Romanulu, ianuarie 1893 (Anul 37, nr. 1-21)
1893-01-15 / nr. 10
ANUL AL 37-LEA—m>.ro—Ediția Haroesce și vei putea. ABONAMENTE. ANONCIURI: 42 lei pe an în total éra; 60 lei „ „ »treinotate gWBM mmzmă SSîLSimita EXEMPLARUL io BANI Pag. IV linia 20 bani . P. Ill 1 lea. Inserții și reclame 2le Scrisorile nefrancate se refusk.—Articolele nepublicate se ard. REDUCȚIA și ADMINISTITAȚIA, Strada Srezoianu, 12 DUM. LUNI, 15, 16 IANUAR. (3, 4 IANUAR. st.v.) 1893 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE țILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI EXEMPLARCI L uminézá-te și vsl fi. iN STREINATATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-un Lorette, rue Caumartin 6 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 bis. me Panic, Montmartre Adam, Bd Haspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ș Berlin) și <L 6. L. Daube (Frankfort) tik. GENEVA, la Haasenatein și Vogler.—AUSFRI^ la Dukea, I Wollzeile 6-^8, Viena Abonamente se pot face la tote biurourilpostale din țară și străinătate. Anunciuri și abonamente se primesce al administrația Ziarului. BANI In urma reducerei prețului lui, în timpul alegerilor trecute, faraam primit nenumărate cereri de la abonații noștri, d a menține acele reduceri. Urmând a mi se adresa acea cerere de la abonații și corespondenții noștri din județe, acel sacrificiu ni se impune și deci, cu începerea anului 1893, stisfacem acea dorință a cititorilor noștri Cu începere de acci, prețul unui exemplar este 10 bani, pentru totă țară. Abonamentul plătit pe un an întreg, anticipat, lei 36. Pe trei luni 10 lei, pe 6 luni 20 lei. Din aceste reduceri nu pot profita decăt aceia cari plătesc abonamentul pentru viitor, iar datoriile din trecut, se vor plăti în întregul lor. Pentru preoți, invǎțători rurali și muncitori din ori-ce ramură, prețul anual rămâne 30 lei. , de Caprivi își exprimase convincțiunea personală că „drumul la Constantinopole nu va mai trece prin I Virna ci prin poarta Brandeburgului“. Cancelarul a tăcut să reiasă, din contră, că faptul alianței austro- germanii causase nemulțumiri mari în Rusia; cercuri întinse rusești ostile germaniei, fac agitațiuni contra el; din causa această Dl. de Caprivir a fost adus li pronunțarea frasei citate. Bucuresci, 14/2 Calendar BULETIN Telegramele sosite a<ci, ne anunță că d. Al. Lahovari va merge la Berlin, iar că plecarea regelui Carol la Neuwied, a fost ficșată pentru a<fi. Nu stim ce va face ministrul nostru al afacerilor străine la Berlin, deci, până vom afla demersurile ce va fi luat, ne vom ocupa de declarațiunile d-lui de Caprivi, care au un mare însemnătate. In ultima ședința a comisiunei miliare, d. de Caprivi, vorbind despre situațiunea generală a dia, că nu există vrăjmășie nici între suveranii, nici între guverne. E probabilă o înțelegere militară între Rusia și Francia. Atacul adversarilor triplei alianțe, va fi In orice cas Îndreptate Ia contra Germaniei, ea fiind puterea cea mai mare. Ar trebui ca Germania sa ia ofensiva, Inde forțele actuale nu I sunt de ajuns. In Frantia domnesceierberea și nu se găsesce nici un om politic care se aibă uă situația nedominantă, dar posibilitatea unei dictaturi nu e exclusă. Aceste declarațiuni fiind toate importante dăm loc, chiar aci, telegramei pe care ne-o comunică agenția română, cu privire la acea ședință a comisiunei militare : Ziarul «Tageblatt» reproduce următorul pasagiu din memoriul mareșalului Moltke din 1879, citat erl, deci. Caprivi : «Suntem In stare să respingem atacul Franții; fără acesta, imperiul german nu ar putea să esiste. Chiar daca pierdeam prima bătălie, posedăm pe Rhin uă linie fortificată precum nu există In nici uă parte din lume- avem de altmintrelea Metz și Strasburg. Iar déca ne atacă doi vecini, am avea trebuință de uă