Romanulu, iulie 1891 (Anul 35)
1891-07-24
664 Se vorbesce despre oă călătorie a M.M. L.L. Regelui și Reginei în Italia, unde la Milano și Neapoli li s’ar face uă primire oficială. In călătorie M.M. L.L. vor trece prin Zurich și Interlaken, unde vor sta câteva idile. —x— Sănătatea d-lui D. P. Moruzzi, deputat, merge în spre bine. Alegerile parțiale Bata alegerile partiale ce sunt a se mai face In acesta vara. 14 IULIE București. — Alegerea unul senator al colegiului II din capitala, în locul d-lui C. Brătianu, care a optat pentru mandatul de deputat. Candidatul partidului national-liberal este I. C. Nacu. Călărași.—Alegerea unui deputat la colegiul I de Ialomița, în locul d-lui general Lahovari, ministru de resbel, care a optat pentru colegiul III de Vâlcea. Candidatul opoziției este d. Al. Marghiloman. T.Severin.—Alegerea unui deputat la colegiul I de Mehedinți. In locul d-lui G. Vernescu, ministru de finance, care a optat pentru colegiul I de Ilfov. 21 IULIE Huși.—Alegerea unui deputat la colegiul in aeraiciu, in locul miuistrului îeuuurescu, care a optat pentru colegiul I de Ilfov. 11 AUGUST Piatra.—Alegerea unul deputat la colegiul I de Neamț, in locul d-lui Leon Bogdan, demisionat. ♦ * Colegiul I de deputați din Iași, râmas Vacant prin încetarea din viață a lui M. Kogălniceanu, n’a fost încă convocat spre a alege un nou titular. De asemenea nu s’a convocat nici colegiul III de deputați din Putna, al cărui titular, d. Nicolaidi, a fost numit prefect al acelui județ, în ultima zi a sesiunei parlamentare. Mișcare în magistratură Iată că mare parte din noua mișcare în magistratură, care va apare 4ilele acestea în Monitor: D. Dumitrescu, actual procuror la Teleorman, va trece ca membru la Constanța în locul d-lui Roșu. D. Maimarolu, supleant la Teleorman, procuror pe lângă acelaș tribunal. D. P. Doni, supleant la Teleorman, în locul d-lui Maimarolu, înaintat. D. Th. lembace, procuror la Buzeu, trece în aceiași calitate la Putna în locul d-lui Lilovici, care trece la Buzeu. D. Christu e numit membru la tribunalul Buzeu. D. D. Carifeleanu e numit membru la tribunalul R.Sărat, in locul d-lui Bărsescu. D. I. I. Theohary e numit supleant la Tulcea, în locul d-lui Tomescu. D. Aurel Năcescu, membru la tribunalul din Buzeu, înlocuește la Tulcea pe d-nu Alduleanu care remiîne in disponibilitate. D. Al. Lupașcu, supleant la Buzeu, In locul d-lui Duca. D. Ștefan Meitani e numit supleant la tribunalul R.Sărat, in locul d-lui Nicolau. ROMANULU 24 IULIE 1891 Memoriul unguresc — Dupe cum era de preveglut, foile unguresci întâmpină cu multă căldură și încarcă cu laude enorme istoța, seriasa și demna operă ? a studenților — memoriul ce ei au scos drept răspuns la memoriul studenților universitari români. Astfel Pester Lloyd, organ oficios scris în limba germană, scrie următorele despre acest memoriu : Intr’uă mică excelentă scriere, tocmai apărută sub titlul «Românii ungureni și națiunea maghiară», ese studențimea de la universitățile maghiare la luptă, contra dnformațiunilor și intervertirilor din memorandul comisionarilor lor români. Scrierea luptace, scrisă cu vervă extraordinară, combate punct de punct acusele ridicate din partea română contra statului unguresc și atacă apoi întrega țesătură de minciuni a «României irredente“ cu forte multă energie. Mai întâi se luptă contra aserțiunii, că națiunea maghiară ar amenința ordinea, pacea și desvoltarea culturală în Orient ; scrierea dovedesce, că tocmai Ungaria a fost, care a apărat libertatea în Orient contra omnipotenței papale, a imperiului german și a despotismului rusesc, iar civilisațiunea contra invasiunii turcesci și tâtâresci. Irredentismul românesc ridica pretențiuni asupra