Romanulu, ianuarie 1892 (Anul 36)
1892-01-15
în acest scop au fost deja votate de ambele guverne. Se crede că se vor găsi piese forte interesante pentru arheologia. ------- M— HI cw ------DIN VISNA Viena 13 Ianuarie. Generalul de Gemminger inspector general al Cavaleriei este lovit de influență cu pneumonie. împăratul și Imparatesa s’au informat de sănătatea lui. După Vaterland ministrul Falkenhayn va asista în viitor la ședințele clubului Hohenwart spre a stabili un contact mai intim între guvern și acest club, tot asemenea ministrul Rutenbourg asistă la ședințele stângei germane. Camera deputaților a continuat discuția generală a tractatelor : D-nii di Pauli, Adamek și Terbago s-au rostit contra ; d-nii Gasser Gomperz și Coranimi pentru.—D-nii Terlago și Coraimi au cerut ca guvernul să incepa negocieri directe cu Italia spre a obține ușurințe pentru morile austriace. D-nii Adamek (tânăr ceh) a atacat tractatul cu Germania ; el îl consideră ca un pas înainte către uniunea vamala prin care Austro-Ungaria ar perde independența sa. IOAN IULIAN In ° Sieoîul"' ““ "Vrelo Stefan Iulian, marele nostru artist, pate fi mândru. Fiul său este demn de dânsul. Ioan Iulian a repurtat un mare succes în Voevodul Țiganilor. Iluziunea era complectă. Dacă n’am fi fost avertizați, toți am fi crezut că avem înainte-ne pe marele său părinte. Dintr’un salt tânărul artist este acum clasat. Sperăm că i se vor acorda roluri demne de talentul său, Craiova, patria tuturor marilor artiști români, ’i-a purtat noroc. Noi n’avem aici un conservator, cu tote acestea de la noi a pornit pleiada de mari actori și cantatare cu care se glorifică arta română. Am dori să ni se prezinte uă statistică de marile personalități artistice produse de conservatorul din București și cel din Iași. Ar fi nostim paralelul cu Craiova fără nici un scola de acest gen. Theodorina, Gabrielescu, Romanasca, Vlădoianca, Ghiuil, Bârsasca sunt din Craiova. Afară de nume dispărute ca Staoreasca, Vladicescu, etc. Ve desfid se’mt numiți un product al conservatorului din Iași or Bucuresci. Atmosfera din Craiova II fu priinciesa lui Iulian. S’a altuit și dânsul din microbii artistici care se respir in capitala banilor. Fie ca pornind din Craiova, reputația sa se nu aiba margini. Iar Iulian purta un mare nume: noblesse oblige. Martial. 3 Disolvări Botoșani — Dorohoiu — Focșani Consiliile comunale din orașele Botoșani, Dorohoiu și Focșani au fost disolvate. Comisiunea interimară pentru Botoșani se compune din d-nii C. Gheleme, N. Gherghel, Andrei Mane, Ion Carjan, Theodor Nicolau, Árpád Haynal și Ion Goilav. Pentru orașul Dorohoiu d-nnl George Cernavodeanu, Gh. Rășcan, Enache Prutescu, Iorgu Tăut și Teodoreanu loan. Pentru orașul Focșani d-nil: Dimitrie Țanu, D. Gheorghiu, Iancu Pastia, L. Gheorghiu și Simonovici. ROMANII 15 IANUARIE 1892 Musee pedagogice (Raport privitor la înființarea unui museu pedagogic pe lângă ministerul cultelor și instrucțiune), publice, adre sat d-luî ministru de d.QG. 1. Ionnescu- Gion) Domnule ministru, Intru acum in studiul acestor patru secțiuni ale museului pedagogic român. III Secțiunea I. — Intr’acésta prima secțiune, museul va cuprinde tot ce este privitor la mobilierul școlar și la materialul de învățămênt al nostru din ora. Urmând uă clasificațiune ce ni se va fi de regalele esteticei practice, vom avea și vom așeza într’acesta secțiune în deosebite divisiuni următorele: Prima divisiune. Planurile arhhitectonice ale cladirilor școlare, întocmite astfel cum un comisiune de omeni competenți va hotărî, având in vedere clima, situațiunea geografică, cerințele pedagogiei, populațiunea școlară, veniturile