Romanulu, iunie 1891 (Anul 35)
1891-06-10
~â- X ,y V > T * Á ANUL AL XXXV-LE Voiesco și vei putea. ANUN CU URI Linia de 30 litere, petit pagina IV.......................40 ban Detto „ „ „ „ III...... 2 lei — „ insersiuni și reclame pagina III și IV linia. 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. ÎN PARIS, la Havas-Laffire et Cune, 8. Place de la Bourse LA VIMA, la d-nii Haacenstein et Vogler, Otto Maass). IN KLVSȚIA. la Diniți.Lie cele alte direct la administrațiunea ziarului. — Scrisorile nefrancate se refusă — exemplarul 1§ BANI Fun REDACȚIA ȘI ADMOÎISTII AflA STRADA BREZONNIE SÎ Cdiții tiîi Vîi de MERCURI, 10 IUNIU (29 MAI str.) 1891 Luminetate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 la se»e luni 24 lei, trei luni 12 lei; ut lună 4 lei. Pentru Preoți și Invețatori din sate abonamentul este redus la 10 lei de an. Pentru tête firile Uniunei poștale, trimestrul 16 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea «Ziarului și oficiele poștale LA PARIS, la Havas, Laffite et Cale, 8. Place de la Bourn IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, si BELGIA, la Maroniile poștala. — Articolele nepublicate se ard. — Marți dimineța i, .. .. BUCURESCI, 9 CIREȘAR dese și prăpădirea sau furarea productelor agricultorilor noștrii. Acesta nu pote proveni de cât din neglijența șefilor de stațiuni. D. ministru ijliceacă accidentele la noi sunt mai puține decât în alte părți. Se admitem că este așa. Dar la noi este un avantagiu pe care nu-l au alte țeri, este o singură linie și cu puțină priveghere din partea șefilor s’ar putea înlătura orice accident, cari nu întâmplă decât în gări la schimbarea linielor. De asemenea cu pagubele Încercate de agricultorii noștrii. Daca funcționarii se vor ocupa de deposite ca de materialul direcției dat în primirea lor, nici se vor uda, nici se vor fura sacii și comercianții vor începe a avea încredere, in administrațiunea căilor nóstre ferate. D. ministru al lucrărilor publice ar fi făcut prin urmare mai bine decât se laude funcționarii căilor ferate,zicând că nu sunt alții ca ei — vorbim de cei după la stațiuni — împreună cu noi se recunosc adevărurile spuse de interpelator și se cheamă circulare forte aspră prin care se aducă aminte celor neglijenți indatoririle lor. Cea ce nu a făcut luse, sperăm ca va face. Dupe ce va citi interpelarea intrega când va apare in Monitorul oficial și când va cugeta cu sânge rece In cabinetul d-seie, departe de influența spiritului care domnesce totdeauna In localul guvernamental sau pe băncese i mi si c îl altuiA Cuiprin C icgtui LV‘c, tuttmti suntem siguri ca va vedea si d-sea că, afară de materialul trebuitor, mai este nevoe și de un administrațiune activă, colecta și cuvin Eri d. St. Șendrea și-a desvoltat In Senat interpelarea d-sele asupra relei administrațiuni a căilor nostre ferate. Ocolabilul senator de Iași a făcut uă exposițiune din cele mai întinse și totde nădată și din cele mai adevărate, asupra modului cum se face administrațiunea sub actuală direcțiune, că mai mulți d nn senatori aprobați în gura mare prin cuvintele , așa este, așa este! Trei sunt punturile principale din cele atinse de d. Șendrea cari au atras mai mult atențiunea auditorului. Aceste ponturi sunt lipsa de vagone atât pentru călători cât mai cu semn pentru cereale, lipsa de material și neglijența, nepăsarea, bruscheța și nepriceperea funcționarilor căilor nostre ferate. D-sea aduce exemple despre modul cum să face serviciul de călători, băgânduse intr’un vagon un numer indouit pe persone și de munte ori chiar așa omeni cari iau bilete se intâmpla se rămâne din causa lipsei de locuri, cum î s’a Întâmplat însuși domniei sale. Despre serviciul de mărfuri, d-sea amintesce un sumă de cazuri in care agricultorii nostril au perdut sume însemnate din causa că, ne fiind vagóne și funcționari negligând, depostul de saci ..In loc de alpii veghia, unii s’au stricat prin ploi, alții au fost furați. Cât despre, neglijența funcționarilor arătată sumă de accidente provenite tocmai din causa acestei neglijențe. Domnia sea povestesce