Românul, iunie 1914 (Anul 44, nr. 31-60)

1914-06-11 / nr. 41

Ü ,r‘.~ Hl gCTiffiTEü EÜMERCliiLil H”"" - Fermele model­n­ ALE STATULUI .Sî­nt cîțiva ani de cîn­d la inter­vale destul de scurte se sv­on­ește bi public lucruri destul de utile în legătură cu administrația, mai cu seamă, a fermelor Laza jud.­­asini) și­ Stud­ina (jud. Romanaț­ii șa de pildă, pe­­ cîn­d aceste ferme erau conduse de aministratori au­­ ajut­a din străinătate cu contract, creea ce nu este prea de mult, se v­orbia de hoții la aceste ferme i u­nu­l mare, așa bunăoară se afirma­­ că la ferma Studima pe timpul ad­­m­inistrației cehului Fischer, ar fi fost dosită o recoltă întreagă re­­tprezentînd cîteva sute de­­ mii de franci, mai acum­­ câțiva ani un ad­ministrator, din nenorocire, român împușcat, fiindcă îi lipseau cîteva zeci de mii de franci; acum n­e curând iarăși se svonește de o­­ lelapidare de bani la una din a pestei două ferme, etc.,, etc. Am vizitat și eu pe vremuri a­­‘$este două ferme și am găsit că Wau bine înzestrate și prevăzute lui suficient capital de exploatare. Pentru ca fiind Mne și mai ales în mod cinstit administrate să nu Producă așa de mari deficite, după­­ nm s’a afirmat și în scris că au strodus și mai produc încă. Bar privind chestiunea fermelor platului din punctul de vedere al Contribuției lor la progresul agri­culturii, scop pentru care au fost înființate, nu ne-ar surprinde iniei deficitele, însă atunci se do­vedește că ele nu au contribuit, în­­­ici o­ proporție la progresul agri­­culturii, în raport cu marile sacri­ficii făcute de stat, nu putem de­c­ît să blamăm autoritățile cari le prezidează. Antemergătoare alle unei culturi naționale și intensive nu au fost, c­ ăci s’au limitat tot numai la cul­tură de grîu și porumb, uneori și în dijmă cu țăranii. La producerea de semințe, dacă Țn­n selecționate, cal puțin alese, pe pari să se răspîndeasunL în țară și mai cu seamă la țăraniiipnici chiar la cei dimprejurul moșiei, nu s’a redat. Creșterea rațională de animale se tinde să se răspândească tauri, armăsari, berbeci de prăsilă, pă­r si­ri de prăsilă etc. a lăsat-o în grija medicilor veterinari, și el a mulțumit să orbească pe vizitatori cu cîțiv­a armăsari de diferite rase, cumpărați cu bani scumpi din ță­rile de origine. Cîmpuri în cari să se experimen­teze ce­le mai noui sisteme de cul­tură, sau să se facă încercări asu­pra culturei de diferite varietăți de plante uzuale în țără, în scop de a pute­a recomanda agriculto­rilor pe­­ cele mai productive, mai timpurii, etc., sau să se procedeze la selecționarea principalelor plan­te­­ cari se­­ cultivă în țară, etc., etc., nu s’a­ n întreprins sau și dacă s’au pornit unele încercări de acest gen, acestea s’au făcut numai de re­clamă, — căci deși au trecut peste aceste ferme aproape două dece­nii, — nimeni nu a văzut nu o dare de seamă asupra mersului lor și asupra rezultatelor obținute, dar nici cea mai mică lucrare fie de interes practic, fie științific, nu a apărut din oficina acestor ferme. Se va zice poate că aceste ferme sa fi avut vre-o întrîurire sănă­toasă asupra stagiarilor și practi­canților de la școalele de agricul­tură, cari sunt obligati a face prac­tică agricolă la aceste ferme, timp de un an și jumătate. Ei bine nici asupra viitorilor agricultori lumi­nați ai cărei nu au avut­ nici o in­fluentă, pentru motivul destul de simplu că aceste horop­site ferme nu au avut nici un mentor care să se ocupe de aproape cu