Romanulu, ianuarie 1892 (Anul 36)

1892-01-28

ANUL AL XXXVI-LEA Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de SO litere, petit pagina IV..............". . . 49 bu De«o­n „ „ „ i...­. ..SM­ „ Inserțiuni și reclame pagina Ii și IV linia , A se adresa: IN ROMANȚA, la administrațiunea­­ Jianului. PARIS, la STavas- Laffite et C­une, 8, Place de la Bourne LA VIENA, la d-nii Haacenstein et Vogler, Otto MainwL IN ELVEȚIA, lan . n n Uni főnie cele arte direct la administrațiunea­­ Jianului. — Scrisorile nefrancate se refasă_ EXEMPLARUL­ 5 BANI IN CAPITALA ȘI­ 10 BANI IN JUDEȚE Fundator: C. A. ROSETTI , REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BRE2OIANU, No. 12 JOI 28 IANUARIU§(16 IANUARIU st. v.) 1892. L­umineza­te și vei fi. ABONAMENTE In Capital# și districte, un an 48 l«t­­ii» lui 14 M­ <rti luni II M­­ al­ina# 4 lei Puicu Prip ți tartțttea din sate abenanea M Mu­r* du k M­l«l­4« ml Puntru Mt« fiuil« UntHMf postofib, td»«»trai ft IA A «dresaj »­»dmtai»i­»|suite« dUmklyi «b­iere poștale ífoîîîîms». PI*« d* I* Bonn» Ol OWMARTA, AUSTRiA, ITALIA, f| BILOIA, k Ml. I­I— Articol«!« M­ard, —­­ * regile poștale. Spre a da îîă mai mare întin­dere propaga­rei­ ideilor nóstre, direcțiunea Rom­anului“ își a impus sacrificiul de a pune­­ Zia­rul in Vândare, în tot timpul campanii electorale, cu prețul de­­ 5 bani în capitala IO „ în județe. Ediția I apare de aci înainte­a 6 ore dim­ineta si ediția 11-a, o o­o la 5 ore sera. BULETIN București, 14/26 Călindar Am crezut că în întrunirea conser­vatorilor, luând cuvântul bărbați de uă netăgăduită valore, ca d-n și A. Lahovari, Maiorescu etc. nu vom mai as sta la tristul spectacol al în­­trunirelor din trecut. Ne-am înșelat, căci și aci s a ros­tit numai vorbe, nu s’a desfășurat un program de guvernământ. Fie­care orator s’a mărginit a lăuda tăcut &ea, a atribui tot ce s’a fă­cut in România partidului seu, și a arunca cele mai mari acuzațiuni a­­supra liberalilor. Vechile partide nu vor să înțelagă, că a trecut timpul traselor banale și că nimeni nu are încredere în cel cari se presintă înaintea lor nu­mai cu vorbe late asupra trecutului. Cunoscem ce s’a tăcut, am dori se seim ce vor face in viitor liberalii, ce vor face conservatorii? In ce se deosebesc unii de alții, care sunt ideile unor pe care denșii le aui primit ? Despre acesta nu se vorbesce ; ce­tățenii vor merge deci la urmă fără încredere ; cei sfioși vor lăsa a fi târuțl de administrație, cei­l­alți vor vota pentru aceia cari le par mai puțin rSS. Moravurile politice nu vor fi schim­bate, aceleași proceduri se vor ur­ma, același resultat vom avea. Alegerea delegaților pentru cole­giul 111 de Camera se va face Du­minica. Până acum liberalii par a se de­­sinteresa cu totul de­punénd tóte stăruințele acele alegeri­­lor pentru isbânda in colegiul 1. Mărturisim că din partea unui partid, cu pretențiuni democratice, acesta nepăsare, cu privire la cole­giul iii, ne pare surprindătoare. Ne luând parte la alegerea de­legaților, se asigură dre­cum is­­benda guvernului în colegiul 111, ceea ce va face ca el să aiba ma­joritate in viitorea Cameră, chiar dacă opoziția ar avea în colegiul 11 sau I. Să sperăm insă că județele nu vor arăta ceva nepăsare, pe care o are capitala, pentru colegiul III și că lup­tâ noi vor putea isbuti și în acel co­legiu, care în nenumărate rânduri a fost mai demn și mai independent de­cât marii proprietari. l Ediția, de