In mijlocul ilarității Senatului istoria cu generalul Manu, când era la guvern, cum a adormit In vagon, cum vagonul a fost scos la Mâroșescu din tren și lâsat deuă parte, cum nici un funcționar n a sciut despre acesta aventură și numai dupe desteptarea generalului s’a vei^ut greșiala cea mare. Déca cu un prim ministru se întâmplă astfel, i^iie oratorul, ce trebue să se petreca cu cel l’alți muritori ! Acest tablou mult mai colorat dar cu totul exact, a impresionat pe toți câți ați asista ca spectatori, căci fiecare fusese și el vă detá actorul unei părticele din el. Număr de ministru al lucrărilor publice nu l’a găsit adevărat. Domnia sa a recunoscut lipsa de vagone și cel l’alt material, dar susține că acesta provine din causa că prea s’a smulțit repede liniele nóstre ferate, astfel că nu a avut vreme direcția să aducă la timp material trebuincios. Inse promite că va mai cere un credit de opt milione cu care se complecteze tote lipsurile. Despre imputarea ce s’a adus funcționarilor, d-seaflice că nici uă administrație nu e mai bună ca acea a căilor ferate. D. ministru al lucrărilor publice este unul din cei mai constiențioși miniștrii dintre colegii săi, unul din cei mai simpatici pentru noi, unul din cei cari inspiră tota confiența. Inse parenbse că este și puțin slab, se influențeză lesne de funcționarii superiori ai căilor ferate și crede tot ce i se spune. Noi admitem că, drumurile de fier îmulțindu-se, nu a fost vreme a se complecta tot materialul, deși se putea face mai mult proporțional. Admitem ca funcționarii centrali sunt și activi și pricepuți. Dar rămâne un lucru care nu se pute acoperi deloc: accidentele cere balonul. Atacarea trenului la Tscherchezkoi Se comunică din Viena că un călător din cel cari se gasea in trenul atacat, sosind acolo, a dat risce interesante amănunte asupra aventurei. Tâlharii, in numer de 30, erau subt ordinile unul greu numit Athanase care, de mai mult timp, devasteza acele locuri fără ca autoritățile să pun mâna pe el. Este un an aprope, el a reuși să prindă pe un nepot al sultanului, și, astă data, el socotea să pue mâna un milionar grec locuitor in Londra, bancherul Rafii, care venea forte des pentru afaceri in Turcia. Astfel când trenul a deraiat, cea dintâi preocupare a tâlharilor a fost de a verifica paspartele călătorilor. El erau 30 in cele două clase. Din nenorocire pentru tâlhari, bancherul Raili plecase în ajun cu trenul fulger. Dupa acesta constatare, Athanase a ridicat pe cei patru caletori de la clasa I pentru care a cerut 200,000 franci. Tâlharii au luat ceasornicele și giuvaericalele calatorilor, dar le-a lăsat banii. Trei călători cari se aflau in vagonul de dormit, un polonez și o familie din Brunswick, au fost scapațî cu atâta. La Philipopoli prințul Alecsandru s’a urcat in tren și a cerut informațiuni de la mai mulți căleborii Din fericire nimeni nu era în trensul. Balonul fusese umplut la uzina de gaz și pe când se facea pregătiri spre a se urca într’ensul ofițerii, funia care’l reținea s’a rupt și balonul s’a Înălțat cu un mare iuléla. Se zice că nisce soldați au fost contuzionați dar nici uă nenorocire nu s’a întâmplat. Balonul Geniului Erl diminăță că mare emoțiune a coprins pe locuitorii Capitalei. Balonul geniului se urcase la vr’uo 600 de metri când două deja a crăpat și s’a vérjut câijând cu un mare repeziciune asupra Capitalei. Se scia că in acea zi ofițerii geniului erau să facă unele esperiențe in prezența M. S. Regelui. Crezându-se că acei ofițeri erau în balon, mulți alergară spre locul unde cădea Lumina electrică Compania gazului a răspuns la adresa Primărie), prin care i se cere sa transforme iluminatul orașului din gaz fluid în iluminat cu electricitate, prin următórea propunere, spune Adevărul: Compania cere ca concesiunea pe care o are pentru gaz, se fie prelungita âncâ cu 20 de ani pe lângă cel 18 pe care ii mai are, și în schimb se obliga a ilumina centrul orașului cu electricitate, introducând gazul fluid în tote stradele pe unde se află gaz petroler , de asemenea se obligă a scădea prețul gazului pentru particulari