elevii școa­­lelor de agricultură. Aceștia au fost lăsați aproape de capul lor și distribuiți la diferite lu­crări din fermă în modul cel mai incohe­rent. Am văzut foi personale de ale elevilor școalelor inferioare­ de agricultură, din care rezultă că unii erau ținuți cu lunile de zile de pildă, la grajduri, sau la vie, unii la moară; alții o companie în­treagă numai la plugul cu abur; iarăși alții la magaziile de pro­ducte, etc., și pare că cum se zice „printre, picături“ îi aplicau cîteva zile la­­ arat, semănat, treerat, etc. Nu am­ văzut nici odată un practi­cant sau stagiar repartizat la can­celarie pentru a lua cunoștință de ținerea contabilității, nici măcar în lunile de iarnă. De artcum fer­mele, pepinierele și tola­te celelalte instituții economice pendinte de ministerul domeniului nu numai că nu au o contabilitate purtată în partidă dublă,­­dar și­­ controlul financiar care se face la aceste institute este mai mult de­cit im­posibil, dată fiind mulțimea condi­cilor cari sunt impuse a se ține la fiecare instituție, din nari unele sunt­­ chiar umoristice. Și cu toate acestea este foarte cu­rios și foarte caraghios lucru, ca o asemenea stare de lucruri să mai tolerează în marea pagubă a buge­tului statului și că pînă azi nu s’a găsit un ministru oare sau să le îm­drumeze, înlăturînd tot ce este șubred și putred în organizarea lor, sau să le arendeze pentru ca cel puțin ele să aducă un venit sta­t­ulu­i­­. Așteptăm cu­ nerăbdare­­ darea de seamă asupra fermelor, care am auzit că se întocmește de mi­nisterul de agricultură, pentru a dovedi... vom vedea cel inifiîm —prin fir telegrafic— Cursuri pe ziua de 9 iunie 4914 TRIEST Soc. Dacia România ......... 1.675 „ Naționala ................................. 1.110 „ Generala ................................. 1.185 BRUXELLES Tramwage­ București ...................... BERLIN Renta română 4 la sută 1910 .... ■—93 Banca Generală Română .............. LONDRA Bank of Roumanie ..........................8 jam. PARIS Renta, română 4 la sută, 1910 .... 96-60 fam. Bursa din București 9 Iunie 4914 Oferit» Casa term. Cerute Casa term. Scris. funC. rur. 97.00 — Scris. func. rur. 88 87­/, Scris. urb. Buc. 96.70 96.50 Ban. Casei Rur. 9T.80 97.60 Lucuinți eftine &1/* 951 [4 Obl. Buzău-Neh. 91112 91­0bl. Băn. Agr. 92 92 C. Munt. de­p.­­ 97 96 Banca Națion... ’ 5470 C. Rur. nom......... 1050 — Banca Agric.......... 567 — Bank of Roum........ 235 — incendiul din str. Șelari LGAZINE DISTRCSSE rá­­­ >e J0­ ... : 11. . • • de­­clarat în centrul Capitalei, pe stra­da Șelari, la proprietatea d-lui Teo­­d­or Eliad, avocat. Casa incendiată e o clădire veche­­ cu două etaje, situată la stradă, și în­conjurată de toate părțile de ma­gazine. În In­cest corp de case se află maga­zinul de hăinărie „Centrala“ al d-lui Rncoviei et Companie, alături în­spre cafeneaua „victoria“ se află m­agazinul de manufactură al d-lui idișu Landman și magazinul de cor­­șete și umbrele al d-lui Steiner. ’ In etajul de sus se află hotelul f Victoria. Unde s'a declarat incendia La ora arătată mai sus, pe cînd Sergentul de poliție postat pe str. Ipeiari, trecea în revizia postului­­ sâu, a fost­­ atras de flăcările puter­­n­ice cari se zăreau­­prin ferestrele magazinului de fiminărie al d-lui «ancovici. Polițistul a avizat imediat cir­cumscripția respectivă și pe supe­riori­i lui. In acest timp flăcările se propa­gau cu o repeziciune uimitoare și cum clădirea era o construcție