sera ......................Tmi Tu­mu Fiți franci Ori­ ce s’ar­­ ja­ce, guvernul conser­vator nu are popularitate în­­ ora. Tóte laudele­­ fiarelor oficiase nu sunt de­cat fanfaronadă, tote afir­mările lor nu sunt de­cât efectul fricei care tot deuna dă mai multă acțiune lim­bei, mai multa mișcăre preierelor și mai mult efect de op­tică vederilor, ast­fel că un lucru ved grece, un loc în loc de de <arece­uă sută și în loc de­uă sută uă mie. Acesta o văzurăm Duminecă cu ocasiunea întrunirii de la Băile E­­foriei. Nici mai mult nici mai pu­țin confrații noștri oficioși au cu­prins cu ochii lor cinci mii de ce­­tățieni cari ascultau pe oratorii lor. De mai mult. Acel cinci mii erau tot unul și unul, floria societății ro­mâne. Ei vedeau in fie­care numeau­, în fie­care cojoc un brac, in fie­care mătură a maturitorior Primăriei uă podobă și in fie­care bâtă a cetăți­lor organisați și plătiți câte un bas­­tonași de fildeși séu de baga. Daca m­ as m-ai întreba se­ ți spue un nume propriu de proprietar, de neguțător, de industrial și chiar de țăran, nu va putea se-ți numescu de­cât pe d-nii general Manu, Titus Maiorescu și Alexandru Lahovary. Ei îți vor răspunde: «Pentru noi acésta întru­nire este un mare măngăere și un adevărat succes». De ce ? Fiind­că acésta trinitate a lustruit adunarea și a făcut’o se esiste.­­ Noi nu făgaduim că d-nii general Manu, Titus Maiorescu și A. Lahovary au destulă valore politică, că sunt tot ce are mai însemnat partidul conservator. Nu ne indouim ârăși că pentru cel de la foțele oficiose d-lor sunt poporul, sunt alfa și omega. Efectul slăbiciunea­lor ii fac se vetja în trei­tă legiune, se concentreze in el proprietatea, comerciul, industria și țerânimea. Insa aceste clase, sau mai bine aceste categorii de clasă, nu vor sé se confunde în nimeni, vor se ramae cea ce sunt cu cali­tățile lor, cu defectele lor, cu slăbi­­ciunele lor și chiar cu ignoranța pe care le-o presupune oficioșii noștri. Acesta o­fc­ă guvernul. El nu pate să-și facă ilusiuni că e nepopular. De acea a început să întrebuințeze sistemul său de altă data. A înce­put rütiv cu circulările prin care pune justiția și armata la disposi­­țiunea prefecților. Apoi a dat ordine a intimida pe cetățieni ca să­­ facă sau a vota pentru guvern, sau a nu veni la vota. Alaltă­ieri alegătorii bă­nuiți ostili administrațiunei actuale au fost bătuți și apoi arestați. Un­­ fiat republican francez, vor­bind de palmui­ea unui deputat in Camera din Paris de către ministrul de interne,­­ficea cu alte cuvinte că acesta este un început spre a se modifica moravurile. Guvernul con­servator cunosce mai de mult acesta procedură. El voesce sa modifice moravurile prin bătie. Dar cel puțin miniștrii noștri­ să fie tot așa de curagioși ca d. Constans : s se păl­­muască pe adversarii lor singuri, ei nu se pun omeni plătiți sau pe a­­genții lor inferiori ca să bată pe o­­meni, căci răspunderea este tot a­­ceiași. Omul care este maltratat s d­ă de unde vine ordinul și când va voi să-și răsbune nu se va adresa la mercenari ci la aceia cari plătesc și comandă asemenea escese, bune pen­­tru timpurile barbare de altă data. Prn acesta procedare póte să inti­mideze, dar nu póte să atragă, nu póte să captiveze, ci din contră înăs­­presce spiritele și le Împinge la fapte de disperare. Voes ce guvernul să rămân mai multă vreme la putere șî nu póte prin alegeri libere, n’are de­cât să întrebuințeze oă