comunei în cari seala se gasesce. Vor fi deci mai multe planuri-tip, asupra cărora modificațiunile sugerate de us și de timp se vor avea în vedere pe fiecare de personalul museului și de serviciul architectonic al ministerului, așa cum vom arăta mai la vale. Divisiunea a doua. Represintațiuni figurate și în relief a diferitelor clădiri școlare ce s’au făcut sau sunt de făcut pentru cunoscerea și mai deplină a încăperilor, distribuțiunei, dimensiunilor și proporționalității chiar de către cei profani, pe cari explicațiunile și indicațiunile pur architectonice ’l încurcă. Nu insist asupra insemnătăței unor astfel de colecțiuni de planuri. Oricine pote vedea cât de mult căștigă cestiunea cladirilor școlare prin înlesnirea ce se face oricui de a vedea, de a judeca și de a se pronunța asupra calităților și neajunsurilor unor asemenea planuri. Divisiunea a treia. Băncile împreună cu scaunele în tote modelurile și de tote dimensiunile fabricate tote în vederea igienei, bunei îngrijiri a școlarului și cărților lui , tablele de clasă cu perfecționările ce li s’au adus pentru mai los și clasa lor manipulare în decursul secțiunilor și esplicațiunilor; catedrele, aparatele de gimnastică elementară, modele de atârnatare de haine și pălării; cele mai practice, maieftine și mai bune furnituri de clasă (table de piatră, cuete primare, condeie, tocuri, cernele, călimări, buletine, ghiosolane, etc. etc.) Divisiunea a patra. Mostre de musee școlare, adică în mic aprope tot ceva a IV. Fiecare dintre aceste fiece divisiuni ale primei secțiuni a museului, va fi, d-le ministru, ținuta în curent sau, ca se fac astfel, va fi verificata de exposițiunile ce se vor alipi pe lângă fiecare dintr’casele, exposițiuni alcătuite din obiectele trimise de diferite școle, publice sau private, de diferiți învățatori și institutori, de diferiți particulari, omeni de sciința sau simpli iubitori ai școlloi. Me explic. Divisiunea a zecea, Divisiunea a trecea, modele de țeseturi, croituri, cusături, alesături, fistonaturi și împletituri, va avea pe lângă dânsa lucrările școlei pedagogice X,..., séu școlei profesionale Y.,„, séu școlei primare, urbane sau rurale ,...., cari lucrări, după îndeplinirea unor formalități, anume specificate în regulamentul museului, vor avea oneres de a fi expuse, pe avea în mare Museul pedagogic, cari mosru un impare care, lângă modele, și intre, când sculele și le vor procura, vor forma vor face loc altora cari vor fi meașenate nu în clasă, cum este prin Daueritat aceeași onore. Numele școlei, al nu marca, ci într’anumite săli de unde, pe titutorel séu învățâtorel și al elevei care tând, învețâtorul séu institutorul le voi va fi lucrat obiectul expus vor fi aduse la aduce înaintea școlarilor când vor fta cunosciința visitatorilor prin mici panse facă lecțiune tocmai despre densele carte. Buletinul, organ special al „Museu- Nu înțeleg clasele transformate în muscelul pedagogic“, va face, prin pene compepermanente, și nu înțeleg de vreme ce debate, dau de semn despre aceste exposielevii aflători între aceste clase musee, națiuni. Durata de expunere va căuta se vavoia fi nici un deja sigur câ el mĕ ascultărezi după calitățile mai mari sau mai mici câ atențiunea le e concentrată asupra ce are obiectelor expuse, lor ce spun, atât și fac eu, er nu risipită Divisiunea a noua. Divisiunea a noua, asupra lucrurilor cu totul străine de loc—modelele de lucruri în lemn, paie, síórațiune și prin clasă, cari sunt înșirate ori atârnate pânza și sârmă,—va avea iarăși un exposițiune de lucrări cu care se va urma Divisiunea a cincea. Colecțiunea cât mai întocmai ca și cu exposițiunea