Romanul, decembrie 1898 (Anul 42, nr. 242-266)

1898-12-04 / nr. 245

ANUL 42-lea No. 245 Voește și vei putea 5­23 X în toată țara . ABONAMENTE: IN ȚARĂ : . . . IN STREINATATE: . pe trimestru 5 lei .. .. 10 leî REDACȚIA STB. STAVROPOLEOS No. 2. EDIȚIA DE DIMINEAȚA Vineri 4­­16­ Decembre 1898 Luminează-te și vei fi 5 BANI în toată țara A­N­U­N­C­I­Ți B I Pagina I?..........................lipfe.40 bani Inserții și reclame 2 lei linia ADMINISTRAȚIA1' STR. STAVROPOLEOS No. 2. fPoxidcrt ele O. A. ROfSK^'T'TlD irector VINTIIvA O. A. ROSE/TTl 0 nouă grupare? Nemulțumită cu existenta­­ 1 grupărilor liberale d­e vis­­e și­­ Impeliste, oposițiă voesce să in­venteze alte grupări, sperând că prin intrigile ei, desbinarea va deveni mai mare. Drapelul, făcând alusiune la întrunirea pe care am ținut’o m u mulți deputați la dl. Gr. Grădiștanu spune că este o nouă grupare, sprijinită de d­. Phe­­rechide. Mai eri, să pretindem că sun­tem o grupare Cantacuzinistă, ostili d-luî Pherechide. Aci­ lucrurile s’au­ schimbat­­ și suntem ostili d-luî Sturdza și y partizanii d-luî Pherechide,care voesce să ’și creeze un grup al d-sale. Drapelul vede deja o luptă încinsă între președintele Con­siliului și Ministrul de interne g­ăsi esclamă: Să vedem acum cine va birui! In același timp să pretinde că noua grupare s’ar fi­ pronunțat pentru d. Fleva, și va soma pe d. Sturdza să se împace cu fos­tul său ministru de interne. Cei cari susțin acesta uită că am spus, er­, că d. Pherechide este adversarul d-lui Fleva și că d-sa nu vrea împăcarea. Cum să împacă aceste bone afirmări ? Alții, mai iscusiți, au­ des­coperit că nue d. Sturdza, nici d. Cantacuzino, nici d. Fleva nu ne inspiră, ci că totul a fost pus la cale de d. Stolojan care vrea să ia situația în mână. Singura combinație care s’a uitat a se face este că am fi în­demnați de d-nii Lascăr și Aurelian, spre a forma o a doua grupare drapelistă. Cotravicerile oposiției sunt cea mai bună dovadă, că tot ce să spune, cu privire la în­trunirea nostră, sunt simple in­­vențiimi. întrunirile cari să țin la d. Gr. Grădiștenu sunt ale mem­brilor majoritate­, ale acelora cari dau cel mai complect spri­jin președintelui Consiliului și nu admit procedările acelora cari vor să umilesca sau să pună sub tutelă pe șeful partidului liberal. Din acea grupare fac parte toți membrii partidului liberal, cari n’au făcut disidență și vor să mergă înainte, organisând însă majoritatea parlamentară, pentru a nu fi surprinsă de manoperile oposiție. Acesta să pote numi o gru­pare ? Nu credem, dar ori­care ar fi numele ce se va da, trebie să se scie, că aceia cari s’au întrunit la oi. Grădișteni fac­e parte din majoritatea unită și bine disciplinată, care nu ad­mite nici o concesiune umili­­tore pentru partid și șeful său. Tată ce vrea și cere no­i grupare (?) LA MESERII! O veche vorbă românească zice : „a lucra nu-i rușine. Adevărul cu­­prins în aceste cuvinte e atât de clar, în­cât n’are lipsă de explicații mai amănunțite : toată lumea știe că lucrul, hărnicia sunt de lăudat și de imitat. Dar judecata noastră a Ro­mânilor, mai ales a țărănime­, e forte greșită în această privință. Stim cu toții, că a lucra nu-i rușine, dar apoi iarăși cu toții facem deosebire între lucru și lucru. Și asta nu e bine așa. Crescut cu plugul în mână, țăra­nul nostru își ține de mândrie și do­rință tot de odată e