altă putere și acesta ar fi Austro- Ungaria.» «Tageblatt» declară nefundată știrea ziarelor care anunță că Dl. deverata ettuasa. Nu mult după pedepsirea d-rului Lucaci, a fost condamnat, de către curtea cu jurați ungurească, dist nsul publicist slovac, dd Urban, fiindcă ar fi agitat contra ideiei de stat maghiar, uă ficțiune care există numai la mintea și imaginațiunea bolnăviciosă a asupritorilor neumani. Crima acestui valoos luptător pentru drepturile legitime ale poporului său, este că a indrâsnit să arate Europei civilizate și nepărtinitoare, nedreptățile, fără delegile, asupririle și persecuțiunele indurate de națiunile nemaghiare, de la conducători cavaleresci (? ?) ai națiunei maghiare. Ei socotesc că atunci când se cerea drepturile pentru poporul maghiar,altădată asuprit de austriac, era uă datore sacră și inviolabilă ce se impunea fiecărui patriot ungur. Dar libertatea este un drept exclusiv al ungurului, și numai pentru el există, lupta pentru ea era atunci un merit, iar acum când situațiunea s’a schimbat și asupriții de eri, au devenit asupritori astăzi, a cere libertatea poporului, a protesta contra atentatului la viața lui, a reclama deptinie naționalităților nemaghiare consfințite prin legea de la 68, eră trădare, care acum merită inchisorea și decapitarea , iar atunci când ungurii conspirau, constituia cea mai mare glorie. Această schimbare la fața se explică forte lesne prin tendința egoistă de a exploata un popor a cărui singură vină este, că sufer prea mult jugul. Trebue să scie asupritorii nelegiuiți că drepturile poporelor răpite sunt inprescriptibile și or când și prin orce mijloace avem dreptul și datoria a revendica ceea ce ni s’a smuls prin forță și violență. Iar aceea cari nu se sfiesc de amenințările și pedepsele asupritorilor, a lupta fără preget și descuragiare, pentru salvarea poporului de tirania deghizată sub care geme, pe două parte vor fi adorați și urmați de aceea a căror libertate o pregătesc, iar pe de alta merită simpatia și iubirea intregei lumi civilizate ca nisce apostoli, al unei idei nobile și generose. Pedepsirea lui Urban, face mare lumină în privința luptelor de naționalitate, și dovedesce Intregei Europa că adevărata causă a frământărilor din Austro-Ungaria nu provine din agitațiunele «Daco - românismului», cum pretind ungurii. Acesta tendință de emancipare este consecința persecuțiunelor sistematice și violente ce se exercită asupra națiunelor nemaghiare, pentru ideea de stat maghiar. Cu alte cuvinte adevărata cauză a tulburărilor interne provin din sforțările de a magheariza cu orice preț pe celelalte națiuni din monarhie , iar resistența acestora construe o trădare care este aspru pedepsită. Spre a induce lumea în eror ungurii au luat efectul drept causă și au încercat a explica lucrurile prin gogorița «Daco-românismuluĭ. Insă lumina s’a făcut și acum oricine póte vede, fiindcă e clar ca i luminarjileî, că credincioșii maximei lui Kossuth : «Faceți unguri și d'n pieria, décà voiți să trăiți ca națiune», lucerea se pue în practică acesta nenorocită idee, care desigur le pregătește peirea Așa dar maghiar care este uă chestiune de vélo pentru el cărora le lipsesce orice afinitate cu celelalte popore europene. Strînsele legături de rudenie cu turcii ș- a făcut să adopte sistemul de desuationalisere al acestora. Turci făceau eniceri din copii creștinilor, ei vor să facă patrioți unguri din renegați prin ajutorul instituțiunei Kișciedovurilor și concursul societatei Cultur egiletului. Insé sorta turcilor ar trebui să convingă că, cu astfel de mijloc barbare la sfârșitul secol. XIX nu numai nu se pute lansa scopul propus, dar ete uă contrazicere flagrantă a spiritului de libertate, egalitate și proces, care constitue caracteristica veacului în care trăim. Cea ce