Romănul, decembrie 1897 (Anul 41, nr. 852-873)
1897-12-04 / nr. 854
ANUL AL 41-LEA No. 854—Ediția de seara UM CXEUPLUÜ SUKAMI VOEȘTE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE In totă țara 30 lei pe an —pe 6 luni 15 lei—7 lei 50 bani pe 3 luni. Pentru preoți și învățătorii sătesciî 20 lei pe an.— In streinătate 40 lei pe an. Ammrdiri • Pag. IV 50 bani linianilUIlUUM , pag III 2 lei linia. Pag. II 3 lei linia. Scrisorile nefrancate se refusu.— Articole nepublicate se ard Mandatele și corespondențele privitoare la redacție se vor adresa personal d-li. Vintilă Rosetti Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Director : mm C. L ROSETTI DUELUL Dupe Senat a venit rândul Camerei. Proectul de lege modificator al articolelor din condicele nostru, privitore la duel, depus pe biuroul Senatului, a părut nesuficient unor deputați și d. V. Missir, în numele lor, a depus erl, pe biuroul Camerei un proiect cu mult mai aspru. Camera a votat urgența, ceea ce, după noi, nu este un bine, legile netrebuind să se facă sub influența impresiunilor momentului. Astă de martea lui G. Em. Lahovari a produs o impresie generală și fără a ne mai gândi la alt decât la consecințele duelului Filipescu-Lahovari, voim să facem o lege care să oprescă ca pe viitor, asemenea nenorociri să se mai întimple. Credem că ar fi trebuit să lăsăm ca spiritele să se mai linișească, pentru ca cu liniște deplină de spirit să ne rostim asupra unei gestiuni care, or ce s’ar dice, a intrat în moravurile ndstre. O lege cu totul opusă acelor moravuri, ar face ca asprimea pedepselor să pară monstrudsă, și ar fi o lege care nu s’ar aplica, magistrații preferind să achite pe inculpați, mai bine decât a da o pedepsă ce și lor le-ar părea monstrudsă. D-na Missir cere ca simpla provocare să fie pedepsită, cu pedepse ce se dau ar fi duelurilor urmate de mdrte, ear pentru eșiri pe teren și răniri sau morte să se pronunțe osînde până la 10 ani închisdre, cu perderea drepturilor de a mai ocupa funcțiuni publice, pentru un termen dre care și chiar pe viață, în cas când unul din adversari ar fi fost omorît. Din fericire, pentru astă dată. Oamenile nu prea se preocupă de urgențele votate și sute de legi se voteză, adesea înainte de a veni rîndul celor urgente. E probabil deci că până să trecă proectul d-lui Missir, spiritele se vor mai finisei și se vor face amendamente la legea propusă cari vor fi mai în raport cu moravurile noistre. Pentru moment, credem că ar fi suficient a se pierde drepturile politice, pe un timp definit, cea ce ar fi o pedepsă destul de aspră fără a transforma pe acuzat în victimă, ceea ce fatalmente s’ar întâmpla când ar sta 10 ani în închisore. O pedepsă mai mult morală decât corporală, ar fi privită de toți ca un cemeritat și drept, și ar avea o influență asupra duelurilor pe care nu o poate avea speranța de a obține un verdict de achitare de la nișce judecători cari n’ar aplica o lege contrarie moravurilor noistre. Vrând să facem prea mult, riscăm să nu facem nimic. V. R. Mesuri contra duelului Duelul aprope întotdeauna a fost calificat de omor sau de atentate și în tote țările s’au luat mesuri contra lui. Așa în Franța, țara clasică a duelului, chiar pe timpul lui Richelieu în secolul al XVII se decisese ca mobili cari se vor bate în duel să fie decapitați. Pe acel timp duelul era numai în moravurile nobililor. O