, s’a discutat din nou nesfirșita cestiune a constituționalității guvernului actual și candidatul partidului, drept program, a observat că întrunirea ar fi fost și mai mare dacă mulți cetățeni n’ar fi fost impedicați să vie din causă că circulația e imposibilă, primăria neridicând zăpada. D. Pache, spune marele orator d. N. Fleva, a făcut, ca apa să intre ln locuințele alegătorilor spre a îl impedica sa vie la întrunire. Din cele spuse, programa d-lui Fleva pare a se mărgini la însemnata declarațiune: «Lăsați mai bine să intre apa în casele vóstre, decât focul în constituțiune». Din parte-ne trebui sa mărturisim că resimțim să vie întristare, când vedem bărbați de valorea d-lui Fleva presintânduse înaintea alegerilor cu asemenea frase sforăitoare, când ar putea sâ prezinte un șir de reforme care ar dobândi sprijinul tuturor liberalilor. De programa liberală și de cea conservatorre am dori sa ni se vorbească, ele ar trebui puse în lupta de la 20 Ianuarie, dar nu apa și focul. îndată după deschiderea Corpurilor legiuitore, două mari cestiuni vor fi discutate, temelia organisării noistre sociale va fi adusă în discuțiune, prin proiectele generalului Manu și prin reforma legei învățământului. Asupra acestor cestiuni ar fi de cea mai mare însemnătate să cunoscem care sunt părerile candidaților. Sperăm că la viitarea întrunire, d. Fleva va lăsa în pace pe d. Pake Frotopopescu, spre a ne expune proiectul d-săle asupra reformei învățământului. Agenția Havas ne comunică urmâtorele telegrame : Berlin, 12 Ianuarie. Banca Imperiului a redus scontul sou la 4 la sută și lombardi la 4 și jumătate la sută. Paris, 12 Ianuarie: Ziațele republicane arată mulțumirea lor că împrumutul a fost acoperit mai mult de 16 ori. Roma, 12 Ianuarie. Căpitan Tracasa desminte știrea după care guvernul ar avea de gând sa urce taxa de intrare a grâurilor străine de la 5 la 7 lei. Berlin, 12 Ianuarie. Se desminte știrea fiarelor parisiane după care Principele Wilhelm de Bade ar fi asistat la 1 ianuarie îa uniforma prusiană la înmormântarea Ducelui de Leuchterberg și că s-ar fi retras în trăsura sa ca să evite o demonstrație. Principele părăsise Parisul cu 3 cile înaintea înmormântarea ducelui. Ministrul finanțelor a mai amintit că creditele suplimentare sunt destinate la îmbunătățirea fórte funcționarilor subalterni ; el a declarat că prisosul efectiv al drumurilor de fier se urcă la 5 milione. Edițiunea ele conțineța JOI: 15 IANUARTU (3 IANUA.R st. E SSEMPLARUL 15 BAN’s Fundator ROBETTI REDACȚIA ȘI ADUIMSTEAȚI A STRADA BREZOIANU, No. IS .Uumineza-teis vel 1 ABONAMENTE lit și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 3« lei U an. Pentru tete țarii« Ufirsinel postak, trimestrul 16 lei. A se adresa : in ROMANIA, la 1*data»trabuie a ziarului și eficiele poștale LA PARIS, 1» Harag, Lafsite et Gsue, 8, Pitice de la Bourse , OEKUANIA, AUSTRA, ITALIA, și BELGIA, la biureanu ș s poștele. — Articolele nepublicate se ard. — Inimicul firesc la marea luptă dintre indivizi ca și dintre popore sunt două feluri de rivalități. Unele, ori cât de vii, oricât de pline ne dureresc consecințe, ori cât de sfâșietore pentru pacea lumei, nu se datoresc decât întâmplatei. Un eaprițiu de suveran, o nebunie națională, o neînțelegere ivită din senin, o știrbire a atuorului propriu al unuia care atrage după sine o sete nepotolita de resbunare din partea celuilaalt, o mulțime de cause secundare sunt de ajuns pentru a le da ființă. Aceste rivalități desigur joca rolul lor în istorie, de multe ori chiar ele însângerăzâ un veac, la urma urmelor insă ele sunt destinate să se stingă căci izvorul lor nu țișnește din fatalitatea lucrurilor. Sunt Insă și alte rivalități, rivalități de acelea pe care le însemnază în cartea vămurilor degetul inexorabil al faptelor, și care, ori cât s’ar trudi să le impedice înțelepciunea guvernelor și mărinimia suveranilor, ori cât s’ar îmbrățișa și ’și ar jura amicie eternă