la 25 bani pe metru cub și pentru comună a 20 bani. In ce privește iluminatul cu electricitate, propune a instala și la particular dupe un preț anume care se va restabili. Se aștepta acum hotârirea Primăriei la acesta propunere și daca îl convine preturile pe cari le va restabili compania. Loc. pentru învățătura poporului român Duminica societatea pentru învățătură poporului român, secțiunea centrală a ținut adunarea generala în localul său de la Sf. Ecaterina spre a asculta darea de semn a comisiunei de control asupra coruptului de gesiune pe anul financiar trecut, üersisiunea de control unanimitate prin unul din represintanții săi a cerut de la adunare descărcarea casierului arătând ca interesele societății sunt conduse cu mult devotament și onestitate. Adunarea a aprobat în unanimitate. In urmă s’a procedat la alegerea membrilor comitetului și consiliului trași la sorț și au fost aleși . Președinte, d. general I. Em. Florescu. Vice-președinte, d. N. Lahovari. Casier, d. Al. Miclescu. Membrii: C. Esarcu, I. Râureanu, T. Focșeneanu, Marian. Secretar general: I. Nenițescu. Secretari: Gr. Dâmbeanu, D. Boroianu. Comisia de control: C. Petrescu, I. Beiu, N. A. Stambulescu. Domnul general Florescu a mulțumit adunarea in numele comitetului, asigurând adunarea că va lucra pentru binele societate, tot așa cum a lucrat de cânufe în capul acestei instituțiuni folositare pentru poporul românesc. Cuvintele dlui general au fost primite de către adunare cu aplause unanime. Dintre memorii vechiului comitet au rămas prin tragere la sorț: Vice-președinte, d. G. Missail. Membrii : P. S. S. Episcop Ghenadie Argeș, d. Em. Protopopescu-Pake, Al. Stancescu. Secretar: M. Popescu. WMMEMB— când se vorbea de convenția comercială intre Germania și Rusia. Cei de la Paris cautau se limpedască situațiunea, se se alega la un fel, și mai ales cautau să nu fie isolați. După lungi esitațiunî cnse și discutiuni ce s’au urmat între bărbații de stat ai Rusiei, căror țarul le-a cerut avisul, guvernul rus n’a primit propunerea de încheiere a unei alianțe. Respingerea acesta, ce-i drept, s’a făcut cu multă gentileță, dar în fine faptul e că Rusia a respins pe francezi, și daci totuși au fost decorați miniștrii Freycinet și Ribhot, apoi acesta s’a făcut numai pentru a mai atenua noua impresie ce guvernul rus scie că va face la Paris respingerea alianței. Cu tote acestea efectul s-a simțit forte viu la Paris, unde se comenteza vin abila dovadă de neamiciție a Rușilor, pe cari francesii credea că ii i-au asigurat de tovarăși. Francesii respinși Déca se vor adeveri scrisele forei germane Fost, care afirmă cu totu positivitatea că țarul a respins propunerile de încheiarea unei alianțe cu Republica franceză, apoi francezii au primit oă lecție meritată. De mult, de când francezii curteneac un mod ostentativ pe Ruși. Și acesta chiar cu riscul de a perde simpatiile poporelor căror se placea se privesca In france si pe omenii democrați, amici ai progresului și dușmani ai barbariei și al tendințelor autocrate. In acesta curtenire a lor, mai ales presa, a mers prea departe, pene a provoca rîsul, ironia și batjocura celor mai buni prieteni. Fie, ca lecția ce li s a dat acum, și mai ales cele întâmplate la Moscova, să le servesca de îndreptare. Asupra respingerea alianței se scrie de altfel urme carele : Propunerea de încheiere a alianței i s’a făcut guvernului din Petersburg înainte de acesta cu uă lună, pe Grâul în camera prusiana Cestiunea cerelelor interesând mult și piețele nóstre, și fiindcă în curând trebue să reînoim convențiunea de comerciu cu Germania, credem că e bine să dăm sema despre tot ce se petrece acolo privitor la facse. D. de Captvi a declarat în Camera deputaților prusieni că ministerul nu s’a crezut dator a lua resoluțiunea ca se propue consilului federal să micșorime la dreptul de importațiune asupra cerelelor. El a aretat că deliberațiunile care au avut loc in finul camerei la 27 Mayi, au făcut din supresiunea dreptului asupra cerelelor să cestiune atât de ar Zetare că guvernul n’a crezut că pute sé se lepede de a