mulțime 93 ROMANUL CĂSĂTORIEI »ale »’a adâncit mai mult, perii albi sunt mai numeroși Împrejurul frunței sale, și privirea lui adâncă și cercetătare e tot ascunsă pentru mine, un nor planetă peste noi. Eu sunt tot aceiași, dar nu mai am aceiaș iubire, nici dorința iubirei nu mai simt nevoia de a mă ocupa și nu sunt mulțumită de mine. Cât de departe îmi par timpurile trecute, iubirea ce simțeam pentru logodnicul meu, mulțumirea de viață ce simțeam odată și cât de inaccesibile îmi par acum tóte ! N’aș mai înțelege acum ceea ce’mi părea atunci clar și just: fericirea de a trăi pentru alții. Pot eu trăi pentru alții când n’am puterea de a trăi pentru mine însumi? De la plecarea de la țară, am părăsit cu totul pianul, dar la întorcerea mea la Pokrovskoe vechiul meu piano, și caetele mele de odinioră imi dădură ghiei de a relua musică. Intr’o fi nu mă simții bine, rămăsei singură în casă, pe când Hația, Sonia și soțul mei plecară spre Nicolkoe pentru a vedea nisce construcțiuni noi. Masa era preparată pentru ceai. Mă dusei în salon și asceptând întorcerea lor, mă așezai la piano. Luai sonata Quasi una fantasia și o cântai. Nimeni nu era pentru a mă asculta și nu se audea nici un zgorot; ferestrele erau deschise, și sunetele familiare ale acestei sonate se răspândeau în cameră ca o solemnității durereă. Când isprăvii inconscient adagio, mă Îndoisei pentru a privi Intr’un colț unde Sergiei ședea altădată când cântam. El numai era acolo... Scaunul soft era pe acaleaș loc, ca și cum nimeni nu l’ar fi mișcat de atunci. Vedeam prin ferestra stufișurile liliacului, asfințitul luminos, iar tecerea serei intra prin ferestrele deschise și mă străbatea. Mă rezema de piano, îmi acoperii fața cu mâiiele și rămăsei prada gândurilor. Sfătuimul astfel, evocând cu durere amintirea acestui trecut la care nu puteam să mă mai reîntorc, și sfios5, îmi făcui planuri de viitor. Dar înaintea mea nu mai vedeam nimic, ca și cum mî Evenimentele din Orient Etniki Hetairia Atena 2 Decembre. Inspiratorii Etnikei Hetairia publică nișce documente din cari resultă săi.Deryannis avea cunostință de formarea unor bande insurecționale și că în timpul ultimelor luni înainte de resbel, ele lucrau sub protecția guvernului. D. Deryannis publică alte documente desmințînd sau explicînd pe cele d’întâiu. S’a declarat în fața comisiunei parlamentare că membrii cei mai exaltați ai Emiliei Hetairie propuseseră de a urzi un complot spre a ajunge la scopurile lor. Opinia publică nu ia în serios aceste incidente. JoI 4 Decembrie (16) Decembrie 1897 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IN STREINA.TATE anuuciurile se primesc la PARIS d nu Lorette rue Gaumartin dl.-Havas 3 plac« de la Bourse. Iones 31 bir rue Faub Monlmarte.—Adam 37 rue «ie Varennes. IN GERMANIA la d-nu Rudolf Mosse. Berlin, Mșnich, Liepzis-Steinsr (Hamburg R«— >n) și d-nu H. L. Double Frankfort. ZURICH Rudolf Mosse. La GENEVA ; la Hassenslein & Vogler. AUSTRIA: Viena, Rudolf Mosșe;I. Seilerstatte—Dukes, Wollzeile 6—8 . Red&ctia și Administrația , Ștrada Starropoleos .Vo'.M». |hibnfggcî iȘssa Chitanțele emise în numele ziarului Românul, spre a fi rajabile, vor purta semnătura d-lui V. Rosetti. de nobili au fost decapitați, dar cu toate astea duelul tot a rămas. In Belgia după legea propusă de ministrul Lejeune acum câțiva ani, duelul urmat de moarte e considerat ca un