Romanul, decembrie 1898 (Anul 42, nr. 242-266)
1898-12-04 / nr. 245
ANUL 42-lea No. 245 Voește și vei putea 523 X în toată țara . ABONAMENTE: IN ȚARĂ : . . . IN STREINATATE: . pe trimestru 5 lei .. .. 10 leî REDACȚIA STB. STAVROPOLEOS No. 2. EDIȚIA DE DIMINEAȚA Vineri 416 Decembre 1898 Luminează-te și vei fi 5 BANI în toată țara ANUNCIȚi B I Pagina I?..........................lipfe.40 bani Inserții și reclame 2 lei linia ADMINISTRAȚIA1' STR. STAVROPOLEOS No. 2. fPoxidcrt ele O. A. ROfSK^'T'TlD irector VINTIIvA O. A. ROSE/TTl 0 nouă grupare? Nemulțumită cu existenta 1 grupărilor liberale de vise și Impeliste, oposițiă voesce să inventeze alte grupări, sperând că prin intrigile ei, desbinarea va deveni mai mare. Drapelul, făcând alusiune la întrunirea pe care am ținut’o m u mulți deputați la dl. Gr. Grădiștanu spune că este o nouă grupare, sprijinită de d. Pherechide. Mai eri, să pretindem că suntem o grupare Cantacuzinistă, ostili d-luî Pherechide. Aci lucrurile s’au schimbat și suntem ostili d-luî Sturdza și y partizanii d-luî Pherechide,care voesce să ’și creeze un grup al d-sale. Drapelul vede deja o luptă încinsă între președintele Consiliului și Ministrul de interne găsi esclamă: Să vedem acum cine va birui! In același timp să pretinde că noua grupare s’ar fi pronunțat pentru d. Fleva, și va soma pe d. Sturdza să se împace cu fostul său ministru de interne. Cei cari susțin acesta uită că am spus, er, că d. Pherechide este adversarul d-lui Fleva și că d-sa nu vrea împăcarea. Cum să împacă aceste bone afirmări ? Alții, mai iscusiți, au descoperit că nue d. Sturdza, nici d. Cantacuzino, nici d. Fleva nu ne inspiră, ci că totul a fost pus la cale de d. Stolojan care vrea să ia situația în mână. Singura combinație care s’a uitat a se face este că am fi îndemnați de d-nii Lascăr și Aurelian, spre a forma o a doua grupare drapelistă. Cotravicerile oposiției sunt cea mai bună dovadă, că tot ce să spune, cu privire la întrunirea nostră, sunt simple invențiimi. întrunirile cari să țin la d. Gr. Grădiștenu sunt ale membrilor majoritate, ale acelora cari dau cel mai complect sprijin președintelui Consiliului și nu admit procedările acelora cari vor să umilesca sau să pună sub tutelă pe șeful partidului liberal. Din acea grupare fac parte toți membrii partidului liberal, cari n’au făcut disidență și vor să mergă înainte, organisând însă majoritatea parlamentară, pentru a nu fi surprinsă de manoperile oposiție. Acesta să pote numi o grupare ? Nu credem, dar oricare ar fi numele ce se va da, trebie să se scie, că aceia cari s’au întrunit la oi. Grădișteni face parte din majoritatea unită și bine disciplinată, care nu admite nici o concesiune umilitore pentru partid și șeful său. Tată ce vrea și cere noi grupare (?) LA MESERII! O veche vorbă românească zice : „a lucra nu-i rușine. Adevărul cuprins în aceste cuvinte e atât de clar, încât n’are lipsă de explicații mai amănunțite : toată lumea știe că lucrul, hărnicia sunt de lăudat și de imitat. Dar judecata noastră a Românilor, mai ales a țărănime, e forte greșită în această privință. Stim cu toții, că a lucra nu-i rușine, dar apoi iarăși cu toții facem deosebire între lucru și lucru. Și asta nu e bine așa. Crescut cu plugul în mână, țăranul nostru își ține de mândrie și dorință tot de odată e a-șî cresce copiii tot la coarnele plugului, în brazda moștenită din moși din strămoși. Dacă are bani, își duce copilul la școală să-l facă popă, advocat, medic, adecă ^domn*, dar de meserie să nu-i pomenească nimeni. El privește cu un fel de mândrie la clasa meseriașilor pe care o crede prea de jos pentru ca el să se coboare până la ea. Dacă te pune păcatele să-l îndemni să-și dea băiatul la vre-o meserie, te pomenești că-ți răspunde : , Doamne ferește domnule ! Neam de neamul nostru a fost plugari și oameni cum se cade. De ce să-mi fac cu copilul de batjocură?