ve­­rphe, deodată ea a fost cuprin­să din toate părțile. Trecătorii și lumea alarmată se retrînsese în jurul clădirei incen­­diat. Sosirea autoritiplor și­ a pompierilor După puțin timp de la declararea Sacului au sosit la foc d. George Scorbescu, prefectul poliției Capita­lei, d. procuror Cerkez, inspectorul și comisarul de serviciu. Nu după mult timp a venit și fostul Central de pompieri, mai mite pichete de incendiu și jan­­armi pedeștri. S’au luat grabnice­­ năsuri pentru izolarea magazinelor sei clădirilor­­ alăturate. . Pasagerii de la hotel. „Victoria , Îtari au fost surprinși în somn au atut scăpa numai mulțumită in­­ervenției autorităților. Toate ajutoarele date la timp de ti către pompieri au fost fără de nici uun folos, de­oarece întreaga clădi­re a fost cu desăvîrșire distrusă. Incendiul a fost atît de puternic acît din cauza flăcărilor, geamu­­ile de la magazinul „Trei Stele Al­­bastre“ care se află peste drum, s-au part din cauza căldurei. Marfa din cate magazinele cari se aflau în rădirea incendiată a fost cu totul­istrusă, așa că pagubele se evalu­­­ză la suma de peste 200.000 lei. Din ancheta făcută în cursul nop­­tei, nu s’a putut afla nnmod precis la uza acestui puternic incendiu. S’a stabilit însă că focul a luat n­aștere în magazinul de hăinărie „Centrala“ al d-lui Iancovici. S’au luat declarațiunile proprie­tarilor magazinelor incendiate și a mai multor oameni din serviciul ca­fenelei și hotelul „Victoria“.­­­ Ancheta se va continua astăzi.­­Focul a fost complect stins la o­­rele 3 noaptea. ÎNCERCAREA DE SINU­CIDERE DE LA FABRICA «JIBEANU "* Astă noapte la orele 12.30 a în­cercat să se sinucidă la locuința sa din str. Doctor Obedenaru No. 14, lucrătoarea la fabrica de oțet Dr. Turbeanu, anume Florica Stă­­nescu în vîrstă de 21 ani. Nefericita a aprins niște man­gal în mijlocul­­ casei» a astupat u­­ș­ile și ferestrele, și în urmă s’a­­ culcat. Din fericire au observat vecinii cari au anunțat­­ comisariatul­­ cir­cumscripției 20. Ea a fost dusă la spitalul Golentina. Se crede că va scăpa cu viață. Cauza care a îndemnat-o să co­mită acest act disperat este dra­gostea. ESCROCHERIA DE LA ROSTA CENTRALA La serviciul mesageriilor de l­a poșta centrală s’a descoperit o în­semnată fraudă comisă de niște păzitori.­­ Ei luau mărcile de pe fracturi și le înlocuiau cu mărci vechi, pe­­ cari le ștampila a­ doua oară. In această afacere au fost ares­tați și anchetați de siguranța Ca­pitalei factorii Gh. Popescu, I. Po­li­escu și G. Dragu. Cercetările­­ continuă. .­­ A, CAPITALA rcS £#HasS3H*EE3SSBKSHBH3i Furtul de la Mitropolie y - --------- îndrăzneți făcători de rele s’au introdus în curtea mitropoliei, și fiu intrat pe fereastra de la etaj în afaăa unui călugăr căruia i-a furat iți banii ce i-a găsit acolo, un li­­vret al casei de economie de 300 lei și haine. Inștiintîndu-se serviciul sigu­r­­anței a fost însărcinat cu cercc­­ările comisarul Hociung.­­ Poliția este pe urma făptuito­ri­i lui Ban. Scont. Buc... 619 ^ «— Marm. Bl. etCb....- 907 — B. de Credit......... 90g — B. Pop. din Fit........ — 230 B. Gen. Rom........ 2265 — B. Rom. purt.-... 776 < — B. Rom. Nomin..... 740 — Banca Ilfov 515 - —. Banca Com. Rom... t>25 . — „Dacia-Rom *gp8 ‘ — 3. sig. „Naț.“.......... 110Ö — 8. asig. „God.“........ 