asasinat cu premeditare, iar cel fără nici un resultat e considerat tot ca asasinat cu premeditare dar neisbutit. Martorii sunt considerați ca complici. Chiar o provocare simplă neurmată de duel e pedepsită aspru. Numai în Anglia s’a putut înlătura cu desăvârșire acestă rămășiță sălbatică a moravurilor medievale. Acolo ridicolul public și atitudinea mulțime), pedepsesc una aspru decât tote legile pe cel care ar îndrăzni măcar să aibă intenția de a provoca pe cineva la duel. Și englezii au dovedit că țin forte mult la opinia publică depărtând cu totul duelul. La noi duelul dară a fost permis și aprope nebăgat în seamă e că întotdeauna el a fost un fel de joc după care onorea se spăla cu șampanie. Ajunsese chiar ridicol acest metod de reabilitare și de ajuns ca o lege să oprescă ductul la noi pentru ca să se probeze că el nu e intrat în moravurile noistre. După urmarea nefericită a duelului de Sâmbătă, se cere imperios prin lege oprirea acestui obiceiu barbar, acum când încă nu e înrădăcinat, sosit în Suedia diformată de istorisirile pescarilor. Se anunțase simplu că Andrée a trecut gradul 82 de latitudine, fără a se indica nici o rută.Nu de mult, pescarul care omorâse porumbelul s’a întors și conținutul oficial al depeșei a putut fi cunoscut. Depeșa e astfel concepută : „13 Iulie, amiad. 30. Lat. 82 ° 2’. Long. 15 ° 5’ est.—Drum bun spre est, 10 ° sud. Pe bord totul bine. Acesta e al treilea porumbel lăsat.—Andrée“. Depeșa acesta a pricinuit în Suedia o profundă desilușie și cele mai vii temeri. In momentul plecărei, balonul Vulturul plutea spre Nord-vest 140, cu o iurâlă de 44 kilometri pe oră, după socotela marinarilor martori ai plecărei. Animat de acesta iuțâlă și împins mereu în aceeași direcție, aerostatul ar fi ajuns peste 25 de ore la Pol. Și ce aducea depeșa ? Aducea spirea că după 48 de ore de la plecare, Vulturul se afla numai la 220 de kilometri depărtare de Spitzberg, adică numai la a cincea parte din distanța care separă Polul de Spitzberg, și că el nu mai plutea spre Nord ci spre Est. D. Ekholm, savant meteorologist suedez, a stabilit voiajul Vulturului, în timpul primelor două zile după ascensiune, cu ajutorul depeșei lui Andrée, complectată de solrile ce i s’au dat de pescarii norvegieni asupra regimului vânturilor pe țermurul nordic al Spitzbergului. Pentru înțelegerea explicațiilor sale, ammintim că în jurul centrului de depresiune barometrică, vântul se mișcă în sens invers cu rpersul arătătoarelor unui ceasornic. Astfel, vântul de sud, care sufla când a plecat Andrée, era determinat de prezența unui ciclon sau centru de depresiune barometrică în vestul Spitzbergului. împins de acest vânt, balonul a ajuns peste câteva ceasuri, în centrul ciclonului, unde,după cum să scie, domnesce o zonă de venturi ușoare și variabile, și aoi trebue să fi stat imobil timp de vreo 24 de ore. In acesta vreme, ciclonul, care la plecarea aerostatului se afla la vestul Spitzbergului, s-a deplasat în direcția estică de-a curmezișul oceanului Arctic. In ziua de 13, la amiati, centrul trebuia să se afle spre pământul Francisc Iosif; prin urmare, în punctul unde Andrée se afla nmobil a început a adia un vânt de vest care l-a dus spre est până la 10 ° sud, cum anunță el în depeșa sa. Acum, ce au devenit curagioșii exploratori? Ekholm socoate că balonul n’a putut eși din zona polară și că prin urmare e