Romanulu, ianuarie 1893 (Anul 37, nr. 1-21)
1893-01-28 / nr. 19
ANUL AL 37-LEA—No.19 —Ediția II a REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 SAMBATA, 28 IANUAR. (16 IANUAR. st.v.) 1893 Voescu și vei putea. 36 lei pe an în tătăra; 20 „ „ șese luni „ 10 „ „ trei „ .* 60 lei pe an în streinătate iVr Iornn I. ^ linia. 20 bani; P. III S* A 1II LT 01 UUI. 1 ]eff. Inserții și reclame 2 lei... B» __ îs"; 1 . Scrisorile nefrâncate se refusa.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesce la administrația «Jianului. RARI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VicoTILA C. A. ROSETTI Luminéza te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin —Havas 8 place de la Bourse—Joues, SI b me Faub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 b IS GERMANIA Ia d. A. Steiner (Hamburg Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt GENEVA, Ia Haasenstein și Vogler.—AUS,1A la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena isconamentt* se pot face la tote biurourile postale din țară și streinătate. Bucuresci, 2715 Călindar BULETIN Adese ori regulamentele s’au substituit legilor și uă ordonanță polițienésca, póte nimici cele mai sacre prescripțiuni ale Constituțiunei. Adesea am avut ocasiune a constata acest dureros adevăr, supt guvernele trecute, când supt protest de a reglementa că lege ea era cu totul modificată. Am văzut ordonanțe polițienesce, cari supt cuvent de ocrotire a dreptului liberei circulațiuni pe strade, oprea manifestațiunie și considerau ca rebeli pe aceia cari mergeau la Întruniri publice. Nu voim să spunem că astăzi suntem In acestă stare de lucruri, dar datori suntem să semnalăm primejdia când ne pare că poliția depașeșce drepturile Féle și că ordonanțele sale ne Indrumeza către desprețul legilor esistente. Una din acele ordonanțe care, poate da loc la mari abuzuri, și aduce uă lovire chiar libertăței presei, este acela care ni se spune, de însuși Ziarele oficioase, că o pregătesce prefectul poliței Capitalei. Supt curând d’a se pune că stavilă abuzului pe care îl faceau vânzătorii de Z'are, anunțând materii care nu se gaseau în corpul Z'aru’ lui sau exagerândule, se internec acelor vinzători d’a mai striga prin locuri publice altceva decât numele și data Ziarului. Deci, pentru că unii din vi^ători spun minciuni se consideră toți ca mincinoși și în toți se lovesce. Fiind-că unele ziare sunt distribuite de acel vânzător, să interzice întregei prese, de a anunța materia din Ziar. Mâine, tot în puterea unei ordonanțe, se va putea spune: «Constatându-se că unii advocații apără cause nedepte, să întenji ce tutor advocaților d’a mai apăra pe cineva. Ceva mai mult, prefectul nu se mărginesce a lovi în cel cari anunță materii cari nu se află înhiar, dar și în aceia cari exageresa acea materie. Cine este judecător în acel cas ? Primul agent polițienesc, care se află față. Acel drept, d’a aprecia materia conținută în Ziar, acordat unui simplu epistat ne pare exorbitant. In orice cas este u censură deghizată, în contra căreia Intrega presă trebuie să protesteze. Se învolcă ca argument de către foile guvernului că : «Acesta este regimul pe care însăși Francia, după multe neajunsuri a fost silită să-l adopteze, ca și restul Europei». Din fericire regimul căruia este supusă presa nostra nu este acela din Francia, unde Ziariștii sunt lăsați la discrețiunea guvernului. Francia, are o republică despotică, pe când noi avem uă monarhie liberală, Constituția noistră nu e a Franciei și prefectul Parisului pate face cea ce nu este permis prefectului Bucurescilor. Restul Europei ne spune «Constituționalul» face tot astfel. Care rest? Ore dupé erudiții geografi de la «Constituționalul» Engliteza nu se află în Europa ?. Aci nu numai se spune conținutul Ziarului, dar însăși tratdrele sunt pline de anunciuri, conținând materia Ziarului. Organele cele mai seriose recurg la acel mijloc de reclamă și nici uă ordonanță nu s’a crezut necesară spre a se aduce, după cum spune organul guvernului «Iată practică mai cinstită». Exemplu de practică cinstită nu trebuie să-l așteptăm de la poliția guvernului. El se impune de opinie publică, care va respinge cu scârbă foile cari anunță materii false, care exagerează pe cele existente, numai un scop de negustorie. Presa onestă va sei totdeauna să stea la înălțimea mea și nu ordonanțele polițieneșc. Îi vor arăta drumul către oă practică cinstită. Iar cei cari vor voi să atragă atențiunea prin scrieri de sensație, vor recurge la mijlocul anunciurilor, pe care nu credem că guvernul va avea Indrasnela sĕ le suprime, printr’uă ordonanță polifienéscá. Ordonanța ce se pregătesce e deci