4175 •— Soc. tram, com........ 1875 Gara cerealelor in străinătate LONDRA Grâul ferm, neschimbat Grâu 77/78­3­0/q­c. str. predarea Iunie/Iulie st. n. 19­80 frs. 0/o kgr. Grâu 78/79­3­0/q­c. str. predarea Iunie/ Iulie st. n. 19.95 frs. 0/g krg. Porumbul susținut. ^ Porumb Galfox pe 492 libre predarea Mai st. v. 14.30 frs. 0/0 kgr. Porumb Galfox pe 492 libre predarea Ionia st. n. 14.— frs. 0/0 kgr. Porumb Danube pe 480 libre predarea Iunie st. v. 13.90 frs. 0.0 kgr. Orzul ferm. Orz predarea Iulie st. n. 15.60 frs. 010 kgr. LIVERPOOL Grâu predarea Iulie st. n. 19.78 lei 0/Q kgr. Grâu predarea Octombrie st. n. 191. Guta cerealelor din Brăila 9 Iunie 1914 Grâu roșcat 79 kgr. la hi. 1 la sută c. s., 20,80 la sută kgr., 16,43 hi. Grâu galben 79 kgr. la hi. 1 la sută c. s. 20,70 la sută kgr., 16,35 hi. Grâu 78 kgr. la hi. 2 la sută c. s., 20,50 la sută kgr., 15,99 hl. Grâu 77 kgr. la hl. 3 la sută c. h. 20,30, la sută kgr., 15,63 hl. Grâu 78 kgr. la hl. 2 la sută C. S. 20,30 la sută kgr., 15,83 hl. Grâu bun curat roșii 80 kgr. la hl. 1 la sută c. s., 20,60 la sută kgr., 16,48 r. Grâu bun curat galben 80 kgr. la h­l. la sută, 20,50 kgr., 16,40 hl. Grâu amestecat 75 kgr. la hl. 4 la sută c. s., 19,50 la sută kgr., 14,62 hl. Secară 1 calitate 74 kgr. la hl., 14,70 a sută kgr., 10,88 hl. Secară 11 calitate 72 kgr. la hl., 14,40 la sută kgr., 10,37 hl. Orz de toamnă 64 kgr. la hl., 13,65 la sută kgr., 8,73 hl. Orz de primăvară 60 kgr. la hl., 13,45 la sută kgr., 8,07 hl. Ovăz 45 kgr. la hl. 12,70 la sută kgr., 5,71 hl. Porumb gros galben 77 kgr. la hl., 12,25 la sută kgr., 9,43 hh Porumb cincuantin 80 kgr. la hl., 14,40 la sută kgr., 11,52 hl. 9 iunie 1914 Două înc­ări de sinucidere Leon Swartz, de 22 ani, funcțio­nar comercial din str. Spaniolă No. 11, s’a împușcat în urmărul drept. El­­ a fost transportat la spi­talul Brîncovenesc. Cauza, e dragostea. Margareta Molnár, de 17 ani, din str. inginer Eremia No. 34, du­­cîndu-se să scoată apă din str. Au­relian, de la un puț, a căzut înăun­tru și s-a înecat. Societatea de salvare a dus-o la Spitalul Filantropia în stare gravă. Comisarul Popescu, de la circa 3 de periferie, bănuește că­­ ar fi la mijloc o încercare de sinucidere. — C. furtul b­la Na Eleonora Mihăilescu AUTORUL FURTULUI S’A ARUNCAT PE O FEREASTRA DE LA ETAGIUL iI FĂPTUITORUL sA fie autorul tAl­hAriei din strada dragoș-vodA? Despre d-ra Eleonora Mihăiles­cu, simpatica societară a Teatru­lui National din București, nu s’a m ai vorbit de cînd cu nesocotitul interview prin care un fo­st direc­tor de teatru o insultase pe ne­­dr­ept. Stagiunea s’a închis , iar d­rar Mihăilescu lipsește din Capi­tală. Cine ar fi crezut că vom a­vea prilejul să ne ocupăm de gra­ți­oasa noastră artistă ca victimă uni­!­lor­.­­ Cu toate acestea oca­z,unica a sosit. Iată împrejurările în care s'a petrecut ciudatul fapt, căci este cel puțin curios din par­tea unui spărgător să aleagă toc­mai casa unui arti­st. Indi­vidul N­icul­escu, bine cunos­cut poliției noastre și parchetulu , este autorul loviturei care de­­ astă dată a dat greș,­­după cum v­eți ve­dea mai ia vale. El s’a suit la eta­jul al Il-lea al clădirei in str. Re­gală No. 21, unde­­ locuește d-ra Mi­hăilescu, de unde a furat niște sto­fă, bibelouri, etc. Sergentul de oraș din post­­ cu No. 787, observând­­­ că un individ suspect s’a strecurat în casă s’a luat după el. Gardistul la găsit tocmai pe cînd scotocea prin casă. La som­ațiunea sergentului să stea, Niculescu s’a aruncat­­ pe­­ o fereas­tră, căzînd în stradă. El s’a rănit foarte grav la­­ cap­­ cu acest prilej, rămînînd în n­esimilare. A fost transportat la spitalul Colțea,­­dar nu mai poate vorbi. La­­ percheziția ce i s’a făcut de către comisarul P. Albanopol, de la­­ circ. 21, s’a găsit la­­ el niște­ sír­nna, chei, stofă furată dela d-ra M.