a-șî cresce co­piii tot la coarnele plugului, în brazda moștenită din moși din strămoși. Dacă are bani, își duce copilul la școală să-l facă popă, advocat, medic, adecă ^domn*, dar de meserie să nu-i po­menească nimeni. El privește cu un fel de mândrie la clasa meseriașilor pe care o crede prea de jos pentru ca el să se coboare până la ea. Dacă te pune păcatele să-l îndemni să-și dea băiatul la vre-o meserie, te po­menești că-ți răspunde : , Doamne ferește domnule ! Neam de neamul nos­tru a fost plugari și oameni cum se cade. De ce să-mi fac cu copilul de batjocură?* Care va să zică, după, mintea țărănimei nostre meseriașul nu, e ,om cum se cade“ și a fi me­­seriaș e lucru de rușine. Iată o părere greșită foarte gre­șită, în­cât n’avem destule puteri de a reproba și de a conjura pe toți învățătorii și preoții noștri, pe toți care sunt în atingere nemijlocită cu țărănimea, să lupte din răsputeri pen­tru răsturnarea ei. Poporul nostru trebue capacitat, luminat, mântuit de această periculoasă greșeală; el tre­bue să înțeleagă odată, că a lucra este tot­dea­una lăudabil, ori ești plu­gar, ori tâmplar, ori cismar , trebue să înțeleagă, că meseriași sunt tot atât de folositori și trebuincioși ca și plugarii și ca și domnii cei cu carte. Poporul trebue mântuit de această greșeală nenorocită cu atât mai vîr­­tos, că nu este de vină, ci împreju­rările favorabile altora și o intrige nouă. Până când alte popoare se desvol­­tau încetul cu încetul, noi eram co­pleșiți și de griji și de necazuri Când pe urmă a mai dat puțină apă și pe vadul morei noastre, cei din jurul nostru erau mari și tari, iar noi e­­ram mici și neputincioși. Și în darul nostru de a înainta, ne-am trezit de­odată cu un gol, cu o lipsă în mij­locul societăței noastre. Intelegință putem zice, avem, țărănime avem, dar­ între aceste două clase trebue să mai fie una, industriașii, mese­riașii noștri, despre care am putea zice, că nu-i avem. Ast­fel edificiul nostru național nu e întreg, e o casă cu pereții largi, ori mai bine negă­tiți prin care urlă vântul a pustiu și a gol. Ne-am pomenit cu meseriașii streini și ne-a rămas în care gândul neno­rocit, că meseriile sunt numai pe seama streinilor. Și asta nu este bine așa. Clasa meseriașilor este clasa avută, de o sută de ori mai sigură ca cul­tivarea pământului și avuția este una dintre cele dintâi condiții pentru des­­voltarea unui popor. Unde se duc banii noștri oare? La croitori pentru veșminte, la cismar pentru încălțăminte, la tîmplar pentru mobile din casă, la ferarî pentru coase și focuri de plug, cu un cu­­vînt la­ meseriași. Și dacă acești meseriași ar fi Români, treacă ducă-se, dar banii noștri ajung în mâini streine și noi contribuim ast­fel la întărirea streinilor și la perderea noastră. Cine va zice că asta este bine așa?! A sosit vremea se cugetăm serios și în această privință, se reparăm greșelile noastre și ale urmașilor noș­tri. A­sta cu mâinele în sân n’ar mai fi nepăsare, ar fi crimă. Legăm dar de suflet tuturor, care au inimă și minte de a înțelege cât de mare și de dureroasă e lipsa meseriașilor noș­tri,—de a lupta din toate puterile pentru delăturarea ei . Dacă țăranul noștriu are mai mulți copii e păcat să i țină pe toți acasă. De ei la meserii. Dacă are dare de mână și dacă bieții sunt deștepți, să-i ducă la școale, dar numai în aceste două cașuri. Căci nu e mai