Romanulu, ianuarie 1892 (Anul 36)
1892-01-28
ANUL AL XXXVI-LEA Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de SO litere, petit pagina IV..............". . . 49 bu De«on „ „ „ i.... ..SM „ Inserțiuni și reclame pagina Ii și IV linia , A se adresa: IN ROMANȚA, la administrațiunea Jianului. PARIS, la STavas- Laffite et Cune, 8, Place de la Bourne LA VIENA, la d-nii Haacenstein et Vogler, Otto MainwL IN ELVEȚIA, lan . n n Uni főnie cele arte direct la administrațiunea Jianului. — Scrisorile nefrancate se refasă_ EXEMPLARUL 5 BANI IN CAPITALA ȘI 10 BANI IN JUDEȚE Fundator: C. A. ROSETTI , REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BRE2OIANU, No. 12 JOI 28 IANUARIU§(16 IANUARIU st. v.) 1892. Luminezate și vei fi. ABONAMENTE In Capital# și districte, un an 48 l«tii» lui 14 M <rti luni II M alina# 4 lei Puicu Prip ți tartțttea din sate abenanea M Mur* du k Ml«l4« ml Puntru Mt« fiuil« UntHMf postofib, td»«»trai ft IA A «dresaj »»dmtai»i»|suite« dUmklyi «biere poștale ífoîîîîms». PI*« d* I* Bonn» Ol OWMARTA, AUSTRiA, ITALIA, f| BILOIA, k Ml. II— Articol«!« Mard, — * regile poștale. Spre a da îîă mai mare întindere propagarei ideilor nóstre, direcțiunea Romanului“ își a impus sacrificiul de a pune Ziarul in Vândare, în tot timpul campanii electorale, cu prețul de 5 bani în capitala IO „ în județe. Ediția I apare de aci înaintea 6 ore dimineta si ediția 11-a, o oo la 5 ore sera. BULETIN București, 14/26 Călindar Am crezut că în întrunirea conservatorilor, luând cuvântul bărbați de uă netăgăduită valore, ca d-n și A. Lahovari, Maiorescu etc. nu vom mai as sta la tristul spectacol al întrunirelor din trecut. Ne-am înșelat, căci și aci s a rostit numai vorbe, nu s’a desfășurat un program de guvernământ. Fiecare orator s’a mărginit a lăuda tăcut &ea, a atribui tot ce s’a făcut in România partidului seu, și a arunca cele mai mari acuzațiuni asupra liberalilor. Vechile partide nu vor să înțelagă, că a trecut timpul traselor banale și că nimeni nu are încredere în cel cari se presintă înaintea lor numai cu vorbe late asupra trecutului. Cunoscem ce s’a tăcut, am dori se seim ce vor face in viitor liberalii, ce vor face conservatorii? In ce se deosebesc unii de alții, care sunt ideile unor pe care denșii le aui primit ? Despre acesta nu se vorbesce ; cetățenii vor merge deci la urmă fără încredere ; cei sfioși vor lăsa a fi târuțl de administrație, ceilalți vor vota pentru aceia cari le par mai puțin rSS. Moravurile politice nu vor fi schimbate, aceleași proceduri se vor urma, același resultat vom avea. Alegerea delegaților pentru colegiul 111 de Camera se va face Duminica. Până acum liberalii par a se desinteresa cu totul depunénd tóte stăruințele acele alegerilor pentru isbânda in colegiul 1. Mărturisim că din partea unui partid, cu pretențiuni democratice, acesta nepăsare, cu privire la colegiul iii, ne pare surprindătoare. Ne luând parte la alegerea delegaților, se asigură drecum isbenda guvernului în colegiul 111, ceea ce va face ca el să aiba majoritate in viitorea Cameră, chiar dacă opoziția ar avea în colegiul 11 sau I. Să sperăm insă că județele nu vor arăta ceva nepăsare, pe care o are capitala, pentru colegiul III și că luptâ noi vor putea isbuti și în acel colegiu, care în nenumărate rânduri a fost mai demn și mai independent decât marii proprietari. l Ediția, de sera ......................Tmi Tumu Fiți franci Ori ce s’ar jace, guvernul conservator nu are popularitate în ora. Tóte laudele fiarelor oficiase nu sunt decat fanfaronadă, tote afirmările lor nu sunt decât efectul fricei care tot deuna dă mai multă acțiune limbei, mai multa mișcăre preierelor și mai mult efect de optică vederilor, astfel că un lucru ved grece, un loc în loc de de <areceuă sută și în loc deuă sută uă mie. Acesta o văzurăm Duminecă cu ocasiunea întrunirii de la Băile Eforiei. Nici mai mult nici mai puțin confrații noștri oficioși au cuprins cu ochii lor cinci mii de cetățieni cari ascultau pe oratorii lor. De mai mult. Acel cinci mii erau tot unul și unul, floria societății române. Ei vedeau in fiecare numeau, în fiecare cojoc un brac, in fiecare mătură a maturitorior Primăriei uă podobă și in fiecare bâtă a cetăților organisați și plătiți câte un bastonași de fildeși séu de baga. Daca m as m-ai întreba se ți spue un nume propriu de proprietar, de neguțător, de industrial și chiar de țăran, nu va putea se-ți numescu decât pe d-nii general Manu, Titus Maiorescu și Alexandru Lahovary. Ei îți vor răspunde: «Pentru noi acésta întrunire este un mare măngăere și un adevărat succes». De ce ? Fiindcă acésta trinitate a lustruit adunarea și a făcut’o se esiste. Noi nu făgaduim că d-nii general Manu, Titus Maiorescu și A. Lahovary au destulă valore politică, că sunt tot ce are mai însemnat partidul conservator. Nu ne indouim ârăși că pentru cel de la foțele oficiose d-lor sunt poporul, sunt alfa și omega. Efectul slăbiciunealor ii fac se vetja în treită legiune, se concentreze in el proprietatea, comerciul, industria și țerânimea. Insa aceste clase, sau mai bine aceste categorii de clasă, nu vor sé se confunde în nimeni, vor se ramae cea ce sunt cu calitățile lor, cu defectele lor, cu slăbiciunele lor și chiar cu ignoranța pe care le-o presupune oficioșii noștri. Acesta ofcă guvernul. El nu pate să-și facă ilusiuni că e nepopular. De acea a început să întrebuințeze sistemul său de altă data. A început rütiv cu circulările prin care pune justiția și armata la disposițiunea prefecților. Apoi a dat ordine a intimida pe cetățieni ca să facă sau a vota pentru guvern, sau a nu veni la vota. Alaltăieri alegătorii bănuiți ostili administrațiunei actuale au fost bătuți și apoi arestați. Un fiat republican francez, vorbind de palmuiea unui deputat in Camera din Paris de către ministrul de interne,ficea cu alte cuvinte că acesta este un început spre a se modifica moravurile. Guvernul conservator cunosce mai de mult acesta procedură. El voesce sa modifice moravurile prin bătie. Dar cel puțin miniștrii noștri să fie tot așa de curagioși ca d. Constans : s se pălmuască pe adversarii lor singuri, ei nu se pun omeni plătiți sau pe agenții lor inferiori ca să bată pe omeni, căci răspunderea este tot aceiași. Omul care este maltratat s dă de unde vine ordinul și când va voi să-și răsbune nu se va adresa la mercenari ci la aceia cari plătesc și comandă asemenea escese, bune pentru timpurile barbare de altă data. Prn acesta procedare póte să intimideze, dar nu póte să atragă, nu póte să captiveze, ci din contră înăspresce spiritele și le Împinge la fapte de disperare. Voes ce guvernul să rămân mai multă vreme la putere șî nu póte prin alegeri libere, n’are decât să întrebuințeze oă măsură mai francă. Are