­hăilescu și un briceag. S’a vestit siguranța Capitalei­­ care­­ a început cercetările. După anumite observații­le rl-lui I. Rafail, inspectorul șef al sigu­ranței Capitalei, se crede că Ni­­culescu este­ avizul tâlhăriei din str. Dragoș Vodă, care a pus anul trecut întreaga­ Capitală în mișca­re. Se știe că acolo a operat masr­­cat în casa mătușei d-lui Romulus Voinescu inspectorul general al polițiilor din țară. De­o­camdată este numai o presupunere care de bună seamă se va adeveri. HOMÁÍCÜL CONFERINȚA interparlamentară INVITAȚIUNEA PENTRU A 19-A CONFERINȚA DE LA STOKHOLM Domnii membri ai Parlamentu­lui care doresc a se înscrie în gru­pul roman interparlamentar pen­tru a participa la a XIX-a confe­rință interparlamentară ce se va ține la Stokholm în zilele de 6, 7 și 8 August a. c. sunt rugați a tri­mite adesiunile d-lor, împreună cu suma de 30 lei taxa de înscriere, pe adresa d-lui Scarlat Lahovaru, secretarul grupului, calea Doro­banților. D-nii membri ai Parlamentului sunt rugați a trimite această ade­­stiune ci­ mai curînd și în tot cazul înainte de 16 Iunie­, ultima zi cînd se pot primi înscrierile pentru con­ferința interparlamentară de la Stokholm (Suedia). Președinte. (s) C. G. Dissescu­. î?); Secretarul grupului român (s) Se. Lahovary. ; Accidentul aviatorului si tai, MaciKino-Pașcan­u ON BRISTOL“ DISTRUS DE FLĂCĂRI In ultimul moment ni se comu­nică că un grav accident de aviație s’a petrecut azi d. a., la Craiova. Sub­ locotenentță Cantacuzino Pașcanu­» care plecase ieri di­mhicală din București ,a sosit la ora 3 p. m. la Craiova și avoil să ate­­riseze pe cîmpia de la­ hipodromul din parcul Bibescu. La aterisare motorul aeroplanu­lui a făcut explozie. Aeroplanul a fost cuprins de flă­cări. Sub­ locotenentul Cantacuzino Pașcanu a putut sări la timp din aeroplan, astfel că­ a rămas nea­­tins. v. a str. yarfdil Aeroplanul a fost complect dis­trus. ------------OXIO!-------­------* FAȘCANI In ziua de 7 Iunie a. c. locuito­rul s­eculai lord. Th­. Covrig, din satul Sodomeni, comuna Pașcani, întorcîndu-se­­ dela prășit, s’a sinu­cis prin strangulare, la­­ locuința sa, din suszisul sat. Motivul este, că, num­i­tul zăcea de multă vreme de­­ pelagră. — Duminică 15 Iunie, ora 9 a. m­. în grădina și salonul scoietaței de „Tir“ Pașcani va avea­­ loc mare serbare de vară, sub patro­o­najul d-lui Sebastian Mo­ruzi. exo-----------— In jurul MsforUsla Cult» Sinuciderea lui Glini­i? Oscar Lăzărescu, secretarul liceu­lui Sf. Sava, unul din autorii frau­delor de la ministerul instrucțiunei, a dispărut și nu poate fi găsit ni­­căeri cu toate că poliția­­a căutat pretutindeni. Se crede că Lăză­rescu se ascunde la vreunul din­­ foștii săi tovarăși de chef care îl tine pitit în casă. Se știe că, de un răstimp, Gh­e­­novici și Lăzărescu erau văzuți foar­te des făcînd chefuri prin­­ ochiurile din centrul Capitalei, în tovărășia femeilor pierdute și a unor tineri stricați. Adesea eșau la ziuă de la locuiril ^.Monopol“ din str. Cîmpi­­neanu. Anii dimineață s’a răspândit prin Capitală zvonul că Edgar Ghenovic­i, fost șef de birou la ordo­nanțarea mi­nisterului instrucțiunei, ar fi fost arestat la Oltenița, unde a încercat să se sinucidă. De­și tânăr, Ghenovici era vechi funcțiion iar la culte în direcțiunea învățămîntului