dureros, ca un băiat tânăr, care trebue să se lase de școală, ne mai având bani cu ce se meargă mai departe și nu este nimic mai de râs ca un „domn* prost care ar fi putut să se facă un foarte bun meseriaș de nu l’ar fi ridicat mândria tată-săă la o treaptă, care nu era pentru el. Părinții să-și dea bine seama, și dacă le sunt dragi copiii, să nu-i ne­norocească cu dragostea! Esposiția din Paris Aseară a expirat termenul fixat pentru primirea adesiunilor particulare de participare la Exposițiunea univer­sală din Paris. Numărul adesiunilor sosite până a­­seară la comisariatul general a fost de 3850, dar este de prevăzut că acest număr va mai fi sporit cu vr’o 200, de­oare­ce mai sunt declarațiuni ne­transmise încă de la prefecturile jude­țelor. Acum, biuroul comisariatului gene­ral lucrează la clasarea definitivă a obiectelor și produselor declarate și la facerea catalogului provisoriu. In urmă de ministru al domeniilor, în înțelegere cu comitetul executiv și după recomandarea comisiunilor jude­țene și a sub­comisiunilor consultative, va institui un juriu pentru fie­care județ în parte. Acest juriu va alege și clasa obiectele și produsele depuse pentru Exposițiune. Admiterea definitivă a obiectelor și a produselor va fi hotărâtă de un juriu central, care va funcționa la București pe lângă comisariatul general. Persoanele care nu vor fi mulțumite cu decisiunile juriilor județene vor putea face recurs la juriul central din București. KaummmsBniä. «afls&xmH&iaraxacuM LISTELE ELECTORALE In luna Ianuarie anul viitor, ur­mând a se afișa listele electorale pro­­visorii ale județului Ilfov, primăria Capitalei invită pe cetățenii cari au dreptul de vot și nu sunt înscriși în liste, precum și pe aceia cărora li s-au publicat numele, profesiunile sau domiciliile greșite în listele actuale, să se adreseze din timp la primărie, fie pentru înscrieri, fie pentru recti­ficări. Se știe că pentru toate aceste o­­perațiuni, procedura este scutită de timbre, împăratul Wilhelm despre dezarmare împăratul Wilhelm primind pe pre­ședintele Reichstagului i-a zis, afară de cele pe care vi le-am telegrafiat ieri, că executarea propunerilor de dezarmare sunt destul de grele fiind greu controlul în satele cu guvernul monahaic absolut. Suveranul Germaniei a adăugat că consideră intențiile Țarului cu paci­fic cu toate cu toate că puternicele concentrări de trupe la granițe au rămas celeași. SCRISOAREA LUI ESTERHAZY Scrisoarea fostului maior Esterhazy adresată Curței de casație prin care el cere să vre a depune însă cu con­diția să aibă un bilet de liberă tre­cere care să -i garanteze că nu va fi arestat, și în care el mai cere să fie însoțit și de un avocat, se con­sideră pe aci de toată lumea ca o glumă. Ziarul Temps observă că legea nu autoriză pe avocați să asiste pe martori.­­ Secția criminală a Curței de casație a interogat azi din nou­ pe generalii Boisdeffre și Gonse. — încă nu s-a prezintat nici o cerere de punere în libertate provi­zorie a fostului locotenent-colonel Pi­­cquart. Guvernul consideră că această ce­rere ar trebui să fie examinată de consiliul de războiu, care va fi con­vocat într’adins pentru asta. Corpurile Legiuitoare SE­2VATUL Ședința de la 1 Decembrie 1898 Ședința se deschide la orele 2 și un sfert,sub preșidenția d-lui N. Gane. La ordinea zilei continuarea di­s­cuției generale asupra proiectului