Încrederea coronei, regele l’a a* dus pe cale pie<fișe. Ba dat prorogarea. T-a dat disolvarea, prin urmare póte să’i dea tot ce voesce. Se cerá suveranului suspendarea Constituțiunei și atunci era va vedea în actualii miniștrii nisce uzurpatori ai drepturilor sale, dar tot de vă deja va recunosce în ei nisce omeni de curagiu. Căile piezișe nu sunt bunedecât pentru dorfași. CA Turk. NOI In urma scandalul din Camera francesa, d. Laur, dupa mai multe alte încercări și dupe retusul d-lui Constanc de a se bate, a cerut procurorului general permisiunea de a ’i înmâna un reclamațiune. La 21 ianuarie deputatul bulangist s’a presentat la biuroul procurorului general care l’a priimit in presenta unul supliant. El a fis d-lui Laur ca el uu, pare ’ se se ocupe de acesta cesirme decât prin președintele Camerei. D. Laur a întrebat cum se umeze pentru a ajunge ca plângerea sea se aibă un resultat satisfăcător, procurorul l-a respuns, ca el nu pate se dea consultațiuni. Ca particular a’și soi ce se fac, a adaogat ei, dar ca procuror ’mi este peste putința a me pronunța. Deputatul de Neuilly a insistat: «Este acrua noua formula judiciara ce voiți se întrebuințați, d le procuror, a fis d. Laur acea a președintelui Camerei ? Inchipuiți-ve ca un asasinat s’ar comite in plina ședința a localului legislativ d. Fioquet ar avea un interes atașa justi tiția in necunoscința despre crima, ați aștepta buna plăcere a președintelui ca se instruiti afacerea ? Procurorul general s’a mărginit a repeta ca d. Saur pare a nu cunosce bine caracterul dlui Fioquet care n’ar esita in un asemenea casa face se intervie în dota justiția! Și in acest cas, afii procurami, puteți fi sicari de energia mea pe care o cunoșteți de mult. In urma acestui demers, d. Laur a scris unui fiar: „Eu cred ca refusul d-lui Constans Ta scapat d’uă morte sicură pentru ca am trecut dimineța la Gaslinne-Renette tru a me esercita. Deci la 25 metrii peneu ași fi tras la comanda. Ași fi tras șase glonțe in piept, unul in picior, unul cap, trei in pântece, unul singur s’ar in perdut. Daca ași fi avut an adversar înatinte, din 12 glonte, 11 ar fi nemerit. El ar fi fost mort. Acesta m’a decis a cere trei gloațe cari nu dau siguranța că ași fi omorât pe d. Constans. In urma scandalului de la Cameră un fiar a mai publicat următarele schimbări de vederi intre d. Laur și d. RochafarL Telegrama lui Rochefort M’am gândit: As face bine să aduni un juriu de onore câruia se’i espui Déca el va decide ca trebuesete faptele. bați D. Laur a respuns: „Acesta s’a făcut. Mé voiu bate și voiu urmări. Mĕ iartă și ’l mulțumesc. Laur. La acesta telegramă, d nul Rochefort a scris : „Recusâ cu îngrijire martorii miserabilului cari ți se vor parea nesiguri. Ia două martori serioși și observa modul cu care se vor încărca pistolele. Rochefort. In sfârșit d. Laur a trimis acesta scrisore prietinelui seu: Iubite prietine, M’am hotârit pentru doue resene, unul de formă, altul de fond. înainte de tote, nu pot sa fac ca Constans se nu fie ministru, ca el sa nu represinte Republica. Eu nu l’am atacat ca ministru, n’am pronunțat chiar numele séu, și el nu m’a lovit în plin parlament in exercițiul funcțiunei sale. Eu datoresc o abstracțiune făcând de desgustatarea persona a omului, ceva demnitații Republicei pe care o pus mai presus pe tote. El am făcut sacrificiul oporei mele. Dar dacă