divisiunei a numerose de tabele istorice, arătând în Z^cea. culori vii dar adevărate și în disposițiuni Divisiunea a opta. Divisiunea a opta,— nimerite dar istorice, scenele din viața, caligrafia și deseumul,—pe lângă mode e din luptele, din obiceiurile, din vitejie se va primi lucrările elevilor din cursul pnstrâmoșilor, portretele marilor Domni ai țerilor române, precum și pe acelea ale Românilor ale căror viațâ și fapte caută să ne fie totdeuna spre model. Divisiunea a șasea. Colecțiunea de carte geografice, globuri terestre, atlasuri și aparate cosmografice. Divisiunea a șaptea. Colecțiunile sciințifice, și anume mesurile metrice, instrumentele de agrimensura și de navigare, aparate de fisica, laboratoriile elementare de chimie, mărginite in limitele inve,amémului primar și învâțâmentulu normal; colecțiunile de îstone naturala (zoologie, botanică, articultura cu fructele diferiților noștri pomi, bine imitate și în mărime naturală, pentru ca să se convingă de pe bâncile scólei cel puțin viitorele generațiuni că bună era cele 20 de nemuri de merele ci , rol pe cari le aduc nacarii ■ noștri ca mai bune decât ale nóstre fiind meree de Tirol din străinătate). Divisiunea a opta. Colecțiuni de caiete de caligrafia, desemn liniar și cu mana libera, ordonat după propairea sigura și luminata a elevului intr’acesta ramură de activitate școlară. Divisiunea a nouă. Colecțiunea cât se pote de bogată a lucrurilor de economie casnica ce se pot lucra la noi în lemn, pae, sicra, pânză și sarma de un elev condus în școlele nóstre de baeți. Divisiunea a $cea. Colecțiunea cea mai bogată a lucrurilor de economie casnica ce se pot lucra la noi, ca: (esetri, croituri, cusături, alesături, fistonături, împletituri și altele Jn sinele nóstre de fete, când invettitórea sau institutarea pricep cu adevărat menirea elevei și nu vor se o trimită de la școla primară la cea secundară, pentru ca acesta să o trimită după hopul problematic al bacalaureatului, pe bfncila uneia din cele 5 facultăți ca se devină după licența.... ceia ce... nu sciü. mar, din cel normal și din cel secundar. Aci se va putea vedea ca și in precedentele exposițiuni (div. 10 și div. 9), dibăcia, colecțiunea și, adeseori, talentele admirabile și de un precocitate uimitore a multora din elevii școlelor nóstre. Divisiunea a șaptea. Divisiunea a șaptea ’și va avea mai restrâns, dar tot atât de interesant, felul său de exposițiune. l’artea via și vorbitóre a colecțiunilor sciințifice vor fi colecțiunile făcute conform prescripțiunilor sciinței respective de elevii școlelor normale ;—mici colecțiuni mineralogice ; resultatul erborisațiunilor făcute sub direcțiunea profesorilor; încercări de modelagiu și sculptură, după cum s’a încercat anul trecut cu deosebit succes la școla normală de institutori. Alături de aceste colecțiuni, caietele de lecțiuni făcute de elevi proslUuiiny., «#i,»,iiW'ue,'în’șu0Wîe primare de aplicațiune. Pricepeți, d-le ministru, câta euiuiațiune autait și câta dibăcie pe urma câștiga viitorul înstituitor și viitorul învețator pentru a -și complecta singur museul școlii unde va fi trimis se profeseze. Divisiunea a șesea. U o bogată colecțiune de carte geografice, lucrate în sc0lele nestre primare, secundare și normale, vor da divisiunei a șesea un interes întotdeauna nou. Divisiunea a cincea. Lăsând la uă parte tabelele istorice originale, pe cari un talent precoce și extraordinar le-ar vedea și le-ar realisa în urma unei admirabile lecțiuni făcute in clasa de un profesor care simte adânc, traesce întocmai și zugrăvesc, ca un pictor epoca, scena sau omul istoric;—am mai avea intr’acesta divisiune și