a lor 25 de comitate unguresci (?) de 122.801 khilometi patrati și cu un poporațiune de preste 5 milione de suflete; intre acesta poporațiune insa nomanii sunt în minoritate, căci numerul lor face numai 2,4 milione, precând 2,6 milióne sunt locuitori de altă limba. In ciuda acestui raport numeric a reclama incorporarea celor 25 de comitate este un monstruozitate nemaiauzită. Alicum studențimea maghiară se îndoiesce, ca însăși Românii ungureni ar avea pofta de a se deslipi de statul nostru din contraistoria dovedesce, că concetățenii noștri de limbă română, în timpuri rele ca și in timpuri bune, s’au aflat in decurs de mulți secole în solidaritate patriotica cu națiunea maghiară. îndrumarea la revoluțiunea lui Horia și Cloșca, precum și la evenimentele din 1848 nu este un argument pentru contrarul. Revoluțiunea cea din țam este a se reduce la cause curat economice (?) si nu se extinde numai ia țeraniunea română, ci ce se ține de atitudinea Românilor in 1848, acesta a a fost motivată în mod obiectiv, căci legislativa din 1848 a extins egala îndreptățire politică asupra tuturor cetațenilor patriei fara respect la naționalitatea lor și tot asemenea deruta luptelor pentru libertate a ilustrat atât pe Romani, cât și pe Maghiari de libertație câștigate la 1848. Scrierea mai departe lupta contra acaselor, ca administrația din Ungaria ar asupa pe Români, deca administrația nostra este rea, apoi este rea pentru toți, și tot asemenea ceea ce este bun, este bun în mod egal pentru toți cetățenii statului. Legea națkmahtarilor din Ungaria este una dintre cele mai liberale (?) din lumea intrega și în tote oficiele publice șed Români in numer proporțional (??) ca Ungaria ar apasa cultura românescâ, este un neadever, daca ne gândim că pană la 1867 cultura și literatura română au fost cultivate aprope exclusiv pe pământul unguresc; or bisericile romănesci, care se pretinde, că sunt apesate, trag de la statul unguresc u o subvențiune anuala de 199.000 fl. Numerul școllelor cu limba de propunere românesca este de 3289 și 244.540 de copii români își primesc instrucțiunea în trensele. Afara de aceea există și scole secundare românesci, care sunt subvenționate de stat (??) oi la universitățile din Budapesta și Cluj sunt catedre ordinare de limba și literatura românescă. In fața acestor fapte (??) se dărâmă tóte acusele, care învinuesc statul unguresc, că asupresce pe Români pe terenul școlar. In sfârșit scrierea dovedesce că, numai ura politică a putut inspira astfel de diformări, ca cele conținute in memorandul de la Bucuresci: acesta este cu atât mai regretabil, cu cât Maghiari și Românii sunt unicele națiuni, care representa elementul cultural europen în mijlocul ocenului slavic din Orient. Balta Albă Sâptămîna trecută, au sosit la stabilimentul balnear de la Balta albă, câ mulțime de copii de la spitalul din București, însoțiți de d. medic Ianulescu , trimiși de onorabila Eforie, pentru a-și căpăta sănătatea. Printre personele sosite în acesta localitate putem cita pe d-na Zoe Manu din București, pe d-na și d. Dimiu, pe d na și d. Filoti, pe D-na și d. Viforanu judecător de instrucție, din Rimnici-Sarat toți cu familii numeróse. In satul de lângă stabiliment, au venit multe familii De la 5 ore dimineța este vaporul pus in mișcare, or băile calde cu nămol se fac rar.