examinăm fondul cessiunei, era un Constans Borgia care a încercat se ma asasineze in doua rânduri prin agenții sei și care m’a lovit chiar el singur, cu tote acestea s’a presentat ocasiunea se T am de trei ori înaintea pistolului meu și pot se uu trag, te iutreb? In asemenea cas tot omul pote să o faca. Și, dacă cestiunea se poe resolva prin afirmativ pentru un asasin ordinar de drumul mare, cum nu este pre ea pusa încă când se atinge de un dictator care desovoreza țara, de un om care este ura tunilor, un fel de rege de noroiu ? Rol, fii acelora cari au ghilotinat pe Louis al XVI nu indrăsnim a apăsa gura unui pistol pe fruntea unui tiran pe care i’alți numit singur Constans-Rusine ? Dacă nu este decât un ocasiune, se punem mâna pe ea. A Tomori, este pentru omenii de la 89 uă măsură de salut public. Putem să’l omorâm legal este pentru noi un noroc neplăcut! N primesc cu bucurie. Nu vom greși, La nr i cu acea canal pistolul și nu greșie, trimite’i martori, alege Rochefort. Mișcarea electorală Ilfov lui, Comitetul central electoral a guvernul’a putut ajunge a cădea de acord asupra candidaturelor din capitala. In conseciința a mai amânat pentru câteva zile acesta chestie. En la orele 5 după anaeaja a’a ținut întrunire la d. Dumitru Brătianu, discutându-se asupre mai multor cheatuini electorale. ♦ întrunirile pe colon continuat a ae ținea în București. Și conservatorii și liberalii continuă cu propagandă In modul cel mai activ. Iași Radicalii și liberalii din Iași vor trei întruniri publice In acel oraș. se ține filele de 20, 25 și 29 Ianuarie, la sala hotelului Traian. Vor lua cuvântul intre alții d-nii Gh. Mârzescu, Gh. Panu, Andreio Vizanti, socot.-colonel Langa, etc. * . I D. Al. V. Beldiman, directorul ziarului Adevărul va ține Duminecă acuma a doua ntrunire a d-sale In sala hotelului Partia. Berlnd Duminecă sora s'a ținut uă întrunire a liberalilor la Bârlad. Au luat cuvântul Intre alții și d nii Gh. Pallade, Barbu Delavrancea etc. Vaslui. Liberalii vor susține candiaturile următore: Pentru Cameră: La colegiul 1, d. col. St. Rosetti, la col. III, preotul I. Popescu. Pentru Senat: La col. 1, d-nii I. C. J Miclescu și N. Lupașcu, coleg. II, d. P. Gorgos. * In Lina de 8 Ianuarie curent a’a ținut la Vasluiu uâ int unire a guvernamentalilor. 8’au decis formarea anul comitet electoral cu puteri de a fixa candidaturele și a conduce lupta electorală. Informațiuni S’a început de erl la unele regimente experiențele de hrănire cu conserve alimentare. Aceste regimente se vor hrăni la timp de 10 zUe cu aceste conserve. —x— AȘi dimineța la 10 consiliu de miniștrii sub presidenția M. S Regelui. —X— Pentru mărirea fondului său, societatea funcționarilor publici organisezauă loterie mare. In curând se vor emite biletele. —x— Adunarea generală a societăței funcționarilor a trimes uă adresă d-lui Neculau Ionescu, prin care exprimă condoleanțe pentru încetarea FOIȚA ROMANULUI 28 IANUARIE LEONIDS TINSEAU 50 PUTU mi — Ce zici de fiica ei ? — E forte frumosă și e vrednică de un soț mai bun decât Versepuis, o mărturisesc. — Poți să mai adaugi că merită să aibă un soț mai bun și decât Alain de Lavaudieu. —• Romanul lor este deci un lucru cunoscut ? — Nu încă, până acuma acesta e numai un secret cunoscut la vr’mă câteva prietene ale tinerei fete, Ia câțiva camarazi ai tinerului și la vr’o câțiva col egi