secundar și supe­rior. El reușise pe vremuri să­-și do­­bîmdească încrederea șefilor săi și adesea a fost însărcinat cu anche­tele cele mai dificile, în care se ce­rea multă pricepere și cinste. Dînsul a descoperit atîtea fraude, prin a­­ceste anchete, încât ni­meni nu cre­dea că va­ ajunge să facă el însuși fraude. De­și șchiop, Edgar Gheno­­vici era foarte afemeiat și probabil că orgiile pe care le făcea în ulti­­mul­ timp, l’au nenorocit —­­Octet. -------------------0X0-------------------- 0 expozițiune școlară Odată cu sfîrșitul anului școlar, direcțiunea externatului gradul 1 de fete din strada Gloriei, a organi­­at o expozițiune în care se pot ve­dea produsele activitătei de un an de zile, ale elevelor acestei școli. Direcțiunea școalei conștientă că într’o adevărată educațiune trebue să se aibă în vedere și de semnul și lucrul manual, a inserat în progra­mul său didactic aceste două ele­mente indispensabile și cu aceasta a dat privilegiul să se întrevadă pro­gresul în cultura estetică și econo­mică caznică. D-na A. E. Sfințescu,­­expune lu­crări în ulei și pastel care pe lingă calitățile tehnice ale d-sale e­­videntiază o mare dragoste pentru peisaj. Are colorit bogat și puternic un suflet deosebit, care sta să aș­tearnă pe pînză, simțăminte izvorî­­te din eternul frumos menit la rîn­­dul lor să se comunice și spectato­rului. In aceeași sala, elevele d-sale ex­pun lucrări în pastel, desemnuri, cari, patru noi, dau dovada unei rîvni conștiincioase și a unei note sufletești deosebite. Maestra elevelor nu poate fi decît mulțumită de lucrările elevelor sale, înzestrate cu foarte mult simt artis­tic. Meritul d-nei Sfințescu este îndoit că are lucrări frumoase și a dat îndrumări fericite. A. Intr’o altă sala a școalei s'a orga­nizat o altă expozițiune de lucru manual, din care se desprinde mare însemnătate ce se dă acestei ramuri de activitate didactică. Fără a se interpreta ca o laudă, a­ceastă expozițiune școlară ne-a da­t prilejul să vedem lucruri cu adevă­rat frumoase, care sunt expresiunea unei tendințe spre frumos și a unei munci încordate. A. Sămiulescu --------------------0X0-------------— nffișcare în învățământ In­ învățămîntul primar s’a fă­cut următoarea mișcare : NUMIRI . Au fost numiți secre­tari la revigoratul școlar, d. T. St. Ilfov și d. Alfred. TRANSFERĂRI iau fost trams­­ferciți! D. P. C. A. Popescu,­­dela Buti­­man Lucian­ca la Ciocănești (Il­­fov), D. Em. Mehedinți dela Asan Cio­bănașu la Plopu Dărmănești (Ba­ I Jcău). D-na Eufrosina C. Popovici in­stitutoare dela școala de băeți No. 9 din Galați la școala de băeți No. 5 din caleșa -oraș. D. Gh. Ionescu -dela școala de băeți No. 1 Giurgiu la școala de băeți No. 1 Brăila. D. Gr. C. Idriceanu -dela Jiga­­din Găgești (Fălciu) la Salcta (Făl­ciu). D. I. C. Popescu i dela Urleasca (Brăila) la Alcata (Doroh­oi), --------------OXO,-------------- ii. NENOROCIRE Sergentul Gheorghe Petre, din serviciul școalei militare de arti­lerie, și geniu, a căzut de pe fe­reastră de l­a etaj­­ și și-a fracturat piciorul drept. In stare desperată a fost trans­portat la spitalul militar. ULTIME INFORMATION! Calomnii bulgărești «MARINAM­I ROMÂNI BĂTUȚI DE BULGARI. — Din sorginte­a dem­nă de toată încrederea hi se comu­nică că marinarii români, cari fac serviciul pe vasele austriace, menit zilnic crunt bătuți de m­arinar bul­gari cari sînt în mare număr­­ pe va­por. ! .l­­ Faptul e mai grav de­oare­ce con­ducătorii vaselor nu iau