măsură mai francă. Are Încrederea coronei, regele l’a a* dus pe cale pie<fișe. Ba dat proroga­rea. T-a dat disolvarea, prin urmare póte să’i dea tot ce voesce. Se cerá suveranului suspendarea Constituțiu­­nei și atunci­­ era va vedea în ac­tualii miniștrii nisce uzurpatori ai drepturilor sale, dar tot de vă deja va recunosce în ei nisce omeni de curagiu. Căile piezișe nu sunt bune­­de­cât pentru dorfași. CA Turk. NOI In urma scandalul din Camera francesa, d. Laur, dupa mai multe alte încercări și dupe retusul d-lui Constanc de a se bate, a cerut procurorului general permisiunea de a ’i înmâna un reclamațiune. La 21 ianuarie deputatul bulangist s’a presentat la biuroul procurorului general care l’a priimit in presenta unul sup­liant. El a fis d-lui Laur ca el uu, pare ’ se se ocupe de acesta cesirme de­cât prin pre­ședintele Camerei. D. Laur a întrebat cum se u­meze pentru a ajunge ca plângerea sea se aibă un resultat satisfăcător, pro­curorul l-a respuns, ca el nu pate se dea consultațiuni. Ca particular a’și soi ce se fac, a adaogat ei, dar ca procuror ’mi este peste putința a me pronunța. Deputatul de Neuilly a insistat: «Este acr­ua noua formula judiciara ce voiți se întrebuințați, d le procuror, a fis d. Laur­­ acea a președintelui Camerei ? Inchipuiți-ve ca un asasinat s’ar comite in plina ședința a localului legislativ d. Fioquet ar avea un interes a­tașa jus­ti tiția in necunoscința despre crima, ați aș­tepta buna plăcere a președintelui ca se instruiti afacerea ? Procurorul general s’a mărginit a re­peta ca d. Saur pare a nu cunosce bine caracterul d­lui Fioquet care n’ar esita in un asemenea cas­a face se intervie în dota justiția! Și in acest cas, a­fii pro­curami, puteți fi sicari de energia mea pe care o cunoșteți de mult. In urma acestui demers, d. Laur a scris unui fiar: „Eu cred ca refusul d-lui Constans Ta scapat d’uă morte sicură pentru ca am trecut dimineța la Gaslinne-Renette tru a me esercita. Deci la 25 metrii pen­eu ași fi tras la comanda. Ași fi tras șase glonțe in piept, unul in picior, unul cap, trei in pântece, unul singur s’ar in perdut. Daca ași fi avut an adversar îna­t­­inte, din 12 glonte, 11 ar fi nemerit. El ar fi fost mort. Acesta m’a decis a cere trei gloațe cari­­ nu dau siguranța că ași fi omorât pe d. Constans. In urma scandalului de la Cameră un fiar a mai publicat următarele schimbări de vederi intre d. Laur și d. RochafarL Telegrama lui Rochefort M’am gândit: As face bine să aduni un juriu de onore câruia se’i espui Déca el va decide ca trebue­se­te faptele. bați D. Laur a respuns: „Acesta s’a făcut. Mé voiu bate și voiu urmări. Mĕ iartă și ’­l mulțumesc. Laur. La acesta telegramă, d nul Rochefort a scris : „Recusâ cu îngrijire martorii miserabi­­lului cari ți se vor parea nesiguri. Ia două martori serioși și observa modul cu care se vor încărca pistolele. Rochefort. In sfârșit d. Laur a trimis acesta scri­­sore prietinelui seu: Iubite prietine, M’am­ hotârit pentru doue resene, unul de formă, altul de fond. înainte de tote, nu pot sa fac ca Cons­tans se nu fie ministru, ca el sa nu re­­presinte Republica. Eu nu l’am atacat ca ministru, n’am pronunțat chiar numele séu, și el nu m’a lovit în plin parlament in e­­xercițiul funcțiunei sale. Eu datoresc o abstracțiune făcând de desgustatarea persona a omului, ceva dem­­nitații Republicei pe care o pus mai pre­sus pe tote. El am făcut sacrificiul oporei mele. Dar