caietele de cursuri ale și caietele de lecțiuni pregătite de elevilor eleviiinstitutori sau invetator ai școlilor nostre ^pedagogice. Divisiunea a patra. Pentru divisiunea a patra un pictor, un sculptor, un specialist în ori ce ramura a seanțe), a literilor sau a artelor, vor putea expune lucruri mai practice, mai frumose decât cele ce sunt în mostrele de musee școlare ale Museului pedagogic. După îndeplinirea formalităților de control și judecata, prevăzute în regulamentul museului, acesta le va primi cu recunosciințâ în exposițiunea sa, or buletinul museului pedagogic va Întreține pe cetitorii sei despre noua invențiune, despre noul obiect, deschisiene asupra e i cea mai netermurita discuțiune-Divisiunea a treia. Un librar va pretinde ca ghiosdanele în țeri fabricate de densul sunt mai practice, mai bune și maieftine, un tâmplar, că un banca sau un purpitru de dânsul imaginate sunt mai potrivite pentru libera mișcare a trupului pentru sanatosa lui posițiune, — și pe primul și pe secundul, cu vorbe bune museul îl va invita să expună în divisiuunea a treia, alâturi cu modelele permanente, modele lor, și se va urma cu dânsele întocmai ca și obiectele celorlate divisiuni. Divisiunea a 2 și 1. In fine pentru divisiunea a doua și pentru divisiunea întâia, — planuri lineare, clădiri figurate, planuri și relief, — tinerii noștri architecți studind materialul solului și Subsolului lor, unii într’o parte a țârei, alții intr’asta vor putea trimite planuri și clădiri figurate cari, pentru anumite părți ale țârei vor fi pute și mai bune, și mai puțin costisitore ca piatra, lemn, cărămida, pământ bătut, mai bine apărate in contra intemperielor, mai bine distribuite. Aerațiunea încâlcitul, luminatul și alte cestiuni atingătóre de clădiri și în continua primenala vor forma obiectul memorielor ce se vor expune cu tabelele explicative tot pe lângă divisiunile a doua și ântâia dintr’acesta prima secțiune. Astfel, d-le ministru, fie-care din divisiunile secțiunei ântâia va primi lunar, și adesea săptămânal, prin exposițiunile ce se vor urma în tote, un curent de viéta, intr’una noua, care va permite visitatorului benevol sa cunosca ce se lucreza în țara pentru scala și pentru școlar, iar visitatorulul interesat ’! va da tóte mijilacele necesare pentru studiul ce ar voi sâ întreprindă. Acum, cred, se pote vedea cu câta înlesnire și cu câta deplinetate ministerul va răspunde îndata la tóte întrebările ce ’i se vor pune fie oral, fie prin harții oficiale, de aceia cari vor sa faca scoli, sa le înzestreze, sa le daruiasca. Ministerul nu va avea, pentru raspuns, decat sa se adreseze la una din divisia____ ____— | rv««.BX76in jrentru a resuma tote amănuntele și deslușirile ce se pot da asupra oricărei întrebări privitore la mobilierul de scéle și la materialul de învățământ. G. I. Ionnescu GIOB. CUM SAHUTAM DE A. M. VIII Ivan jura credință eternă Elvirel, o făcea in genunchi înaintea adoratei sale și inima o bătea cu foc. Picca ’s a jurat credință și iubire și n’a jurat fals, căci o iubea într’adevăr fără mărgini. Suntem însă supuși in acesta lume legilor schimbărei. Chiar și atomii corpului nostru sunt supuse acestei legi și se ne miră ere că și atomii lubirei se schimbă ! El bine, și acele ale amorului lui Ion nu faceau escepțiă. E vina lui ore? Dar cea ce ne-ar putea atinge mai mult, e ca, cu cât amorul lui descrescea, cu atâta al ei se maria. Ua balanță de amor. Ion Insă observa ua tactica fină, căutând din resputeri a ascunde Elvirei răceala. Elvira ’și ascundea și dânsa simțimintele, care o doborau. Trist, fieü, astfel de complesențe reciproce. Cu ce scop se inșelah unul pe