« ia a^a 15 pe urmă urmeza puțin repaus și ei încep preparativele pentru a a 2-a zi. Se vede efecte admirabile ce dau băile pe fiecare zi. Temperatura e plăcută. Ni se comunica că prețurile sunt reduse la camere cu 40 până la 60—70 K. pe lună. D. dr. N. Theodorescu, medicul stabilimentului și viziteza și îngrijește pe acienți cu multă artă și atenție. D-lul este satisfăcut de efectele ce produc aceste băi. Memoriul studenților români 5. STUDENȚII DIN ROMA Scrisorea Asociațiunei universitare din Roma Roma, 16 Aprilie 1891. Colegi și Froi prea iubiți. Cer scusâ de la voi pentru întârzierea 4roopunouri, dar . lisarea vóstra a ajuns aci mai curând de cât memoriale, pe cari ni le-ați promis în acea epistolă, ca sé ne faceți cunoscuta cestiunea naționala a vóstra, care se agita atât de nobil. De aceea înainte de tote am voit să asceptăm sosirea fascicolelor, pe cari le-am și citit cu atențiune și le-am distribuit la câți mai mulți studenți am putut, fiindca toți voiau să ia cunostința de starea causei vostre și ale fraților voștri, atât de aspru tratați (cosi duramente trattati). Causa vostra, atât de nobilă și de justăi care e causa comuna a culturei gintei latine, e aci cu atât mai simpatica, cu cât și noi Italienii avem fórte mulți frați de-ai noștri supuși încă streinului și deja de mult timp obosiți și slăbiți și dânșii de lucrarea continua și sotiia (ascunsă) de-ai desnaționalisa. Ne incurajeza insă cugetul, că resistența se întâresce, cu cât mai mare e violența și în tradițiunile sale și î n consciința sa găsesce cel debil sprijin pentru a face frunte celui mai tare. Și noi, sciți desigur, am constituit un societate, care purta numele primului poet italian, Dante Alighieri, care ’și propune același scop, la aparență mic, dar în realitate fórte important, de a apăra și de a lați limba nostra și cultura nostra în țările italieni despărțite încă de la mama patrie. V’am adus aminte acest lucru, nu pentru ca să vă dați uă îmboldire, de care n’aveți desigur nevoe, ci pentru catse ne fac cunoscut căt de intime sunt legăturile nóstre, și cât de simile sunt condițiunele nóstre cu cele ale nobilului popor român (con quelle del nobile popolo Rumeno.) Ve exprim deci în numele tuturor camarazilor mei sincerile și cordialele nóstre dorințe pentru complectul succes al causei vostre, declarându-ne gata totdeuna a ve ajuta pe cât putem fi spre folosul nâștiințelor vóstre. Și despre noi ve vom dovedi acesta în momentul când veți apela la noi, mândri de încrederea vóstrǎ. Și vé salut, o frați, în numele glorios a Rome), al carui nume strălucit îl purtați voi în numele chiar al poporului vostru și care cu puterea trecutului sau este divinitatea tutelara a gintei latine! Pentru consiliul director, Roberto Alessandri, președinte Cum sé se trateze balenele în timp de resbel Studiul asupra direcțiunii balenelor se vede ca a dat resultate satisfacétóre, deorece acum lumea, se ocupă cu atudierea unor unui cestrum de drept internațional. In urma descoperirilor de sicur necomplecte dar reale, privitóre la balon, au început să se întrebe daca resbelul al isbacni, balenele destinate a luaua parte activa în operațiunile militare, vor fi considerate ca luptători cu același titlu ca soldații de diferite arme, sau ca simpli spioni ? Guvernul francez puinduși și el acesta întrebare, a voit să o și resolve. El a pus cestiunea înaintea comisiunei civile de balene și acesta a preparat un lucrare ce are de scop a permite guvernului traces ü’a procova între puteri un convențiune in acesta privința. D. Janssen, membru la institut, director al Observatorului de la Meudon, după acest studiu preliminar, a redigiat un raport pentru sunt cuprinse ministru de resbel in care ideiele emise in cursul ședințelor ținute de risians Tate națiunele sunt interesate ca situațiunea acelora pentru serviciul sau vor conduce balenele armatei se fie curat stabilită, ne spune un ziar francez. In ochii lor, trebuie se se observe principiile generalmente primite pentru recunoscerea dreptului luptătorilor revindecat pentru el. Trebue uâ organisațiune