dacă examinăm fondul cessiunei, era un Constans Borgia care a încercat se m­a asasineze in doua rânduri prin agenții sei și care m’a lovit chiar el singur, cu tote acestea s’a presentat ocasiunea se T am de trei ori înaintea pistolului meu și pot se uu trag, te iutreb? In asemenea cas tot omul pote să o faca. Și, dacă cestiunea se po­­e resolva prin afirmativ pentru un asasin ordinar de dru­mul mare, cum nu este pre ea pusa încă când se atinge de un dictator care deso­­voreza țara, de un om care este ura tu­­nilor, un fel de rege de noroiu ? Rol, fii acelora cari au ghilotinat pe Louis al XVI nu indrăsnim a apăsa gura unui pistol pe fruntea unui tiran pe care i’alți numit singur Constans-Rusine ? Dacă nu este de­cât un ocasiune, se punem mâna pe ea. A T­omori, este pen­tru omenii de la 89 uă măsură de salut public. Putem să’l omorâm legal este pentru noi un noroc ne­plăcut! N­ primesc cu bucurie. Nu­­ vom­ greși, La nr­­ i cu acea canal pistolul și nu greși­­e, trimite’i martori, alege Rochefort. Mișcarea electorală Ilfov­ lui, Comitetul central electoral a­ guvernu­l’a putut ajunge a cădea de acord asupra candidaturelor din capitala. In con­­seciința a mai amânat pentru câte­va zile acesta chestie. En la orele 5 după anaeaja a’a ținut întrunire la d. Dumitru Brătianu, discu­­tându-se asupre mai multor cheatu­ini electorale. ♦ întrunirile pe colon continuat a ae ținea în București. Și conservatorii și liberalii continuă cu propagandă In modul cel mai activ. Iași Radicalii și liberalii din Iași vor trei întruniri publice In acel oraș. se ține fi­lele de 20, 25 și 29 Ianuarie, la sala ho­telului Traian. Vor lua cuvântul intre alții d-nii Gh. Mârzescu, Gh. Panu, Andreio Vizanti, so­cot.-colonel Langa, etc. * .­­ I D. Al. V. Beldiman, directorul ziarului Adevărul va ține Duminecă acuma a doua ntrunire a d-sale In sala hotelului Par­tia. Berlnd Duminecă sora s'a ținut uă întrunire a liberalilor la Bârlad. Au luat cuvântul Intre alții și d nii Gh. Pallade, Barbu Dela­vran­cea etc. Vaslui. Liberalii vor susține candiaturile urm­ă­tore: Pentru Cameră: La colegiul 1, d. col. St. Rosetti, la col. III, preotul I. Popescu. Pentru Senat: La col. 1, d-nii I. C. J Mi­­clescu și N. Lupașcu, coleg. II, d. P. Gorgos. * In Lina de 8 Ianuarie curent a’a ținut la Vasluiu uâ int­ unire a guvernamentalilor. 8’au decis formarea anul comitet elec­toral cu puteri de a fixa candidaturele și a conduce lupta electorală. Informați­uni S’a început de erl la unele regi­mente experiențele de hrănire cu conserve alimentare. Aceste regimente se vor hrăni la timp de 10 zUe cu aceste con­­serve. —x— AȘi dimineța la 10 consiliu de miniștrii sub presidenția M. S­ Re­­gelui. —X— Pentru mărirea fondului său, so­cietatea funcționarilor publici orga­­niseza­uă loterie mare. In curând se vor emite biletele. —x— Adunarea generală a societăței funcționarilor a trimes uă adresă d-lui Neculau Ionescu, prin care ex­primă condoleanțe pentru încetarea FOIȚA ROMANULUI 28 IANUARIE LEON­IDS TINSEAU­ 50 PUTU mi — Ce zici de fiica ei ? — E forte frumosă și e vrednică de un soț mai bun de­cât Versepuis, o mărturisesc. — Poți să mai adaugi că merită să aibă un soț m­ai bun și de­cât Alain de Lavaudieu. —• Romanul lor este deci un lucru cunos­cut ? — Nu încă, până acuma acesta e numai un se­cret cunoscut la vr’mă câte­va prietene ale tinerei fete, Ia câți­va camarazi ai tinerului și la vr’o câți­va col