fără folos practic și tinde la oă lovire adusă libertății propagandei prin graiü. Din aceste două punte de vedere, sperăm că ea nu va apare la lumină și că va rămâne in cartinele d-ul Răsti, unde va fi îngropata pentru vecie, a băut, în sunetul imnului românesc, în sănătatea și fericirea Auguștilor însurăței. După masă, trecând în salone, Maiestatea Sa Regina a bine-vot a acorda d-lul Plaginouă audiență mai lungă ca de obiceiü și - a exprimat mulțumirea și mai cu osebire credința ce are in fericirea Prea Iubitei Sale Nepote, punead’O sub scutul înaltelor virtuți ale Suveranilor noștri și a nobilelor simțimente ale Românilor. A doua zi, pa același ceremonial, yachtul regal «Alberta» a adus la Southhampton pe Lordul Rosebery, pe ministrul Portugaliei și pe ministrul României. -----------------------Dia Ettffliora Trimesul extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Londra, intr’un raport adresat d-lul ministru al afacerilor străine, comunică următoarele, cu privire la serbarea ce a avut loc la Curtea Maiestăței Sale Britanice, în ziua de 29 Decembrie (10 Ianuarie), cu pensiunea căsătoriei Altețelor Lor Regale Principeul și Principesei Moștenitori ai Tronului : „Maiestatea Sea Regina a serbat cu deosebită căldură la Osborne, în 10 Ianuarie, Ziua cununiilor Altețelor Lor Regale Principelui Ferdinand și Principesei Maria, Maiestatea S ’a a bine-voit a invita la Osborne pe ministrul României. In acest scop, yachtul regal «Alberta» a primit pe D. Plagino la Southhampton. Amiralul S r Edmond Somers și comandantul vasului, cari ’1 așteptat la gară, ’1 au condus la imbarcader și ’1 au însoțit la Osborne. La 9 ore sera a avut loc un prânz de gală la care au luat parte Altețele Lor Regale Principesele Luisa și Beatrice, cu Soții Lor, Lordul Rosebery și ministrul Portugaliei. Maiestatea Sa Preagraciasa Regină S’a ridicat și adresându-se d-lui Plagino, Miseriea Regală Ne mai avend exemplare din Romanul, în care a apărut începutul romanului Miserie Regala Am luat disponsiuni spre a se retipări începutul acelui roman care a făcut un mare sensațiune în lumea politică. Deci facem cunoscut că toți abonații cei nouă, vor primi gratis, tot ce a apărut din Miserie regala Arton în România Iată o știre care va produce oarecare nensațiune «Timpul» spune că există bănueți că faimosul Arton, pe care -l caută poliția finceză prin toate țările din lume, ar fi fost descoperit la Iași. Până în acest moment nu putem ști nimic pozitiv în această privință și nu facem decât să înregistrăm un zgomot. d. Dar cea ce putem spune, este că prim-procuror Paraschivescu a plecat alaltăeri seară cu trenul de 9 ore, la Iași, însoți de două agenți ai siguranței din Paris. Dacă Arton e in Iași, atunci până la această oră trebuie să fie chiar arestat. Din partea l «Indépendance» anunță că doi inspectori ai siguranței publice din Paris au sosit la Bucuresci. Afacerile din Francia — Sorii telegrafice — Paris 26 Ianuarie. — Respuiusuril d-lui Milleroye, care a atras atențiunea guvernului in privința agenților de informațiuni în Franța, mai cu sema „Agenția Dalziel,“ cari răspândesc sciri false, d. Richot a dis că guvernul a luat măsuri energice în contra corespondenților streini. Corespondentul care respândise sciri mincinase în privința atitudinei unui suveran strein față cu ambasadorul Franciei, a fost expulzat; aceleași măsuri a fost luate in contra a tordouă corespondenți Guvernul ocrotise cu înlesnire pe ambasadorul Rusiei și va sprijini de asemenea pe toți represntanții puterilor ; va supraveghia agențiile de informațiuni ; va face us de tote puterile sale ; va veghia mai cu semn în regiunile vecine ale frontierelor. In chestiunea agenților atențiunea ministrului este deșteptată; el o va studia înainte de a lucra și își va face datoria. (aplause) După un discurs al d-lui Flourens, care a dis că Franța trebuia să se apere în contra pericolului resultând din acțiunea agenților străini în Franța, incidentul e închis Camera a adoptat cu 303 voturi contra 182 capitalul fondurilor secrete, după ce guvernul pusese chestiunea de încredere. — 26 ianuaie.—Procesul Panama.—D. Barboux și-a terminat pledaria : el a făcut să critică aspră în privința șantagiului și corupțiuni ce domnește acum. — 26. Ianuare. -Ministrul Bourgeois a trimis martori d-lui de Cassagnac, care îl acuzase într’un articol al ziarului L’Autorité“ că este complice cu personele corupte în afacerea Panama. După orecari știri D. Arton s’ar găsi în Bulgaria. — Agenția Havas anunță că d.Develle a adăugat în întrevorbirea sa cu contele Hoyas, ambasadorul austriac, că însărcinase pe d. Decrais, ambasadorul, Franții la Viena se semnaleze contelui Kalnoky, mai multe articole ale ziarelor austro-ungare mai cu seamă a lui „Budapesti Hírlap“ ce conținea insulte în contra d-lui Carnot și a guvernului francez. Viena 26 Ianuarie. — „Fremdenblatt“ zice că prin declarațiunile d-lui Develle contele Hoyos, incidentul e închis. Ambasadorul fusese însărcinat să declare d-lui Develle și să adauge că guvernului austro-ungar îi pare forte reu că a trebuit să facă demersuri speciale, pentru a apăra prestigiul ambasadorului Austro Ungaria. Paris 26 ianuare.