națiunile, mai curând sau mai târziu tot isbucnesc. Aceste rivalități sunt cele mai de temut, din soluțiunea lor, și numai a lor, se însâfleză acea nesfârșită epopee care se chiamâ istoria omenesca. Căci ele nu se potolesc decât atunci —și numai atunci—când unul din rivali a dispărut, sau când cel puțin amândoi au capătat, în urma unor lungi și durerose experiențe, convingerea că le este cu neputință să se suprime unul pe altul. De acest fel este rivalitatea imperiului rusesc în contra nostră. Ne explicăm, căci nu voim să ni se atribue alte gânduri decât ale nostre. Departe de noi idea de a acusa de vrăjmășie pe actualul guvern al imperiului veci QÎmpotriva, credem cu voioșie că Împăratul actual este un sincer iubitor al pacei, mai mult, presupunând chiar că mâine s’ar sui pe tronul Țarilor un filantrop sau chiar un filo-român, și totuși problema va rămâne aceași. Existența nóstrá este incompatibilă cu îndeplinirea idealului imperiului vecin ; iimicițiatea în contra nostră nu pote înceta decât în ziua în care va reuși să ne desființeze, sau ii va fi pe deplin dovedit că nu ne pote desființa. Pentru a ne pătrunde de acest adevăr, este de prisos să răsfoim istoria. Oricât de elocintâ ar fi ea, oricât de puternic și de deplin ne ar învedera că aprope de două veacuri — de când ne am cunoscut, — Imperiul Țarilor a făcut tot ce i-a stat prin putință ca să m [UNK] cucerescă, oricât de evident ar fi ca norocul numai ne a scăpat de fórla Basarabiei ■ și a Poloniei, acesta nu ar fi destul. Au fost și alte rivalitâți care au ținut două veacuri, și care cu tote acestea nu isvorau din logica fără de mila a faptelor. Nu, cea ce da iimiciției Rusiei iată cu noi adevăratul ei caracter, este posițiunea nostru pe harta Europei. Suntem în pragul celei mai mari împărății din lumea modernă, suntem vecinii unui popor de o sută de milione de omeni care în 50 de ani își îndoește populațiunea; suntem în drumul unei națiuni tinere, inteligente, entusiaste, unei națiuni cu atât mai de temut cu cât nu-i făgăduim calitățile; suntem la hotarul unui popor care, ca tote poparele Nordului, se simte atras, printr’o iinvincibila și eternă pornire, către mările de smarald ale Suduhi. Este o lege nesrămutată, o pornire a fuel ca națiunile, ca și indivizii, să alerge după aerul imbălsâmit, după surele arijător de la miafla-fi. Rusia, cu toti vastul ei teritoriul, înâjbfise in cețurile Baltici!, ea caută să respire către Sul, și caută să o facă in trei locuri două dată: în Extremul Orient in apele Japoniei, la Golful Persic în jumătatea vastei sale împărății, și la Mediterana cea scăldată de sőre, la acea Mediterana către care au aspirat toți omenii Nordului, și pe țărmurile căreia atâția și-au găsit mormântul. Din aceste trei drumuri, cel mai important este desigur al Mediteranei, acolo sunt faimosele strâmtori, cheile Europei, acolo este cetatea Gesarilor din Orient și Metropola Ortodoxiei. Către acest pa:ct se indrepteza tote sforțările împărăției, tote aspirațiunile, tóte elanurile națiunei rusești. El bine, pe noi sorta nera pus d’a curmezișul tocmai pe acest drum, așa că Rusia nu póte merge acolo unde o chiama logica desvoltărel ei decât trecând peste trupurile nóstre. Nu este vorbă între noi și Rusia de uă neînțelegere recitare, nu este vorba nici măcar de una din acele ore neînțelese pe care vremea care le a închegat le póte și topi. Nu, aci este ceva cu mult mai adânc. Este vorba de două vieți care se esclud, sau mai bine fus este de o esistență, acea a neamului românesc, care nu póte rămâne în piciore decât decâ ceal-alta va fi nevoită să pună streja ambițiunei ei. De înțelegere, de compromis, de concesiuni nu póte fi vorba într’un asemenea problemă. Trăim, Rusia se ciuntește în cea ce de două secole a încâlcit inima poporului rusesc, reușește împărăția vecină iu îndeplinirea visului ei de aur, visului pe care cu atâta credință și tenacitate l’a urmărit și’l urmărește, statul românesc, ca