oficiala care sé precedeze declarațiunea resbelului și purtarea unei uniforme data de către administrațiunea militară, descrisă in decretul de organisațiune. Cel dintăiu lucru de făcut va fi deci de a se ocupa de constituțiunea corpurilor de aeronavieti militari destinați pentru pentru armată spre a se deosebi prin costumul ce le va da, prin drapelul ce va purta arătând ce trupă trebue sa servesca. Cel dintâiü pas e făcut și nimeni nu se indoiesce că cestiunea privitore la sorta aeronaților militari va fi de sigur în curând regulata. TUBERCULOSA (Urmare) Metoda sclerogenă , tehnica sa. — Reamintesc principiul metodei care constă în a lucra asupra zonei de tesuturi, cea mai apropiată de cucuil și de neoplasmele tuberculase, adică asupra părților care conțin vascule hrănitore a țesăturilor tuberculase. Este ușor la cea mai mare parte a articulațiunelor și posibil aprope un tate de a crea țesătura nodularâ dură și compactă la suprafața și inăuntrul cucuilor. Pentru acest scop, e bine de a se aplica medicamentul la marginea cucuilor, intr’un doză orecare, stabilind un orecare număr de puncte de contact. Mulțumită însușirelor sale difiuzibile efectele nu întârziazâ de a se arăta la un depărtare destul de mare de bine. Io de locul unde a fost aplicat. Afara de câteva cazuri excepționale eu nu se mai servesc decât de la soluția de 1/10 ° din care depun două trei picături la punctul hotărit; repet operația de mai multe ori, fie prin aceeași picătura, dirigind astfel acul cu gamabă, fie, că fac mai multă pișcături. Mi s’au întâmplat cazuri în care am depus de la 6 până la 20 picaturi din soluțiunea titrata intr’un regiune articulară. Pentru a arăta însă mai bine chipul procedeului, vom lua genunchiul ca tipul aplicațiunei sale în osteo-synovitele articulare, astfel ca ’mi va fi mai ușor pe urmă de a indica modificările de detaliu pentru celel alte articulațiuni, relevând dealtmintrelea numai particularitățile anatomice. E vorba aici de a substitui cucuilul ua osteosynovira fibrosa. Ori însă ea se pote pune la cale forte comod și în forte puțin timp acesta adevărată fabricațiune de țesături noi. Fiecare regiune a sinovialului trebue fi considerata a parte, fiindca pate fi tratata a parte intr’un fel orecare. Genunchiul tăiat, superior și cele laterale care -1 urmeza, scot la iveala destul de clar contururile lor, înfig un ac cu gămălia deasupra genunchiului tăiat astfel ca se ating femurul la nivelul reflectiunei synovialei buretase și depun soluțiunea chiar pe femurul la punctul indicat deasupra și dedesubtul periostului. Indere chiar in totdeauna de a injecta sub periost. 8’au depus astfel in patru, cinci picături adânc pe semi-circumferința a tăieturei superiore, vre-un opt, fiece picaturi din soluțiune pentru genunchiul unui copil de ziece ani , cred ca pentru un om mai in vârsta, ar trebui unei meseu chiar de două ori mai mult. Părțile synovialei aședate dedesubtul rotulei de casaua parte a ligamentului rotulian sunt și ele accesibile dar trebue se fac aici câteva observațiuni și ne arat ca nu trebue se ne luam dupe hazard, injectând cu indiferență intr’un punct tou într’altul, ci că trebue se procedam metodicește. laü sfertul synovialei așeztate sub rotula Înaintea ligamentului rotulian, la ligacul cu gamakia pe marginea rotulei și o ding paralel către marginea ligamentului rotulian Înăuntrul acestei margini de la un jumătate de centimetru până la un centimetru, las se cadă apoi două picături din soluție. Chestiunea este ca pentru a evita un pojghița, se fac ca acul cu gama se sa ajunga sub aponevroza, adica să fie angajat în stratul superficial al cucuilor. Să pote înclina boldul și se se facă uă a doua injecțiune