imposibil k se avea vre-o solie de la ei înainte de vara viitoare. In momentul plecărei, Vulturul a perdut o parte din lungile guideroaps cu ajutorul cărora Andrée socotise să-și dirijeze aerostatul într’o măsură oarecare. Aceste guideroaps atirnau de nacelă și frecarea lor de banchiză și de suprafață măre, trebuia să aibă de efect micșorarea iuțelei balonului. Acesta micșorare ar fi permis întrebuințarea unei pînze și, astfel, urmărirea unei direcții deosebite de a vântului. D. Ekholm confirmă perderea acestor cabluri și arată gravitatea acestei avarii pentru succesul expediției. Mulțumită acestor cabluri, Andrée s’ar fi putut depărta de zonele calme și de vânturile variabile cari ocupă centrul ciclonilor. Lipsit de acest ajutor, Vulturul e acum jocul vânturilor și expus a rămîne imobil timp mai mult sau mai puțin îndelungat, cum i s’a întîmplat cîteva ore după plecare. Dacă porumbeii călători lăsați de Andre n’au sosit la destinație, causa e că ei s’au speriat1 ST vederea pămîntului acoperit cu zăpadă al Spitzbergului. Pe aceste zăpeziî, negăsind nimic de mîncare și neputîndu-se odihni, paserile, în loc să-și continue drumul spre sud, s’au întors spre Nord, spre oceanul Glacial, unde au murit. Cel puțin acesta e itinerarul urmat de porumbelul care a fost împușcat. Dacă porumbelul n’ar fi fost omorît, n’am avea nici o solie de la Andrée. Onórea lor ; țfY|tr4f rr rr» ț, i f «f {*/ Asist de câteva file la discuțiuni înflăcărate, asupra ondrei. Când die andre, înțeleg pe a bărbaților, căci noi femeile n’avem ondre, nu ni s’a reservat decât de sonare și nici un mijloc nu ni s’a dat spre a spăla o ofensă. Bărbații au duelul, ondrea lor constă în încrucișarea a două spade, sau în schimbul câtorva glonțe la 25 sau 30 de pași. Pot fi or cât de mânjiți, or care ar fi resultatul duelului ei sunt spălați de pata lor, ondrea e satisfăcută și e vin albi ca zăpada. Cel ce cu câteva minute voiau să se sfâșie, cu cari se desprețuia fi, imediat ce s’a tras un foc, se pot îmbrățișa, stima, căci au acum cadre. De ți se spune că esci un dobitoc n’ai decât să scoți sabia și devii inteligent. Ți s’a dat două palme, mergi pe teren și or care ar fi resultatul, palmele s’au șters de pe obrazul teu. Dacă cumva femeia te înșală, a adus desondrea în casa ta, dar tu readuci ondrea în urma unui duel. Mărturisesc că nici o dată n’am înțeles cum aruncându-mă în brațele ființei iubite, dar de cari nu m’a legat ceremonia căsătoriei, ași desonora pe bărbatul care n’a avut altă vină decât că eu l’am înșelat. Am înțeles și mai puțin cum, dacă el provocă pe cel care l’a înșelat, înșelăciunea dispare, el are pndre și ea devin fecioră prea curată. Mistere ale moralei omenesc! cărora trebuia ca noi să ne supunem. Deodată însă totă acestă morală a dispărut. Represintanții națiunei au vădut că duelul nu e totdeauna o glumă și că sunt cazuri în cari redobândirea Andrei poate costa viața unui om. S’au alarmat, căci ceea ce s’a întâmplat, li se pdte întâmpla și lor. Când subțirea lor piele e în joc, morala bărbaților se schimbă cu totul. Ce era moral erl, devine imoral adl. Și schimbarea e lesne, e suficient un mic proect de lege care redă ondirea, fără ași risca pielea. Venerabilii senatori ca și stimabilii deputați au proclamat deci că este un ce barbar și absurd , face ca ondrea să stea la vârful unei spade, când suntem un stat civilisat. Cum