și neamul românesc nu remâne decât un suvenir. Acesta este adevĕrul. Locul pe care il ocupăm pe harta Europei nu este locul norociților care pot să trăiască fără de grija și fără de trudă. La spatele ruinelor Rartenonului, acoperiți de gloria clasicismului, furișate in fundul unei peninsule, poporul grec pote sta spectator la marile rivalitați care despart națiunile moderne. Alta este sória nóstra. Asvârlițl de ursită în Valea Dunărei, în acea vale care de atâtea veacuri fosta și va fi teatrul marilor catastrofe, postul nostru este un post greu, dar este și un post de onore. Istoria a făcut din noi antegarda civilisațiunei apusene contra invasianei Nordului, cum ne făcuse altă dată antegarda Europei civilisate în contra invasiunei asiatice, cănd invasiunea venia de la Sud. Sabie în contra cutrofiei, fie că ea venia despre Dunăre, fie că ea vine despre Nistru, tot sabie fosta și fi-va ursita nostră ! Oricât de ingrijitare ar fi constatarea acestui adevăr, tot mai bine să nu dama pe deplin semn de dânsul, decât sa adormim intr’uâ siguranță deșartă. Forța lucrurilor face din noi un obstacol la mersul înainte al unei mari împărății, care este in același timp și uă națiune puternica. Acea împărăție a cercat, cerca și va cerca să calce pe cea ce crede densa drumul pe care i l’a croit Providența. In drumul el ne gasesce pe noi. Pe noi dér cercata, cerca și va cerca Imperiul Țarilor să ne stargă din cartea neamurilor. De altfel la ce nevoia să căutăm în logica situațiunei geografice și în învățămintele istoriei politica vetere a imperiului fusesc ? Acesta politica nu este secreta. Toți cugetătorii, ea și toți patrioții și omenii de stat ai Rusiei, afară de aceia pe care scrupulele unei posițiuni oficiale ii amuțesc, — nu se sfiesc de a ne-o spune. Pofta lor de cucerire însă el o mascheza sub o teorie, sub o teorie destinatâ după dânșii, să dea lumei moderne un nou tip de civilisațiune, să facă ca pe jumătatea résaritena a Europei se se nască un viața nouă. Pentru îndeplinirea unei așa de mari și de bine făcătore opere, strivirea celor mici nu atârnă in cumpănă ! Oamenii sănătoși, a fii Bismarck, nu se opresc în mersul lor fiindcâ au bătături. Vă națiune, căreia Provedința i-a încredințat o așa de mare misiune, nu se póte opri în mersul ei ca să cruțe nămul românesc ! Take Ionescu, nicîuă ocasiune fără să nu vorbescăreu de fiariștî, deși aceștia l’au arêtat, l’aréta și 'l vor arêta lumea cum este,—și totuși fiariștii, afară puțin de cei germani, nu l’au supărat pe acest interesant dușman al breslei lor. Și’n România ca în tóte zările, presa a urmărit cu mai mult decât binevoitare atențiune faptele și fișele tenorului suveran. ințelepta lui purtare în cestiunea demisionărei și a copilărescului necaz ale principelui de Bismark, ar fi atât de mic după ce a fost atât de mare ; părerile lui în cestiunea socială. Când cu rescriptele imperiale cari, în diferite pârți ale imperiului, au deschis ca un fel de supape de siguranță, căci lucrătorul fice: să așteptăm să vedem ce face împăratul; hotărîrile luate de Guilem II în cestiunea ofițerilor nobili și a privilegiilor lor ; părerile atât de interesante în cestiunile programelor școlare ; și atâtea alte cestiuni de însemnătate secundară au fost urmărite în România fără nici un obosală, ba din contră cu uă curiositate și cu un interes din ce in ce mai crescânde. De aceia, cunoscând caracterul interesantului suveran, apucăturile lui de la ’nceput, modul lui de a vede cestiunile și de a discerne într ennele ce era epi, cinstit bine și nou, resusăm de a crede cele ce ni se spun de presa ungară și de presa germană cu privire la discuțiunea convențiunei comerciale între Austro Ungaria și Germania, și la partea ce România indirect ar fi chemată, spre paguba ei, se face într’acesta convențiune germano-austro-ungar. Pentru că Austro-Ungaria nu voiesce să lase și pentru că Germania nu voiesce să dea,Ungurii și unele ziare