mai înăuntru, și pentru ca transformațiunea să se faca mai iute și și mai sigur, ea injectez aceiași cantitate .) A se vedea «Românul» de la 16, 17, 18,19, 22 si 23 iulie 1891, paralel la marginea superiora a epiphysietibiei, la nivelul reflexiunei synovialei asupra acestei mărgini. Se nu se uite ca acesta reflexie face parte forte puțin din marginea anteriora epiphysiei tibiei. Tot astfel se precedă și pentru regiunea în care se află sfertul extrem a synovialei sub-rotuliene. Dealtmintrelea nu trebue uitat că adese ori regiunele aceste sunt mai puțin buretose decât tăietura de genunchi, superiora și câ înainte de tote părțile posteriore ale synovialei regiunelor esterne sau interne la nivelul tibiei sunt de obicei mult mai puțin alterate decât restul acestei membrane. Astfel sosim la părțile posteriore ale synovialei care se pote atinge în același fel. Daci trecem de la genunchi la articulațiunea tibio tarziana, a cărei synoviala e buretosa peste tot, atunci procedăm la injecțiuni : înaintea pe marginea anterioră a tibiei dedesubtul extenzorilor, infigem acut cu gămălia pe marginea anterioră a tibiei sub tendonii. Nu ne preocupam de vaginele tendinose care sunt atinse de multe ori, nu întru vom injecta dedesubtul și în jntrul călcâiului, de alungul acestui promontoriu și mai ales dealungul tendonului lui Achil. Repet der că în aceste regiuni trebue înfipt bordul sub aponevrosa și a pătrunde cel puțin un cucuiü de la periferia lor. Și tot astfel se face și afară. Eu nu mai ezit de a injecta acuma de la 12 pănâ la 15 picaturi la un copil de 5, 6 și 7 ani in aceste regiuni diferite. Nu vreau sé descriu procedeul operator pentru fiecare articulațiune, ajunge numai sa enuctez regulele căror se póte atribui na are cere importanță. 1. Se va evita de a injecta soluțiunea în cavitatea articulară. 2. Injecțiunele vor avea loc în acele regiuni, de unde synovialelele trag vasculele lor, adică asupra oselor mai cu somn, la nivelul taieturei genuchiului, acolo unde se găsesc de obicei vasculele articulare și tot așa cele mai numerose printre acele care hrănesc synovialele și care au obârșia lor în epiphysele. Pe urma se vor injecta cucuil dealungul ligamentelor voluminose care alimenteza încă regiunele Învecinate ale synovialelor. Nu trebue se ne prea temem de arteriolele și sunt convins că radiala a fost traversată într’un caz de artera tibiala posteriorâ în dosul călcâiului intern, fără de a fi resultat un orecare inconvenient. Cu tate astea trebue evitat pe cât se póte aceste vascule și nervii care le însoțesc. (Va urma). ACTE OFICIALE* • •**». • D. George Vladoianu, fost casier general de județ, este numit în aceiași funcțiune, în locul d-lui G. Vasescu, lasat In disponibilitate. D. N. G. Krupenski, actual inspector în serviciul regiei monopolurilor Statului, se numește, pe data de 1 iulie 1891, la postul vacant de subdirector al manufacturei de tutun din Iași. D. Alexandru Galliganu, actual țiitor de registre în administrațiunea centrala a regiei monopolurilor statului, se numește in postul ce comptabil al depozitului central de tutunuri, in locul d lui Constantin Buzescu, trecut in alta funcțiune, D. Ion Borș, fost controlor fiscal clasa 11, se numește in aceiași calitate, în locul d-lui Alexandru Stamati, care se lasă în disponibilitate pentru nepresentare la post. Căpitanul de port clasa 1 Theodori Alexandru, fiind atins de uâ bala incurabilă, se pune în disponibilitate pe data de FOIȚA ROMANULUI 23 IULIU 31 IN ANUL 2000 Se urmau una dupĕ alta născociri mecanice nenumărate, descoperiri științifice, și începută perioda de renaștere a musicii, a literaturei și a artelor în general care nu și are soman în tota istoria