spunem este dovedit până la evidență prin condamnarea lui Urban, care nu este «daco-român» ci om cu simțul demnități care s’a făcut equoul strigătelor de suftdăjduite ce es din pieptul a trei milione de români, și mai multe milione de slavi, care cer să li se facă dreptate și recurg la sprijinul moral al opiniunei publice europene, Înainte de ași face ei singuri dreptate. Persecuțiunele sunt așea de aspre suferințele așea de crude, indignarea așea de puternică și pericolul comun așea de eminent. Incât slavi și români au înțeles că față de pericolul existent și deopotrivă amenințător trebue să-și dea mâna cor>ba dușmanului comun. E o copilărie a crede că poți înăbuși, prin pedepsirea ómenilor de inimă care au avut curagiul de a face să ajungă vadele de disperare ale asupriților la urechea Europei generose, pretențiunele firesc ale unui popor la viață. Din contra acestei proceduri pobează că există un zeü organic, că este ceva putred în acest stat, și că sforțările ce se fac, de a menține anormala stare de lucruri actuală, nu sunt altceva decât ultima licărire a unei facle ce se stinge, sunt ultimele sbuciumări ale agoniei. Cor. S. Acsentie Discuțiunea budgetului afost fixată pentru Luni. Judecătorul de instrucție a confiscat de la bancherul Propper noul hărții forte importante, dintre care corespondența și un registru de cecuri ale d-lui Arton. Acest fapt a produs un mare sensațiune printre cercurile parlamentare. Numeroși deposanțîși retrag depositele de la casele de bancă și circulațiune a biletelor băncii Franciei, întrecând maximul fixat. Banca Franciei e nevoită să plătăscă in bani. Ea va bate 50 milione piese de aur Publicul din provincie î și retrage depositele de la casa de economie a statului. „Le Gaulois“ anuntă că d-1 de Freycinet ar fi declarat judecătorului de instrucție că se însărcinase pe atunci să cără de la d-l Cornelius Herz un ajutor în bani pentru un personagiu mare politic, dar că el avea mâinile curate. Se desmint știrile despre arestarea d-lui Eiffel. - -----------------------*-*----------------------Din Franța Paris 12 Ianuarie.— Cambra. Sala e plina D. Casimir Périer pronunță o alocuțiune; el zice că slăbiciunile individuale nu vor atinge Republica. Dl. Hubbard își desvoltă interpelarea, cerând ca epoca alegerilor generale să fie fixată mai curând. Dl Cluché cere disolvarea parlamentului și alegerea unei constituante. Dl. Ribot răspunde că trebuie să se lase justiției ’ntreagă independență, că nu se va opri nici uă considerațiune de persone. Camera trebuie să ’și reia lucrările- Republicanii vor putea cu încredere să apară înaintea alegătorilor, dar e imposibi de a fixa în acest moment epoca alegerilor generale. Camera a votat ordinul de di pur și simplu cu o majoritate de 123 voturi. «SäS Telegrame Paris 12 Ianuarie.— Amiralul Rieuuier a aceptat portofoliul marinei. D-1 Peytral a fost numit președintele comisiunii budgetare, în locul d-lui Casimir Périer. Berlin 12 Ianuarie. —Dupe expunerea ministrului de finanțe al Prusiei, deficitul budgetar ar fi de 58 milione. Budapesta 12 Ianuarie.—In cele 24 ore a fost un nou cas de holeră. Hamburg 12 Ianuarie.— S’a constatat un nou cas de holeră. Viena 12 Ianuarie.—„Politische Correspondenz“ află din Constantinopole că Porta are intențiunea să numescă pe locotenentul colonel Scheriff, fiul lui Said Pașa, ministru la Bucuresci, pe colonelul Tewfic, fost atașat militar la Viena, ministru la Belgrad și pe Chakir Pașa ministru la Cettinge. Paris, 12 Ianuarie.Uniunea socialistă publică un violent manifest contra oportunismului, fucând că salvarea nu pote veni decât de la muncitori și de la organisațiunea guvernului poporului prin popor, prin mijlocul sufragiului universal. El anunță un mare meeting pentru Sâmbătă, pentru ca poporul să ratifice manifestul. Belgrad, 12 Ianuarie. — Convențiunea provisorie anglo-sărbescă din Februarie 1890 a fost prelungită până la 13 Iulie 1893. Viena, 12 ianuarie.