egi din cercul tatălui său. — Sărmană fetiță! Tare mi-e milă de ea, cu atât mai mult, că consideră ca un adevărat amic. — Te felicitez de acesta căci rolul e forte plă­cut. Dar păzește te de amor ! — Ziü, generale, mă îndoesc, că voi­ deveni îna­morat .. — Cel puțin la Paris. Eu bine și contesa? Mân­tuirea se află pate în ea! Frumosa Matilda v’a tratat de asemenea ca un amic. ? Cléguérec trecu repede asupra vizitei sale la hote­lul Gradine. Generalul care cunoștea forte bine pe Cléguérec al său, nu se înșelase. — Vestit medic pentru boia, de care vă temeți, zise el. Al dracului te mai farmecă acesta femee! To­­­tuși se pretinde, că nu trebue să se raporteze cine­va la primirea ei cea ușoiră. Am auzit comparând’o la acei pagneboți, ci ad­­mițându-le, fără a fi rugat mult, să visiteze întrega corabie. Dar dacă vizitatorul ar pretinde că preum­blare pe mare ! I s’ar râde drept în nas. Maurice auzindu-l că a devenit prin aceste cuvinte cam batjocoritor, d-l Berdaus îi respunse: — Iată ce însamnă ași perde nopțile flecărind cu văduva. Tênorul om căpătă din acesta conservare uă plă­cere încă mai vie de a fi util Simo­nei, precum și frica de a nu fi redus prin puterea întâmplărilor la uâ pură bună-voința. Când ei se întâlniră în lume, ei flecăriră mult fără de pretext de Cotillon dar întrunirile dansante de­­veneau mai dese îndată ce iarna începea. Vă dată sau de două ori pe săptămână, Cléguerec venea după prânz să fie de urât Simonei și mamei ei. Marchiza nu dormea tot­deuna. Ori că dormea, ori nu, conversația celor doi tineri era exact aceiași, seriosa, forte amicală și întru­cât­va tristă. Forte ra­­re­ori numele lui Alain era din gura lor. De alt­mintrelea el nu mai scria contesei Gravino, sau cel puțin acesta nu mai comunica scrisorile sale. Mul că nici nu o mai vedea cine­va la familia Mont­­dauphin. In ceea ce privește pe Maurice, el era în­tors la ea la ora lui, semn, ce nu l socotea, că-l va împinge, pentru a vorbi ca generalul, până la simpla vizită a unui paquebot. A crede, că Mathilda avea inima sfâșiată din a­­cesta cauză ar însemna că cine­va nu o cunoște bine. O urmă de imaginație de pension­ar, rămasa vie încă în acesta față de lumea nouă, ca o ftare scă­pată de pașii trecătorilor, s’ar fi reanimat la cetirea unor scrisori a lui Alain. , Sfâșiată ca atâtea altele de setea­le lucruri nouă ea întrebuințase pentru visări romantice acel timp de plictiseli, pentru parisiene, din linele Noembre, Decembre și până în Ianuarie, și de care omenii ex­perimentați profită așa de bine. Ea î și fabricase ast­fel un Cléguérec iresistibil și prevenită de sosirea a­propiată a eroului ei: ea avu frumosa înfățișare a unei tinere b­ccei, care aude aproprindu-se pașii dresătorului. Dar un erou îmbrăcat cu o haina ne­­gră nu e de­cât un semi-erou ; acest alergător de prin șesuri fără pălăria lui de vânător și iar» pan­­talonii lui cel strimți de piele nu mai era de­cât un alergător de prin salone. Pentru a face tóte avan­surile, ce-i făcuse, ea trebue să înlocuescă pentru moment pe adevăratul Cléguérec cu Gléguerec al vi­sărilor ei. Dar pentru­ ce o privise el așa de puțin, ea care chiar de la prima vedere făcu să se ațintescă asu­pra și chiar pentru mult timp vederile multora. Un femee, ține mult la frumuseța ei, nu lăsă sâ treca niște ast­fel de presupuneri fără a adânci ade­vărata cauză. Intr’uă di, un ore­care caritabil I­­ujise : (Va urma) ■ .. K /

Next