nici o mă­sură de apărare a marinarilor ro­mâni. ■ l­i­h Bulgarii insultă Statul nostru cu cele­­ mai triviale expresiuni. Zilelje trecute unui marinar care făcuse campana din anul trecut, bul­garii i-au smuls decorația „Aviatul Țării" bătîndu-i. Cu toate plingerile adresate con­ducătorilor vapoarelor austriace, a­­ceștia nu au luat nic o măsură pentru împedicarea sălbăticiilor marinari­lor bulgari, cari încurajați­­ de ace­asta continuă agresiunile. Cerem o anchetă severă pentru constatarea adevărului și pedepsi­rea aspră a vinovaților, în cazul cînd vor adeveri cele spuse mai sus. Orele de serviciu în direcția ge­nerală a poștelor s’au fixat de la 8—12 a. m­. și 4—6 p. m. "■* In ziua de 17 Iunie­­ a. c., la orele 11 dimineața se va ține la direcțiu­nea generală a poștelor licitație­­ pu­blică ,pentru confecționarea unifor­melor de postav pentru factori și oameni de serviciu.­­Condițiunile acestei licitații sunt­­ publcate în „Monitorul Oficial“, din 31 Mai, iar pentru informațiuni con­curenții se vor adresa la divizia de economat, palatul poștelor. * De la 1 Februarie a. c. apare în Capitală o interesantă revistă „Les­ Archives de sociologie et de criminologie“, sub direcțiunea d-lui dhr. Gh. Marine­s­cu, membru al Aca­demiei române, și C. Rădulescu, fost sub­director general al închisorilor. Numărul 4 din această revistă, ca­re a apărut zilele trecute, conține numeroase articole dintre cele mai interesante. Cu astfel de lucrare scrisă în fran­țuzește, putem să ne mîndrim. * Astăzi, Marți 10 Iunie, este ani­versarea nașterei A. S. R. Principe­lui Eduard, Albert, principe al Gali­lor, născut în anul 1894. * D. Petre Gheorghievici a fost înaintat la gradul de farmacist loco­­tement, însumîndu-se la spitalul mili­tar al corpului I. * Cunoscuta revistă economică din Viena „Der Oesterreichische Volk­­suri­st“, publică în ultimul ei număr un articol privitor la „reforma agra­ră în România“ de d. I. Rădu­canu. Articolul arată­­ necesitatea și im­portanța reformelor în sens de în­făptuire, ci critică atitudinea pro­­tivnică lor a reacționarilor noștri. * In ședința sa din Mai a. o. So­cietatea română de Geografie -pre­zidată de M­ajestatea Sa Regrele, a ales ca membru activ pe d. general Saegiu -comandantul brigăzei XIII infanterie. * i Minnisterul i­nstrutețiuneii publice a dispus înființarea unei școale ele­mentare de c­omerț, în orașul Baro­­rani. Mini­ste­rul a intervenit la co­­­miu­nă și județ pentru igăsiirea Idea­­­­trului în car­e­­ va funcționa școala. *­­D-nele Onorina P­itailea își­­ Elena Hespites, au fost­­ nu­mite profesoare titulare, în învățămîintul iprofesionial. * Di-na Sofia Vassiliu a fost nu­mită maestră titulară la­­ catedra de țesut pînză și covoare, la școala pro­fesională din D­răgășanii. * Ministerul instrucțiunii a dispus ținerea unui examen, pentru ocupa­rea postului de maestru tinichigiu, la școala superioară de arte și mese­rii din București. Comisia examinatoare­­ se compu­ne diin d-nii ingineri Stratilescu, Pa­­­naitescu și I. Sterian și din d-nii I maeștrii Rășca­nu și Necula. La acest examen au fost­­ admiși d-nii: Voicu B. Ion, Ernest Teodo­­ru, Rugescu M., Stancov G„ Lazis G„ Drăgan G., Ionescu M. Anton, Pătun. Anastase. Examenul­­ se va ține l­a școala de meserii din București. * D-na Adina Em. Costinescu, a primit pentru flota națională lis­tele cu No. 9511, 9586, 9490, 9994, încredințate băncilor populare și cooperativelor sătești din jud. Constanța cu suma de lei 355 și 40 bani. Ziarele Bulgărești „Campomt“ .