omenirei. »D’e dr., de órece a venit vorbă de cărți, fii bun și spune-mi, cum se publică cărțile în vremea de acuma. Se publică Ore^națiunea?’' „Negreșit». «Dar cum aranglați lucrurile ? publică Őre guvernul pe socotela publică tot ce se scrie sau își reserve un 0reșicare drept de censură și nu publică decât ceea ce găsește el că e bun ? — Nici una, nici alta, Birourile însărcinate cu de ale tiparului, nu dispun de nici un drept de cenzură. Ele sunt datore se publice tot ceea ce li se oferă de publicat, dar numai cu condiția ca autorul sa platesca primele cheltueli cu cartea lui de credit. Trebue sa platesca pentru privilegiul de a fi audit în public. Și decât are cineva de împărtășit publicului un lucru precare, vrednic de ascultare, atunci el e dispus de sigur s’o spue. Daca veniturile ar fi inegale ca pe vremea d-tale, atunci legea asta ar avea de resultat ca numai bogații sé pot deveni scriitori ; acuma însă când toți cetățenii stau deopotriva în privința pecuniară, acesta lege servesce numai ca un măsura a tăriei motivelor la un scriitor. Rutina economia și modestia a traiului pote acoperi din creditul unui an, cheltuelele necesare pentru un ediția. Când esei ua carte de sub tipar, atunci națiunea o pune în vérisare.» — Cred, ifisei eu, «că autorul respectiv primesce anumite procente din suma încasată din exemplarele vândute.» — Dar nu tocmai ca la d-v. respunse d-rul Leete , «dar se asemana orecum. Prețul unei cărți se determină prin procentele cuvenite autorului și cheltuelele publicațiunei. Autorul hotărește suma procentelor. Daca procentele cerute de el sunt prea exagerate atunci paguba lui este, căci n’o cumperâ mult. Suma la care se urcă procentele autorului se scrie la activul lui și el singur e slobod de orice sarcină câtă vreme ’i ajunge pentru traia suma ce ’i se cuvine. — Déca cartea obține un succes orecare fie el cât de modest, atunci autorul căpătă prin acesta un concediu pentru mai multe luni, sau chiar pentru un an, doi sau trei , și când mai scote în acest interval și alte cărți care au succes, atunci i se prelungește concediul pe atâta vreme cât îl îndreptățește vinderea cărților sale. Un autor care este citit mult, e in stare să-și câștige cele trebuinciese cu pana in tot timpul vrâstei obligatorie de muncă , și gradul capacității literare a unul scriitor, astfel cum este stabilit de opinia publică, este măsura ocasiunei ce se presimă de a se deda activitaței literare. In privința asta, resultatul final al sistemului nostru nu se prea deosibeste mult de cel al sistemului d-vestia, dar esista doué deosibiri Însemnate. Mai inteiu ca înălțimea obștesca a culturei face ca judecata poporului despre valorea reala a unei opere literară să fie de la adevărată însemnătate, lucru care nici nu se putea prin veacul al 19-lea. Al doilea ca nu mai exista adi nici un sistem de preferință care se opresca calea adeveratului talent și se ttăgâduăsca meritul și adevărata valore. Fiecare profesor are perfect același prilej de a expune publicului opera mea. Daca ar fi ca se judecăm dupa relațiile scriitorilor de pe atunci, ni se pare ca ar fi dorit și ei din tata inima uă astfel de egalitate absolută. — Dar în aprecierea meritului în celelalte ramuri de activitate intelectualâ, cum e de pilda muzica, sculptura și născocirile tehnice, unde lucrul de căpetenie e înzestrarea firescâ, urmați și acolo tot același principu? — Da, respinse d-rul, cu tote că este un greșicare deosebire in amănunțimi. De pildă în artă ca și în literatură, poporul este singurul judecător. El voteza primirea statuelor sau cadrelor în galeriile publice și daca judecata sa este favorabilă, atunci artistul respectiv este scutit de a mai face