de răspuns la Mesagiul Tronului. D dl Constantinescu zice că tot discursul d-lui general Manu a fost plângeri și rugăciuni pentru ca par­tidul liberal să plece de la putere și să vie conservatorii D. gen. Manu a mai afirmat că la alegerea comunală din Capitală s’au făcut violări. Nu e exact, căci pro­vocatorii au fost agenți conservatori. Dacă s’a casat alegerea col. I, s’a casat în urma cererea făcută de aleșii acestui colegiu­, căci toți n’am fi pri­mit Această declarație am făcut-o d-lui ministru de interne . Face un apel la concentrare până când legiunile sunt făcute prisoniere. D. Panu arată că în cei patru ani de guvern liberal multe legi s’au spus prin mesagia că se vor vota, dar nici una nu s’a votat ; oare noi suntem de vină, oare am făcut noi scandale de strade ca d-lor să nu poată lu­cra? Nu. D-lor, singuri s’au desbinat și nu pot lucra Face o analiză a politicei externe a partidului liberal. Sfârșește prin a spune că activi­tatea partidului liberal este pe sfâr­șite, deci grăbiți-vă ca să profitați de cele câte­va luni cât veți mai sta la putere. D. Pherekyde zice că d. Pann a spus că partidul liberal este o adu­nătură. D-sa arată că partidul libe­ral nu este o adunătură, ci acea a­­dunătură este în partidul conservator. Partidul liberal a făcut ca vizitei de la Petersburg să i se dea o splen­doare așa de mare. Lui I. Brătianu se datorează înfrățirea de arme de la 1877, și înflorirea țărei. Dacă d. Sturdza a însoțit pe M. S. Regele la Petersburg, este că d-sa ține în mână stindardul partidului liberal, este ur­mașul lui I. Brătanu. In chestia ofițerilor demisionați n’a lucrat la instigare oamenii politici din partidul liberal. Este de datoria noastră a tuturor partidelor ca să ferim armata de lup­tele politice. D. Costescu Comăneanu a între­bat ori pe d Sturdza unde sunt le­giunile. Legiunile ? Uitați-vă d-le Co­măneanu, resultatul alegerilor comu­nale; acolo sunt legiunile. D. Pherekyde face istoricul tratati­velor, din care reiese că d. Sturdza nu se opune la împăcare, ci din contră disidenții. Sfârșește prin a spune că partidul liberal are datoria de a merge îna­inte pentru binele și prosperarea Ro­mâniei. D. G. Pallade răspunde câte­va cu­vinte d-lui gen. Manu cu privire la acuzarea adusă că budgetul se sol­dează cu deficit. Discuția se închide. Luarea in considerație se adoptă. Ședința se ridică la ora 5 și un sfert. CAMERA Se Unța de la 1 Decembrie 1898 Ședința se deschide la ora 1 și 45 minute, sub preșidenția d-lui Dimitrie Giauui. D. I. Mincu, aducând laude ta­lentatului și energiei defunctului sculp­tor I. Georgescu, roagă guvernul să dispue ca Inmormîntarea să se facă cu cheltuiala Statului. D. Prim-ministru consimte la a­­ceastă cerere. D. G. Politimos, cere expulsarea evreiului Cornea, care a încercat să înșele Banca Națională cu 7 milioane de franci. D. N. Georgescu cere ca guvernul să propie o pensiune pentru văduva și copii sculptorului Georgescu. Se repetă votul asupra legei prin care se autoriză înstreinarea locu­rilor de casă ale foștilor clăcași din comuna urbană Vălenii, din Prahova. Legea este adoptată. La ordinea zilei discuția răspun­sului la Mesagiul Tronului. D. I. Mitescu dă citire proectului de răspuns întocmit de comisiunea Camerei. D. Dimitrie Sturdza, luând cel dintâi și cuvîntul, constată progresele uriașe săvîrșite de națiunea română

Next