de nu vădeați acestea până eri și de o dată s’a făcut lumină ? A fost de ajuns să vă fie puțină frică pentru că printr’o trăsătură de condeia să schimbați morala unei întregi societăți. Nu mă plâng de făcut, din contră ași s’ ați dorit să votați proectul de lege și să puteți suprima tostă duelurile. Ar fi o barbarie mai puțin dar am ținut să constat cât de șubrede sunt temeliile moralei voistre și cât de trainică e vitejia voistră. Femei priviți puternicii stâlpi pe cari vă răzimați respectați, de puteți, pe ce cari păzesc andrea voistră, eu vă declar că pofnesc de râs când văd că asemenea ființe pretind respectul și iubirea noistră. Marioara. Expediția lui Andrée Am anunțat, nu de mult plecarea unei mici expediții în împrejurimile Spitzbergului ca să caute pe Andrée și pe tovarășii săi, despre cari se zicea că ar fi că a fiit cu balonul în fiordul de ghiață din nordul Spitzbergului. D. Charles Rabot, explorator în regiunile polare, comunică diarului „Le Temps“ câteva fapte moții inedite, relativ la călătoria curagioșilor exploratori . In dimineța zilei de 14 Iulie, la 80 ° 44’ latitudine nordică, la vest de insula Phipps, unul din ținuturile cele mai septentrionale ale Spitzbergului, un vânător norvegian de foce a omorât un porumbel călător expediat de Andrée. Peste o lună, acestă scrie a CRONICA ***$£ [UNK]* Proect de Lege asupra involatulpl secundar-superior BSPUNERE DE MOTIVE . In sistemul actual, cursul de "gimnasiu sau de liceu inferior nu are o existență de sine stätätdie; el nu este decât o parte din cursul întreg de liceu, așa că școlarul, care începe liceul, este obligat să-l urmeze până la capăt, pentru ca sa spere a avea o recompensă legală a muncei sale. Școlarii cari din diverse cause, nu pot urma cursul până la fine, rămân declasați. In noul sistem, se da posibilitatea de a se opri cineva la a IV-a clasă, ceea ce constitue o enormă economie de forțe pentru țară, deoarece absolvenții de patru clase, care devin astfel utilisabili, reprezintă 21,64% din numărul școlarilor ce încep liceul, pe când absolvenții liceului întreg, sunt abia 7,37"io din acest număr. Un alt avantagiu va fi că, gimnasiile devenind utilisabile, nu se va mai simți, ca adî, nevoia de a ridica la rangul de liceu chiar gimnasiile din centrele cele mai puțin populate, ceea ce duce la cheltueli grele și la o mare comsumare de personal didactic. Adî se explică că un oraș, care are un simplu gimnasiu, să se îngrijească, când vede ca absolvenții lui rămân pe drumuri, și să caute să le deschidă un drum, dar nevoia acdstă nu va mai fi așa de simțită, când gimnasiul singur va putea da o instrucțiune complectă și utilizabilă. 2) Aci toți școlari secundari sunt obligați să consacre o parte din timpul dar unor studii cari nu le vor fi utile, nici pentru studiile lor ulteriore, nici în mare parte pentru educațiunea lor intelectuală. In sistemul ce se propune inconvenientul acesta este evitat. 3) Afli școlarii sunt obligați să-și aleagă calea îndată după eșirea din școla primară, de vreme ce chiar de atunci trebue să se înscrie ori într’o școlă clasică, ori în una reală. Dar la vârsta de 11 ani, aptitudinile viitore ale unui copil încă lui se cunosc și din acest punct de vedere sistemul ce se propune prezintă o necontestabilă superioritate, de vreme ce nu cere unui școlar să-și alegă calea decât la finele clasei IV secunda 4