din cercul tatălui său. — Sărmană fetiță! Tare mi-e milă de ea, cu atât mai mult, că consideră ca un adevărat amic. — Te felicitez de acesta căci rolul e forte plăcut. Dar păzește te de amor ! — Ziü, generale, mă îndoesc, că voi deveni înamorat .. — Cel puțin la Paris. Eu bine și contesa? Mântuirea se află pate în ea! Frumosa Matilda v’a tratat de asemenea ca un amic. ? Cléguérec trecu repede asupra vizitei sale la hotelul Gradine. Generalul care cunoștea forte bine pe Cléguérec al său, nu se înșelase. — Vestit medic pentru boia, de care vă temeți, zise el. Al dracului te mai farmecă acesta femee! Totuși se pretinde, că nu trebue să se raporteze cineva la primirea ei cea ușoiră. Am auzit comparând’o la acei pagneboți, ci admițându-le, fără a fi rugat mult, să visiteze întrega corabie. Dar dacă vizitatorul ar pretinde că preumblare pe mare ! I s’ar râde drept în nas. Maurice auzindu-l că a devenit prin aceste cuvinte cam batjocoritor, d-l Berdaus îi respunse: — Iată ce însamnă ași perde nopțile flecărind cu văduva. Tênorul om căpătă din acesta conservare uă plăcere încă mai vie de a fi util Simonei, precum și frica de a nu fi redus prin puterea întâmplărilor la uâ pură bună-voința. Când ei se întâlniră în lume, ei flecăriră mult fără de pretext de Cotillon dar întrunirile dansante deveneau mai dese îndată ce iarna începea. Vă dată sau de două ori pe săptămână, Cléguerec venea după prânz să fie de urât Simonei și mamei ei. Marchiza nu dormea totdeuna. Ori că dormea, ori nu, conversația celor doi tineri era exact aceiași, seriosa, forte amicală și întrucâtva tristă. Forte rareori numele lui Alain era din gura lor. De altmintrelea el nu mai scria contesei Gravino, sau cel puțin acesta nu mai comunica scrisorile sale. Mul că nici nu o mai vedea cineva la familia Montdauphin. In ceea ce privește pe Maurice, el era întors la ea la ora lui, semn, ce nu l socotea, că-l va împinge, pentru a vorbi ca generalul, până la simpla vizită a unui paquebot. A crede, că Mathilda avea inima sfâșiată din acesta cauză ar însemna că cineva nu o cunoște bine. O urmă de imaginație de pensionar, rămasa vie încă în acesta față de lumea nouă, ca o ftare scăpată de pașii trecătorilor, s’ar fi reanimat la cetirea unor scrisori a lui Alain. , Sfâșiată ca atâtea altele de seteale lucruri nouă ea întrebuințase pentru visări romantice acel timp de plictiseli, pentru parisiene, din linele Noembre, Decembre și până în Ianuarie, și de care omenii experimentați profită așa de bine. Ea î și fabricase astfel un Cléguérec iresistibil și prevenită de sosirea apropiată a eroului ei: ea avu frumosa înfățișare a unei tinere bccei, care aude aproprindu-se pașii dresătorului. Dar un erou îmbrăcat cu o haina negră nu e decât un semi-erou ; acest alergător de prin șesuri fără pălăria lui de vânător și iar» pantalonii lui cel strimți de piele nu mai era decât un alergător de prin salone. Pentru a face tóte avansurile, ce-i făcuse, ea trebue să înlocuescă pentru moment pe adevăratul Cléguérec cu Gléguerec al visărilor ei. Dar pentru ce o privise el așa de puțin, ea care chiar de la prima vedere făcu să se ațintescă asupra și chiar pentru mult timp vederile multora. Un femee, ține mult la frumuseța ei, nu lăsă sâ treca niște astfel de presupuneri fără a adânci adevărata cauză. Intr’uă di, un orecare caritabil Iujise : (Va urma) ■ .. K /