—„Presa“ află din Belgrad că atunci când s’a făcut alegerea unui membru al Academiei de științe, d. Garaschanine, alesul, a obținut 10 voturi ; Milan Obrenovici și Prințul de Muntenegru obținuseră 3 voturi fiecare. D. Garaschanine declinase alegerea sea înaintea scrutinului. Paris, 12 Ianuarie.Se asigură că d. Tirard a făcut un proiect de imposit asupra operațiunilor de bursă, pentru a acoperi cele 22 milione de deficit ce resultă din reforma băuturilor. Madrid, 12 Ianuarie. — Se asigură că Spania va sprijini demersurile Angliei pentru a scăpa interesele Europei din Maroc. Berna, 12 ianuarie.—„Monitorul Comercial“ anunță încheerea apropiată a unui tratat de comerț între Elveția și România pe baza națiunei celei mai favorizate. Acest tratat va fi supus Parlamentului român în acelaș timp cu tratatele încheiate de România cu celelalte state. Berlin. 12 Ianuarie.—D. de Boetticher respungănd la Reichstag la uă interpelare a d-lui Liebknecht în privința miserii, a dis că, miseria, astfel cum vă descrie oratorul nu există. Grevele din Saerbruch au avut un causă deșeartă. Democrații socialiști ar face mai bine, pentru a evita miseria, să înduplece pe mineri de a nu se mai pune în grevă. Ministrul Berlepsch declară că grație atitudinei liniștite a autorităților, greva se va termina în curând. Wasington 12 Ianuarie.—Raportul comisiuneî Camera este favorabil proiectului ce tinde a suspenda cumpărările anuale de argint pentru tesaurul. Herstal 12 Ianuarie.—Uă explosiune de dinamită s’a produs în noptea din urmă înaintea casei unui antreprenor, nici un accident de persone. Paris 12 Ianuarie.—Un fost ministru va interpela în curând asupra rolului D-lui Bourgeois ca sub—șef de cabinet în ministerul Floțiet. Comisiunea de anchetă a hotărât să asculte de asemenea pe bancherii care au avut relațiuni cu"Dl. Arton, Paris, 12 ianuarie — Guvernul german a acordat Franței satisfacțiunea cerută pentru incidentul cu un pădurar care a atacat pe un lemnar francez. Pădurarul va fi deferit tribunalelor. Victima va primi o despăgubire de 2500 fr. Constantinopole 12 Ianuarie. — Carantina de la Mustafa Pașa a fost redusă la 48 ore cu începere de an JÎ. D ’ale cțilea Corespondintele nostru din Brăila, d-nu C. Popescu, ne-a scris spre a ne cere un mai mare număr de exemplare din „Românul“, pentru <jnia de Crăciun.¤ Cartea see poștală a fost pusă la poșta din Brăila la 23 Decembrie 92 și ne-a fost adusă de poștă ar fi 2 Ianuarie 1893, deci după 10 zile. Bine se face serviciul poștal. * Un alt exemplu, privitor la serviciul poștal: Cinci colete poștale cu stridii au sosit la poșta din Bucuresci la 10 Ianuarie st. n., după cum indică peceta de pe fructul ce ni s’a adus. Poșta capitala ne a dat avisul la 12 Ianuarie, la 1 și jum., am trimes la biuroul Vamal imediat și ni s’a răspuns că este închis de la 12 ore și că nu se va deschide dacât la 14 Ianuarie dimineața. Astăzi am trimes și s’a refuzat din nou predarea lor, spuindu-ni-se să venim după 2 ore, că amploiați au prea mult de lucru și nu le pot da. Deci stridiile sunt ținute în Vamă și azi a 5-a Zi dupe sosire. Oricine înțelege în ce stare au ajuns și ce pagubă s’a făcut acelora cari le adusese pentru ajunul anului nou. * Agenția română ne comunică că împăratul Germaniei a decorat pe d. Lascar Catargiu cu marele cordon al Vulturului Roșu. Acesta scrie a fost publicată de V Indépendance Mercuri fără. Deci telegramele agenții Române se comunică Ziarelor la trei zile, după ce au apărut în l'Indipendance . Prima conferință a d-lui Nicolae Ionescu la Ateneu asupra „Istoriei contimporane“ se va ține Duminică 3 Ianuarie curent la orele 2 după amiaza