* Care va să zică, după, mintea țărănimei nostre meseriașul nu, e ,om cum se cade“ și a fi meseriaș e lucru de rușine. Iată o părere greșită foarte greșită, încât n’avem destule puteri de a reproba și de a conjura pe toți învățătorii și preoții noștri, pe toți care sunt în atingere nemijlocită cu țărănimea, să lupte din răsputeri pentru răsturnarea ei. Poporul nostru trebue capacitat, luminat, mântuit de această periculoasă greșeală; el trebue să înțeleagă odată, că a lucra este totdeauna lăudabil, ori ești plugar, ori tâmplar, ori cismar , trebue să înțeleagă, că meseriași sunt tot atât de folositori și trebuincioși ca și plugarii și ca și domnii cei cu carte. Poporul trebue mântuit de această greșeală nenorocită cu atât mai vîrtos, că nu este de vină, ci împrejurările favorabile altora și o intrige nouă. Până când alte popoare se desvoltau încetul cu încetul, noi eram copleșiți și de griji și de necazuri Când pe urmă a mai dat puțină apă și pe vadul morei noastre, cei din jurul nostru erau mari și tari, iar noi eram mici și neputincioși. Și în darul nostru de a înainta, ne-am trezit deodată cu un gol, cu o lipsă în mijlocul societăței noastre. Intelegință putem zice, avem, țărănime avem, dar între aceste două clase trebue să mai fie una, industriașii, meseriașii noștri, despre care am putea zice, că nu-i avem. Astfel edificiul nostru național nu e întreg, e o casă cu pereții largi, ori mai bine negătiți prin care urlă vântul a pustiu și a gol. Ne-am pomenit cu meseriașii streini și ne-a rămas în care gândul nenorocit, că meseriile sunt numai pe seama streinilor. Și asta nu este bine așa. Clasa meseriașilor este clasa avută, de o sută de ori mai sigură ca cultivarea pământului și avuția este una dintre cele dintâi condiții pentru desvoltarea unui popor. Unde se duc banii noștri oare? La croitori pentru veșminte, la cismar pentru încălțăminte, la tîmplar pentru mobile din casă, la ferarî pentru coase și focuri de plug, cu un cuvînt la meseriași. Și dacă acești meseriași ar fi Români, treacă ducă-se, dar banii noștri ajung în mâini streine și noi contribuim astfel la întărirea streinilor și la perderea noastră. Cine va zice că asta este bine așa?! A sosit vremea se cugetăm serios și în această privință, se reparăm greșelile noastre și ale urmașilor noștri. Asta cu mâinele în sân n’ar mai fi nepăsare, ar fi crimă. Legăm dar de suflet tuturor, care au inimă și minte de a înțelege cât de mare și de dureroasă e lipsa meseriașilor noștri,—de a lupta din toate puterile pentru delăturarea ei . Dacă țăranul noștriu are mai mulți copii e păcat să i țină pe toți acasă. De ei la meserii. Dacă are dare de mână și dacă bieții sunt deștepți, să-i ducă la școale, dar numai în aceste două cașuri. Căci nu e mai dureros, ca un băiat tânăr, care trebue să se lase de școală, ne mai având bani cu ce se meargă mai departe și nu este nimic mai de râs ca un „domn* prost care ar fi putut să se facă un foarte bun meseriaș de nu l’ar fi ridicat mândria tată-săă la o treaptă, care nu era pentru el. Părinții să-și dea bine seama, și dacă le sunt dragi copiii, să nu-i nenorocească cu dragostea! Esposiția din Paris Aseară a expirat termenul fixat pentru primirea adesiunilor particulare de participare la Exposițiunea universală din Paris. Numărul adesiunilor sosite până aseară la comisariatul general a fost de 3850, dar este de prevăzut că acest număr va mai fi sporit cu vr’o 200, deoarece mai sunt declarațiuni netransmise încă de la prefecturile județelor. Acum, biuroul comisariatului general lucrează la clasarea definitivă a obiectelor și produselor declarate și la facerea catalogului provisoriu. In urmă de ministru al domeniilor, în înțelegere cu comitetul executiv și după recomandarea comisiunilor județene și a subcomisiunilor consultative, va institui un juriu pentru fiecare județ în parte. Acest juriu va alege și clasa obiectele și produsele depuse pentru Exposițiune. Admiterea definitivă a obiectelor și a produselor va fi hotărâtă de un juriu central, care va funcționa la București pe lângă comisariatul general. Persoanele care nu vor fi mulțumite cu decisiunile juriilor județene vor putea face recurs la juriul central din București. KaummmsBniä. «afls&xmH&iaraxacuM LISTELE ELECTORALE In luna Ianuarie anul viitor, urmând a se afișa listele electorale provisorii ale județului Ilfov, primăria Capitalei invită pe cetățenii cari au dreptul de vot și nu sunt înscriși în liste, precum și pe aceia cărora li s-au publicat numele, profesiunile sau domiciliile greșite în listele actuale, să se adreseze din timp la primărie, fie pentru înscrieri, fie pentru rectificări. Se știe că pentru toate aceste operațiuni, procedura este scutită de timbre, împăratul Wilhelm despre dezarmare împăratul Wilhelm primind pe președintele Reichstagului i-a zis, afară de cele pe care vi le-am telegrafiat ieri, că executarea propunerilor de dezarmare sunt destul de grele fiind greu controlul în satele cu guvernul monahaic