altul ? Cine scie ? Póte s’au gândit, că lucrul se va schimba, dacă suntem supuși legei universale a schimbarei. Lucru ciudat. Cât timp loan o iubia într’adevăr din totă inima, cea mai neînsemnată privire din ochii lui, cea mai slabă strângere de mână, sărutul cel mai lin, o făcea fericită. Cu timpul însă, după scala gradurilor de răceală, privirile lui Ioan deveniră mai lungi, strângerile de mână mai puternice și sărutările mai violente. In acelaș grad ea se simțea mai nefericită. Nu o puteți pricepe, dar vă asigur că așa a fost. loan plecă în alt oraș pentru câtva timp și Elvira nutria speranța ca n absență inima lui se va îndura și norocul nu o va părăsi. Sărmana s’a inșelat, cum toți ne înșelăm in speranțele nóstre, sperând întotdeuna mai mult decât ni-e partea. loan se Intorce mai răcit decât a fost. Prima privire, în aparență cu atâta tandreță, o încremeni. El îi apuca mâna, o strânge, ii Inconjură gâtul cu cealalta și i săruta buzele. Apoi se uită lung unul la altul. Fața ei era palida, îl ținea mâna strânsă cu putere și prin buzele ei se strecóre incet teribilul cuvânt «ultimul»!? — „Ultimul* 1 răspunse el lăsând ochii in jos. IV Pușkin, marele poet rus, avea un tânără și frumosa soțiă și un prieten de casă, baronul Keecheren, care era logodit cu sora tinerei femei. Pușki bănuia pe soția sa, că ar avea relațiuni amorose cu Baronul. Dovediți lipsea Intr’uă séra, in aparență din intemplare, resturna luminarea ardênda care imediat s’a stins. Chibriturile nu se puteau găsi și Pușkin declară că le va aduce din bucătărie. In acelaș timp scote de pe mucul lumânarei fumagenea și 'și unge buzele, apoi ’și sărută soția în intunerec, adus ue un umor potrivit. Când se intorse cu chibriturile și aprinse luminarea, prima privire o îndreptă la Baron. Acesta avu buzele înegrite de funingene. A doua di s’au bătut și Pușkin cădu. Numiri de prefecți In ședința din urma a consiliului de miniștrii s’a hotărît a se face următarele numiri in administrație : — D. căpitan Ioan Stefanovici a fost numit polițai al orașului Dorohoi, în locul dlui Giosan. —• Dnil N. Saint-Georges, C. Enachescu și Al. Stârcea au fost numiți sub-prefecti ai plașilor Horia-Prutu de sus, Bascu-Prutu de jos și Barhometele Coșula din județul Dorohoi.j — D. Anton Duțescu a fost numit subprefect al plasei Novaci-Amaradia din județul Gorj. — D-nii Gr. Popescu, C. Râdulescu și Cesar Pârâianu au fost numiți subprefecți al plașilor Vulcan Ocol, Gilotru și Jiu din județul Gorj. — D. Batta a fost numit director al prefecturei județului R.Sarat, iar d. G. Teodorescu polițai. — D. N. Donici a fost numit director al prefecturei județului Bacau, în Jocul d lui Venier. varietate semtifica Explosibilil și plóia Un diar transatlantic dă uă știre unică In felul ei pe care o reproducem și noi asta-dl. Generalul Dyrenforth a ajuns să faca să ploua. Intr un balon lăsat în spațiu a pus d namită astfel, ca la un moment dat să facă explosie. Ce FORȚA ROMÂNULUI 14 IANUARIE XBOIST TÍNSEAU 42 PUTEM IUBI? * -V j>. t . ht'-Ai'î — Vă iasă singură ? întrebă Canadianul, fărăt înainte, în acelaș timp cu însoțitura ca, prin curentul lumei din salon, — Da și nu, dine ea o privește! Se gäseau într’un salon mare, reservat special pentru petrecerile tinerime! care se dedeau acolo valsului și conversațiunea sub privirea lui D-zeu și a musicanților» Totuși—și Maria de Berdous îndreptă luarea aminte a lui Cléguerec asupra acestei amănunțimi însemnate—din cele trei uși cari fäceau ca imensa odaie în care se aflau să comunice cu salonul vecin, numai două erau închise. A treia, deschisă după două bătăi, era căptușită cu roșiii cu scop de a arăta