o examina și că acum trebue se declare că nu are intențiunea de a propune consiliului federal supimarea sau micșorrrea dreptului asupra cerealelor. «Guvernul, a adăugat cancelarul german, a făcut uă anchetă amănunțită asupra stărei de lucruri și cu tote că el nu pote arăta încă cifre cu care se sprijine opiniunea sa, el póte cu tote acestea declara că situațiunea nu e așa critică și că, mai mult încă, starea recoltelor s’a Îmbunătățit mult. Se pote prevedea că noi vom avea că bună recoltă mijocie și că nu va fi desigur lipsă. «In Austro-Ungaria situația agricolă va fi aprope aceiași. «In nordul Rusiei condițiunele sunt puțin mai favorabile. La sud și la centru ele promit a fi mult mai bune. «Informațiunile primite din America și din Indiile orientale sunt favorabile ; cele primite din diferitele țări anunță că trimiteri considerabile de cereale sunt pe drum pentru Germania. America de nord va espedia în tot cașul cantități de cereale pe care póte să le esporteze la noi. Putem de azi în câteva săptămâni primi cerele din Indiile orientale. Consumațiunea de grâne după cum se vede se măresce în Germania ; asemenea, chiar când ar fi uă lipsa momentană de secară, ceea ce nu este de temut, grânele pote umplea acest gol. Trebue cu tote acestea a esamina și din alt punt de vedere cestiunea suprimarei tacsei. «In ce măsură tacseie sunt suportate de către țară și de către streini ? Aci e uă cestiune la care este peste putință a răspunde îndătă intr’un mod definitiv. Trebue observat că mișcarea ce s’a produs aceste din urmă ,fie a pricinuit în străinătate uămărire a prețului. Décá se va suprima sau se va micșora tacsete, stârnii desigur vor câștiga. Micșorarea nu va aduce nici un folos rerel, speculatiunea nu va fi înlăturată prin uă micșorime sau prin desființarea dreptului vamal. Oă situațiune nehotărita nu pote face decât a cresce speculațiunea și a o face mai mare. Guvernele ar fi putut in adevăr să se hotărască a micșora drepturile asupra cerealelor prin mijlocul tratatelor de comerciu, dar ele nu s’au gândit a adopta sistemul liberului schimb privitor la cereale. »Guvernul nu se pute lăsa a fi târât de curente la care se supun partitele, nu trebue să uite nici vă dem că lui îi cade răspunderea plină și întregă a decisiunilor ce se iau. Pentru acea guvernul n’a putut consimți la uă scădere vremelnică a dreptului de intrare asupra grâului, îndoindu-se că acesta măsură ar fi putut aduce uă scădere a prețului. »Din puntul de vedere al politicei comerciale, că micșorare a dreptului asupra grâului ar construi asemenea în acest moment uă măsură regretabilă. Guvernul nu va lua deci asupra lui suprimarea sau scăderea acest drept, la ora actuală. »Guvernul prevede că va fi pentru acesta obiectul unor atacuri violente ; el însă le va suporta în speranța că lucrând, cum a făcut, el servesce interesele țerei.“ LINCH La Charleroi s’a întâmplat Vinerea trecută un asasinat, întreg orașul s’a pus in mișcare. Poporul văzând pe asasinii cari au fost prinși de poliție, s’a năpustit asupra lor și i-au omorât într’un mod grasnic. Poporul înfuriat nu s’a mulțumit casé numai cu atâta, ci a făcut praf și casa unde asasinii au locuit, după cum au sfărîmat și căruță în care poliția ducea pe asasini înspre temniță. Mulțimea turburată nu s'a împrăștiat decât după ce jandarmii au ușat de săbiile lor pentru a-i goni. Inform în ținți Bătrânul artist, d. Mateiu Millő, va da uă representațiune de retragere Sâmbătă, 1 Iunie, în sala Ateneului nou. Se va represinta «Barbu Lâutaru», «Plângerile unui paraponisit fără slujbă», «Tertipuri diplomatice», «Kera Nastasia», «Coșnița peticarului», «Drumul de fer» și «Carul cu boi». —x— Esamenile la seminarul Nifon vor Imepe la 1 Iunie. —x— Comitetul pentru monumentul lui I. C. Brătianu s’a într’unit eri la d. M. Cogălniceanu și a decis să se respundă în scris M S. Regelui, și să se facă un apel către țară. Cu banii ce se vor strînge, se va cumpăra efecte publice, care se vor depune la Banca Națională. Comitetul se va Întruni din nou astăzi la 5 ore. —x— Sub-comisiunea bugetară a înscris fondurile necesare pentru crearea unui gimnaziu la R.Sărat. —x— D. T. Bold r-Lățescu, fost deputat, senator și prefect, a încetat din vie á. —x— Serbările de la Cișmegiu au produs suma de 14,500 lei. —x— Se crede că primar al Botoșanilor va fi ales d. Enacovici. —x— D. Vasilescu a fost delegat a conduce și regula corurile ce se vor cânta de elevii liceelor, cu ocasiunea distribuirei premiilor.