germane pretind că ’mpăratul Guilem II ar fi tjlis Austro-Ungarilor : primiți condițiunile nóstre și eu mă leg să vă dați uă compensațiune, economicâ în România,—cu alte cuvinte , decâtriceți că pentru Germania e de câștig și pentru Austro Ungaria padugă, el bine, vă tăgăduesc a vă despăgubi eu de pe spinarea României. Eră ce se afirmă de Hester Lloyd, de alte fiare de limba maghiară și de unele fiare germane. Noi refulăm de uă cam dată a crede lucrul acesta. M. S. împăratul Germaniei ține bine minte lecțiunile ce i s’au dat de principele de Bismark, nu numai teoretic, ci și practic, adică lecțiunile ce omnipotentul cancelar le da augustului său elev cu pățăniele sau eșecurile grozave ce întâmpina în câte uă cestiune pe care s’apuca s’o tradeze, credând că numai el este pe lume. Readucă’și aminte împăratul Guilem II cestiunea Carolinelor și serve l pățania principelui de Bismark ca lămurită învățătură pentru orice afacere când, nesocotind existența și voința unui întreg popor, te apuci să tractezi uă cestiune pe spinarea lui. E sensibilă de tot epiderma poporelor în ziua de azul,—și din nenorocire epiderma poparelor neolatine are adeseori uă sensibilitate maladivă. Când Teutonul strigă, Latinul răcnesce ; când primul rîde, al douilea hohotesce , când primul s’agită, al douilea a și isbucnit. Prin urmare, se pote vede cât de colo ce furtună s’ar deslănțui în România, când s’ar auzji ca’ntr’adevĕr industria și comercial român va avè să plătască pagubele unuia sau altuia din cele două imperie. Pe tema din 1876 «România a «fost aruncată la piciorele comitelui «Andrássy» s’a laut acum 14 ani uă agitațiune, care a svérlit în aer două ministere. Tot pe acesta temă cu termeni schimbați, an fi In 1890, în posițiunea în care ne aflăm, décá s’ar adeveri fisele presei germane și ungare, opiniunea publică română ar resturna nu două ci două-deci și două de ministere, dar pentru Austro-Ungaria sau pentru Germania tot nu ar plăti. «Turcul plătesce,»—de ce dictonul. Românul însă nu plăteșce, — d’asta pot fi siguri toți, și printre cei d’ântain, M. S. Guiom II, împăratul Germaniei, care e mai mult decât cu minte pentru a se convinge că’n România Rege, Guvern și Națiune vor opune la cea mai mică veleitate într’acest sens un non possumus absolut, ba chiar vijelios. G. imperatul Germaniei §1 JK O 31 ANIA Nu este astăzi în tota lumea un suveran care se intereseze presa dintr’ambele continente cu atâta putere ca Guilem II, imperalul Germaniei. Din toate actele și fișele lui de pené acum, presa a vetiut că are a face cu un om hotârit a da ’naimite pe nișce căi, de semenii lui cu totul nestrăbătute. Guilem II e un modernist, un inovator, un înainte-mergetor atât de indrăsneț încât e cu totul și cu totul firesc ca toți fiariștii din tote părțile luriei să ftă cu ochii țintă la densul. Lucru curios,—elev al școlei d-lui de Bismark, — Guilem II nu scapă Afacerea Padiewschi (Prin fir telegrafic) Madrid, 12 Ianuarie. Un raport telegrafic al prefectului g din Gerona dă amânunțiri în privința arestării de la Olof. Căpitanul vameșilor are bănuți asupra unui individ care s-a presentat și i-a cerut pașaportul său; individul a voit sa fuga, dar a fost arestat de un seandarm ; el a făcut deposițiuni care arată că stare anormală de spirit. Paris, 12 ianuarie. Miniștrii de interne și ai afacerilor atrene n’au comunicat nimic sigur încă in privința arestării lui Padlewski ; cu tóte acestea depășite par să afirme opiniunea că nu pote fi altul decât dânsul. Ultimele știri .Jic ca Padewski ar fi fost intervivat în inchisore ; el ar fi refuzat să numească personele care l-au insolit în fuga sa, nevoind sa compromită pe nimeni; el pretinde că crima sa este politica, că el a lucrat din patriotism pentru a răsbuna pe familia sa și pe coreligionarii săr așa de mult persecutați.