că cei mai în vârstă secvestrați în acest «așii de nopte» erau niște simpli prisonieri pe cuvântul lor de onore* — Acesta mă face să mă gândesc, dîse Mauriciu, ia deschizăturile practicate între două compartimente vecine ale aceluiaș vagon, pentru a împiedica ca asasinii să nu prea aibă mâna liberă. Maria de Berdous mișcă capul și replică cu un aer profund: — Oh! te asigur ca în diua de a dl prea’puținî ne asasinezi. Câte uă dată se încărcă a ne fura, da, așa’î, dar avem noi pilde destule pentru a ne putea s feri și pune în siguranță. Cléguerec observă tabloul cu amândoi ochii largi deschiși. Sub lumina pe care o răspăndeau o lampă a lui Edison, grupuri formate numai și numai din tineri și tinere se îngrămădeau în tote colțurile. Mânele se strîngeau cu mult calm ca la un cerc ; se discuta pe un picior de egalitate liniștit; se ridea fără sgomot, se amulau fără a exagera. In zadar Mauriciu trecea în revistă chipurile femeiești, așteptăndu-se de a regăsi vechile prietene și cunoscute din tinerețe, măritate acuma — Dar unde’s femeile măritate Cele tinere ? întrebă el pe călăuza sa. — Unde sunt, mă întrebi? la teatru, la „seratele“ seriose, la dineurile elegante, ba mai multe chiar vor fi dormind deja pe vremea astă. Dacă se întâlneau la bal cu noi, ele erau cele dintâie. Negreșit că bărbații le preferă pe ele. — De ce «negreșit ?» — Da ce domnule ? nu cumva mă iei drept uă prostă cu care te poți amuza bine dacă o faci să vorbăscă? sau nu cumva n’ai fost în viața d-tale în salonele din Paris ? — Așa am fi condus cu trei duzini de cotidioane în salonele parisiene, dar e mult de atunci ! n’o să mă crezi dacă îți voi spune că pe vremea aceea mamele cereau să le fii presentat lor înainte de a’ți da voie să joci cu fetele lor ! — Da, și nu trebuia să dansăm decât într’un anumit loc, al cărui centru era fotoliul maternal. Pe urmă ce de a mai conversație! Un bărbat ne lua de soție după ce dansase cu noi timp de două luni.. și nu ne cunoștea ! — Pe când acuma, replică Mauriciu care gândi la Lavaudieu, acest domn te face sa dansezi după plac, te cunoște până ’n vîrful degetelor... și nu te ia de soție ! Cu tote acestea «Bastonul» Se despăttțuia* Maurriciu era Înscris In primul rind în carnetul d rei de Berdous, și mai ales vetjénd pe acest bătrân de treizeci de ani reîntorcându-se la obicrruințele adolescenței, se șoptia fel de fel de lucruri prin mai multe locuri. Dar Mauriciu, după oâ petrecere,de mai mulți ani pe continentul american, bostona ca nimeni altul. Nu numai că d-ra de Berdous nu obosia de a’l presenta, dar fata acestă malițiasă mai povestea șoptind, la tota lumea, că noul-venit poseda în Canada un moșie mai mare ca un canion din Beauce. Atâta și nimic mai mult lipsea pentru a’l face să fie la modă ; spre orele unu după miezul nopței, vreoă șase dansatore au intrat prin ușa roșie pentru a merge să previe pe mamele lor, care dormitau în azilul de nopte“, că ar fi bine de a invita acasă la el pe un orecare d. de Cléguérec «acest mare pitic care sâmână cu un oSțer de vénători (idealul Zilei) dar care nu este decorat». Din nenorocire două persone făceau să se dărâme piedestalul lui Mauriciu cu cât el se ridică. Unu era generalul de Berdous, care, consultat despre amicul familiei, declară loialmente că în cea ce privește averea, el n’avea decât speranțe, și încă nu de cea mai bună specie. Celalt era contesa de Gravino, care, mai mult decât uă dată, urmărise cu privirea pe musafirul ei fără ca el să-și facă drumul in lumea mare afară de lângă ea, In tot timpul suspensiunei armelor care preceda cotilionul, mamele sprijteau cuvântul de ordine fetelor lor, (Va urina) i