—x— La alegerile comunale din Fălticeni a isbulit lista guvernului. — x— Calul d-lui A. Lenș s’a speriat el la șosea și a luat-o la fugă spre ipodrom. D. Lenș a sărit jos și s’a lovit puțin la braț și la piciore. —x— In timpul absenței domnului Sfetescu, funcțiunile de Prim Potutor vor fi îndeplinite de domnul Paraschivescu. —x— Joul, 30 Mai se va da în sala Noului Ateneu un concert dat în beneficiul societății Presei, cu grațiosul concurs al d-nei Darclée. —x— D. L. Cazzavilan și C. Costaforu au înmânat d-lui ministru de finanțe uă petițiune semnata de mai toți directorii de ziare, prin care cer să nu urce tacla vamala asupra hârtii, în mod exorbitant. D. Vernescu a făgăduit că va studia cestiunea. —x— Banca Română va da institutului universitar Carol I, un venit anual de 1500 Kî, iar Dacia-România, un venit anual de 1000 lei. Telegrame Viena, 6 iunie. Campania ce principele de Bismarck duce contra Austriei din punctul de vedere economic și politic,Ja produs la Viena un vie pemotiune. Fostul cancelar nu se sfiește de loc de a arăta tratatul de comerciu austro-ungar ca un act pe complesenta pentru Austria care a voit sé favoriseze pe neguțătorii de grane din Buda Pesta. In sfirșit, pentru a umili pe succesorii seu, d. de Bismarck afirma ca Austria s’a agițat de la retragerea sea de direcțiunea întreitei alianțe și ca ea abusera de preponderant sea. Fostul cancelar merge chiar până aimi Puta d-lui de Caprivi de a se fi plecat înaintea Austriei până a alege Viena ca loc si negocierilor pentru convențiunea comerciala. Cum cele din urma declarațiuni ale d-lui de Caprivi sunt atribuite influenței de la Friedrichsruh, nu este fara orecare Îngrijire asupra resultatelor chiar indirecte ce pot avea campania condusă de d. de Bismarck, și Noua Pressd resuma exact ideiele cercurilor dirigente cari afirma ca discutiunea asupra tratatului austro-german va avea nu numai un scop economic dar asemenea și politic, pentru ca trebue a se ști un sfârșit care este cel mai tare dintre guvernul german și d. de Bismarck. Berlin, 6 iunie. Majoritatea Camerei se silesce a înlătura discuțiunea asupra propunerii progresiștilor privitore la afacerea cerealelor. Guvernul va refuza a da explicațiuni. Orașul Brém a organisat un mare manifestare pentru a protesta contra menținerii facselor pe cereale. Gaceta de Voss priimesce forte sceptic afirmarea că guvernul nu va ceda la presiunea opiniei publice. Circonstanțele actuale, zice ea, sunt mai puternice decât voința miniștrilor. Berlin, 6 Iunie. De când d. de Caprivi a declarat câ facla asupra cerealelor nu se póte scădea, prețul secării, care este basa nutrimentului popular, s’a urcat forte mult. Progresiștii și socialiștii esploateza acesta situațiune. Numerose meetinguri au fost organisate erl séra In șase circumscriptiuni ale Berlinului. Deputată Liebknecht, Singer, Auer, Schipper, Bebel, Stadthagen și Tutzauer au luat cuvintul pentru a ataca pe acei cari au adus acesta situațiune. Prefectul poliției a luat măsuri extraordinare pentru a menține ordinea. Viena, 6 iunie. Noua lege contra socialiștilor cuprinde un lung șir de articole. Principalele disposițiuni interzice absolut orice societate care are tendințe anarhice și prescrie disolvarea onoarei societăți cu asemenea tendințe. Ceva mai mult, autoritatea va exercita ua supraveghere activa și necurmata asupra tuturor societăților de lucratori și va putea reclama în totă vremea starea casei și registrele acestor societăți. Roma, 6 iulie. Amiralul Hopkins, comandantul flotei engleze din Mediterana, visiteza de câteva zile, unul câte unul, porturile, arsenalele și magazinele de construcțiune ale marinei italiene. El se gaseste acum la Veneția.