absolut. Suveranul Germaniei a adăugat că consideră intențiile Țarului cu pacific cu toate cu toate că puternicele concentrări de trupe la granițe au rămas celeași. SCRISOAREA LUI ESTERHAZY Scrisoarea fostului maior Esterhazy adresată Curței de casație prin care el cere să vre a depune însă cu condiția să aibă un bilet de liberă trecere care să -i garanteze că nu va fi arestat, și în care el mai cere să fie însoțit și de un avocat, se consideră pe aci de toată lumea ca o glumă. Ziarul Temps observă că legea nu autoriză pe avocați să asiste pe martori. Secția criminală a Curței de casație a interogat azi din nou pe generalii Boisdeffre și Gonse. — încă nu s-a prezintat nici o cerere de punere în libertate provizorie a fostului locotenent-colonel Picquart. Guvernul consideră că această cerere ar trebui să fie examinată de consiliul de războiu, care va fi convocat într’adins pentru asta. Corpurile Legiuitoare SE2VATUL Ședința de la 1 Decembrie 1898 Ședința se deschide la orele 2 și un sfert,sub preșidenția d-lui N. Gane. La ordinea zilei continuarea discuției generale asupra proiectului de răspuns la Mesagiul Tronului. D dl Constantinescu zice că tot discursul d-lui general Manu a fost plângeri și rugăciuni pentru ca partidul liberal să plece de la putere și să vie conservatorii D. gen. Manu a mai afirmat că la alegerea comunală din Capitală s’au făcut violări. Nu e exact, căci provocatorii au fost agenți conservatori. Dacă s’a casat alegerea col. I, s’a casat în urma cererea făcută de aleșii acestui colegiu, căci toți n’am fi primit Această declarație am făcut-o d-lui ministru de interne . Face un apel la concentrare până când legiunile sunt făcute prisoniere. D. Panu arată că în cei patru ani de guvern liberal multe legi s’au spus prin mesagia că se vor vota, dar nici una nu s’a votat ; oare noi suntem de vină, oare am făcut noi scandale de strade ca d-lor să nu poată lucra? Nu. D-lor, singuri s’au desbinat și nu pot lucra Face o analiză a politicei externe a partidului liberal. Sfârșește prin a spune că activitatea partidului liberal este pe sfârșite, deci grăbiți-vă ca să profitați de cele câteva luni cât veți mai sta la putere. D. Pherekyde zice că d. Pann a spus că partidul liberal este o adunătură. D-sa arată că partidul liberal nu este o adunătură, ci acea adunătură este în partidul conservator. Partidul liberal a făcut ca vizitei de la Petersburg să i se dea o splendoare așa de mare. Lui I. Brătianu se datorează înfrățirea de arme de la 1877, și înflorirea țărei. Dacă d. Sturdza a însoțit pe M. S. Regele la Petersburg, este că d-sa ține în mână stindardul partidului liberal, este urmașul lui I. Brătanu. In chestia ofițerilor demisionați n’a lucrat la instigare oamenii politici din partidul liberal. Este de datoria noastră a tuturor partidelor ca să ferim armata de luptele politice. D. Costescu Comăneanu a întrebat ori pe d Sturdza unde sunt legiunile. Legiunile ? Uitați-vă d-le Comăneanu, resultatul alegerilor comunale; acolo sunt legiunile. D. Pherekyde face istoricul tratativelor, din care reiese că d. Sturdza nu se opune la împăcare, ci din contră disidenții. Sfârșește prin a spune că partidul liberal are datoria de a merge înainte pentru binele și prosperarea României. D. G. Pallade răspunde câteva cuvinte d-lui gen. Manu cu privire la acuzarea adusă că budgetul se soldează cu deficit. Discuția se închide. Luarea in considerație se adoptă. Ședința se ridică la ora 5 și un sfert. CAMERA Se Unța de la 1 Decembrie 1898 Ședința se deschide la ora 1 și 45 minute, sub preșidenția d-lui Dimitrie Giauui. D. I. Mincu, aducând laude talentatului și energiei defunctului sculptor I. Georgescu, roagă guvernul să dispue ca Inmormîntarea să se facă cu cheltuiala Statului. D. Prim-ministru consimte la această cerere. D. G. Politimos, cere expulsarea evreiului Cornea, care a încercat să înșele Banca Națională cu 7 milioane de franci. D. N. Georgescu cere ca guvernul să propie o pensiune pentru văduva și copii sculptorului Georgescu. Se repetă votul asupra legei prin care se autoriză înstreinarea locurilor de casă ale foștilor clăcași din comuna urbană Vălenii, din Prahova. Legea este adoptată. La ordinea zilei discuția răspunsului la Mesagiul Tronului. D. I. Mitescu dă citire proectului de răspuns întocmit de comisiunea Camerei. D. Dimitrie Sturdza, luând cel dintâi și cuvîntul, constată progresele uriașe săvîrșite de națiunea română