și alte lucrări și i se îngâdue de a se deda cu totul artei sale. Vindend copil de pe lucrările sale artistice el obține aceleaș avantaje ca și scriitorul care își vinde cărțile. Planul pe care-l urmăm in tote ramurile unde juca un rol precumpănitor talentul firesc, este următorul: — Tuturor concurenților, li se înlesnesce tóte mijlocele de cultura spre a-și desvolta talentele și de câte ori se ivesce un talent extraordinar, atunci le scutim de ori ce sarcini și-l înlesnim tóte cele. Scutirea de servicii nu trebue și nu este chiar privită ca un resplata sau ca un privilegiu, ci ca un mijloc pentru a ajunge la servicii mai înalte, mai ideale. Negreșit ca avem și un sumedenia de institute stiințifice, literare și artistice care se compun numai din omenii cei mai iluștri și celebrii. Cea mai mare onore și distincțiune—mai mult chiar decât președinția la care pute ajunge cineva numai prin mult bun simț și serviciu consciincios — care o hrăzesee națiunea, este cordonul roșia care se oferă după votarea obtstesca, marilor autori, artiști, ingineri, medici și nâscăcitori contimporani. N’o se întâlnesc nici uâ sută de omeni care sâ-1 aibă în același timp, cu tóte ca fiecare tânâr capabil din țară, petrece multe nopți fără să dorma, gândindu-se la onorea aceea. Am avut și eu ambițiunea acesta când eram tânâr. — Credi ca mama și cu mine te-am fi iubit mai mult, decâ că patul cinstea aceia? exclamă Edit, dar nu tâgaduesc ca e fórte frumos de a poseda o astfel de distincțiune. — Draga Edit, d*se d-rul glumind. „Tu n’ai încotro. Asa sunt... Un om simplu fara el cum distincțiunea roșie. Trebue sa ma sunt. Dér cât privesce mama ta, fii sigură ca nici un data nu m’ar fi luat de bărbat daca nu i-ași fi dat uu asigurare formală cu mi vom da tota silința de a dobândi cordonul roșiu sau cât de puțin, cel albastru« D-na Leete zîmbi. Dar cu Ziarele Și revistele cum stați? Intrebarii. Nu tăgâduesc că sistemul actual de editura e mult mai perfect decât al nostru, atât în privința tendinței ce o are de a încuraja talentele adevărate cât și aceleia tot atât de importante de a descuragia pe acel individ, care nu vor fi nici un doja mai mult decât niște simpli sgame-hârtia. Dar nu înțeleg acum se aplica acest sistem de lucruri și revistelor și Ziarelor. Admit și eu cu cineva pute fi silit de a plăti pentru publicarea unei cărți de órece un astfel de cheltuială nu se face decât un singură dată; nimeni însâ n’ar fi -n stare de a strânge atâta cât cere publicarea unui dar cotidian. Pe vremea mea trebuia recurs într’un aseminea prilej la buzunarul cel adânc al capitaliștilor noștril privați și de multe ori se epuizați și el înainte de reuși asi se stabilesca complect întreprinderea Ziaristă. Nu sciu sigur daca aveți fiaresau nu, dar în caz că aveți atunci după cât înțelegeți, ele trebuie publicate de către guvernul pe socotela obștei și le mai dă câte un prim-redactor care trebue sé redea și să reproducă în Ziarul condus de el, vederile și opiniunile guvernului. El bine, In caz ceca sistemul dv. e așa de desâvârșit încât nu e de criticat nimic în conducerea și administrația dar averilor publice, atunci un astfel de Ziaristică e bună și n’are nimic de isis nimeni, la întâmplare vise ca lucrurile nu stau astfel cum am spus, atunci eu cred câ lipsa unui dial neoficial și neatârnat care să exprime dripinia publică, ar trebui se aibă urmările cele mai rele« — Mârturisesce d-le doctor, ca preséa liberă cu conținutul el era ceva bun și de un nare folos pe timpul sistemului vechia pe când capitalul se găsea Incâ în mâinele câtor-va capitaliști privați « » * , și ca trebue să scadeți pierderea acestui bun din câștigul realizat intr’un alta parte. (Va urma)'