— El a voit să se sape în Spania; și voia să rămâie ascuns succesiv la Barcelona, la Saragosa, la Cartagena, la Alicante. Prin fir telegrafic Viena, 12 Ianuarie, piarele află din Soria că Lutzki ar fi scris din Petersburg, cu data de 24 Dea, câ este arestat și cl, lipsit fiind de resurse, ruga să i se trimită léja ce i se cuvine ânea, și lucrurile sale. Viena, 12 Ianuarie, Politische Corresponded, află ca raporturile din Constantinopoe constată câ de câtva timp tendința se manifestă printre anarhiștii de a alege Turcia ca locul acțiunilor lor preparatore. Cât despre afacerea Lutzki, agentul Bulgariei nu a făcut pene acuma nici un demers pe lângă Porta. Representanții străini din Constantinopole cred ca pene acuta nu este nimic care se pute fi interpretat ca violare a unui interes internațional. Budgetul englez (Prin fir telegrafic) Londra. 12 ianuarie. Times primește o depeșă din Petresburg, care face că prisosul bugetului ordinar pe anul 1891 este de 1.868.449 ruble ; bugetul extraordinar presinta un deficit de 49668 361 ruble, dar se va acoperi din fondurile de reservă. Printre cheltuelile extraordinare figureza 42 913.500 ruble pentru construcțiuni de drumuri de fier și de porturi și 20 milione pentru noul armament al trupelor. —..........----- Ciocnire între vapore Prin fir telegrafic) Leith, 12 ianuarie. Că ciocnire s’a întâmplat spre două vapore lângă St. Alseda, pe țărmul Scoției serice cu 13 persone au perit. —......... INFORMAȚIMNÎ UĂ interesantă publicațiune, menită a răspândi operile scriitorilor noștri în masele profunde ale poporului, adică Noua Bibliotecă Populară, intră acum în anul al doilea. Primul număr al acestui an conține biografia fondatorului Românului, făcută de d. Z. Arbore, precum și estrase din operile publicate ale lui C. A. Rosetti. In anul I, se află biografia și estrase din operile lui Bălcescu, Eliade, Conta, Alexandrescu, Bolintineanu, etc. etc. —x— Luni fără, 31 Decembre 1890, frumos și vesel revelion la d-na și d-nui Stolojan. Petrecerea s’a început cu un represintațiune teatrală, Botezul Păpușă, ginga și jucată de domnișorele Stolojanu și Missir și de cavalerii Missir și Stolojanu. Succesul feeriei a fost atât de colosal și aplauzele publicului din parter (spectatorii cei mai bătrâni aveaui 8 ani) atât de frenetice, încât actorii a trebuit să dea imediat uă a doua represintațiune, cu un succes fără îndoială din ce in ce mai erescând. In urmă, publicul din parter și actorii din culise fraternisând, s’a început danțul. «Galeria» unde se aflau «bătrânii» și «bătrânele“ i-au imitat mai târziu, pana aprape de taină. Pom cu daruri, supeü și amabilitatea neobosită a stăpânilor de casă au încântat pe toți invitații d-nel și d-iul Stolojani. Neue Preussische Zeitung din Berlin publică, in numărul seu de la 8 ianuarie 1891, un articol Rumaenien als Compensationsobjekt in den deutschoesterreichischen Zollverhandlungen, asupra căruia vom reveni și noi într’unul din numerile viitore. Ex-Romaenische Revue, valorosa revista politică și literară a d-lui dr. Corneliu Diaconovici, a intrat intr’al șaptelea an al esistenței sale. Românulu a recunoscut totdeauna servietele ce acesta revistă face tuturor cessiunilor naționale române, și uréza directorului și redactorilor ei stăruință și tăria românésca pe roditorea cale ce au întreprins. bumariul anului pe Ianuarie 1891 este și mai bogat și mai variat ca cele trecute. Sperăm că Românii din regat vor încuragia acesta folositore publicațiune (Viena, VIII, Aiserstrasse 27). —x— De ieri, 1 Ianuarie 1891, poșta rurală din districtul Ilfov a fost astfel organisată, încât comunele vor fi zilnic deservite. Scrisori și fiare vor ajunge la destinația lor sora în fiecare comună. E de dorit ca și in alte districte acesta organisațiune să fie introdusă cât mai curând. —X---Eri sora 1 Ianuarie s’a dat la palat primul bal. Lume forte multă, animațiune și toalete forte frumóse. MM. II. Regele și Regina, precum și A. S. Principele Ferdinand nu s’au retras decât după ora unu. Cotilionul s’a continuat până după orele patru.