—Se va începe nouă instrucțiune, ce rezultă din descooperirea dosarului Arton. Se asigură ?j că citațiunile sunt gata a fi date și că o nouă cerere de urmăriri în contra mai multor deputați este iminentă. Telegrame Borna 26 sau „ Agenția Ștefani“ anunța că din causa tratărilor barbare încercate de supușii italieni din provincia Rio Grande și a asasinatului mai multora dintre ei ministrul Italiei la Rio-de Janiri a primit ordinul să informeze guvernul brasilian că guvernul italian așteptă un satisfacție repezi în cozul contrar, el se va vedea obligat să ia măsuri în raport cu gravitatea împrejurărilor. Napele 26 Ianuare.—Din cauza actelor de nedisciplină ale studenților, Universitatea a fost închisă. Madrid 26 Ianuare.—D. Ridgeway a sosit și va rămâne aici până Vineri. Se asigură că Spainia e hotărâtă să lucreze în înțelegere cu Franța în chestiunea Marocului. Starea sănătății ducesei de Montpensier s’a agravat. O’de atlet . D. Urlățeanu și-a dat demisia din postul de supleant la Tribunalul Tecuci, pentru a se stabili în Bucureșci ca advocat. D. Rășcanu, substitut la acelaș tribunal trece în locul d-lui Urlățeanu, ca supleant. D. A. Crissenghi, licențiat în drept, fost numit substitut, în locul d-lui Rășcanu. * Representația de gală în onorea Principelui și Principesei moștenitori se va da în sera de Duminică, 24 curent, în loc de Sâmbătă. * Aici se va distribui d-lor deputați și senatori Curtea Verde, în chestiunea afacerei Zappa. Timpul desminte scriea că guvernul ar avea de gând să cumpere casa d-lui Weisengrun pentru Principele Ferdinand. Ministerul de resbel a intrat în tratări cu d. Weisengrun să-i cumpere casa pentru corpul de armată din Iași. Dacă nu va fi cumpărată cu acesta destinațiune, casa nu va fi cumpărată de loc. * Foile maghiare aduc știrea că primarul român Petru Teban din Căpușul- de-Câmpie, unul din membrii deputațiunii române la Viena, a fost suspendat din oficiu în cale disciplinară. Causa suspendării, după foile maghiare, a împregiurarea că primarul a lipsit cu acel prilegiu timp mai îndelung, 6 — 7 zile, din comună fără concediu. Acesta e fuse numai nod în papură adevărata causă e, spune Tribuna, că a făcut parte din deputațiunea la Viena. * Citim în Lupta : D rn. Kiriac, Marinescu, Popescu etc. au prezentat azi la Senat în numele medicilor Eforiei spitalelor civile, un protest în contra art. 34 din proectul de lege modificător al legei sanitare, prin care se hotărăște ca medicii numiți de la 1885 fără concurs să-și păstreze postul. Acest articol se face în vederea unui singur medic al Eforiei. Medicii prin protestul lor cer ca sau să se menție concursul pentru toți sau să se desființeze pentru toți . Secția a IV-a a Senatului a admis proectul de lege comunală respingând însă după propunerea d-lui C. Enescu, articolul prin care »a spune că primarul pate fie ales dintre cetățenii ce nu au fost aleși consilieri comunali. * Cei patru studenți români de la Academia de drept din Dobriția, cari au luat parte la banchetul dat în onorea d-lui,dr. Lucaci în Ziua condamnării sale, au fost excluși din finul Academiei. Cei patru tineri spune Adevĕrul s’au dus apoi să se înscrie la facultatea de drept din Buda Pesta. Dar și aici au fost întâmpinați cu brutalitate din partea rectorului universității, D. Breznay, care le-a strigat urmatórele : • , D-róstá sunteți acei trădători de patrie rari au luat parte la banchetul maghiarolagului Lucaci ? Astfel în urma sfatului dat de D. Al. Roman, profesor în Buda-Pesta și membru al Academiei Române, acești patru tineri au părăsit și Buda-Pesta și doar dintre Îrșii, anume Sima Simionescu și Ardea, au venit în țară și se află azi în Capitală într’o situație nu prea de invidiat. * Balul primăriei se va da la 25 Ianuarie. * Prințul Ferdinand va sosi la 23 Ianuarie, iar nu la 22, după cum se anunțase. * La balul ce se va da la teatrul național, de către primărie, se va distribui demnelor evantalii un fildeș cu portretul MM. N. Regele și Regina și al Principelui moștenitor cu principesa Maria. Se va face 3000 de invitațiuni. * La alegerile de delegați, care s’au făcut erî, opoziția n’a luat parte.