( „Dnevnac” publică, de cîtva timp o serie de articole, prin cari armate­ română care a trecut prin Plevna, este acuzată de acte de vandalism. Se spune că soldații noștri au pro­fanat monumentele ruse din acel o­­raș, monumente cari comemorează victoriile din 1877. Ziarele bulgărești insinuează că soldații noștri au fu­rat icoane și lucruri prețioa­se, și prin bisericile din Plevna. Cum aceste învinuiri aduse arm­at­tei noastre sunt pure născociri vom­ pune în vederea pomisiunei ruse, ci­re va­­ vizita peste cît­va timp teatrul răsboiului din 1877, articolele ziare­lor bulgare, pentru complecta sta­­bilire a adevărului, demostrînd înc­­­ dată reaua credință a­ unei grițu& prese bulgarei * FLA GARA care a apărut Șina bătă 7 Iunie are un sumar except­țional de bogat. In acest număr sa publică bucăți în versuri și proză de Barbu Delavrancea, Mihai Sado­­­veanu, M. Codreanu, Cronicarul Dîmboviții, C. Sp. Hasnaș, P. Loi­custeanu, V. Militarii, Al. Serban etc, --------------OXO------------— 1 BEST NECUVIINCIOS IN BISERICA Astă­zi,­­eîtin­d Biserica noastră -areș­tină, zece prim atîtea frământări­iso­­cial­e © i cfilind -hoți oamenii -de -bin­g se sstrăduesc să -cimenteize ilegăturâlî m­orale dintre ploipor și biserică, ori ce atingere -sau piedică adusă aces­­tei -străduiruțe,­­devin ide­e gravitate excepționale. Cu -atît mai mult de­­vin vi­novați acei, «aic­i prin vorbdk sau faptele lor, izbesc do­disiene­ din inilstituțiunlle noastre­­ bisericești.­­Din nefericire, nu toți­i din capul ins­tituțiunilor­­ n­oastre reli­gioase 5,­ pot­­ da seama d­e aceasta. Mulți­­ cano­tă sprijii gesturi, ide celle mai m­uil­te ori­­ necuviiin­cioase, a’-și afirma neîn­­semmat­a tor­i pe b­stamialitate. Astfel, următorul fapt, la care am fost mator, arată­­ cu prisosință acea­­stă­­ urâtă înclinare a unora. ISiîinit mai bine de 20 ide -ani ide -cîrii frecventez biserica Dotminița Băiașai pentru­­ care,­­ca -duni creștin, am căli­­ deosebit. In aceasttă biserică vin anulți, t­<­neri șî bătrî­ni de ani­be sexe. lul­ici aceștia sînt și mu­lți -statornici buni, aredinicioi și carii-și dau seama de îs» semnatul m­oO, ce-ți are biserica ipontro­lânt-restilnisrea h­iretdiintei noastre orto­doxe.­­De­­ cîtă­va vrelme însă, tocmai­­ în m­om­entele în­ău­țăto­are ale servici­u­lui id­ivin canic sufletul ,se înalță intiu­ întruparea i­uviinluilui Idumunevaese ât Is­us Bristoss, liniștea­­ este turburată Direcția Epitropiei A­șezăimiintel­or Bisineo-vernești a găsit cu cale ca i printr’o di­spioziție­­ să sequestreze și din st­raniele i­băni­ci­­id­in­ dreanta sfînt­ul­­ui locaș izo­lîndu-le ide rostul ibiaaricei p­rintr’un potrdom -grop în vesl­iit cu ipiru și­ilăsin­durile goale. Bătrînii- cre­dincioși cari la vîrs­tî lor, cu puterile alăbite­, nu mai -plă sta pironiți aproape timp ide -d-pui o­re cît durează -servieă-uil -Sf. Litun­gh­ii,­sînt binevoiții să­­ se tortureze , chiar să renumite,­­cu dunăre, ide­i .mai sta să ai SouIlte­­ sfinta slujbă. Eri,­­Duminică 8 Iunie, cînid sfintru­ -l­ocas era tixif de -crOdincioiși și, calm­ pe­­ la miij­iocul slujbei, un do­m­n To­ti­reaeu .fumctionar la Camera idepu­taților, obosit, a îndrăznit de la in­tra sub coridom își a d­ouipa un loc din­tr’una din­­­ străinil­e goal­e. Bietul creștin, se vedel, sleit­ide, -pu­tari, îi venise amețeală și,­­căutase să se­­ sprijine de acea strană, dar nu a avut n­o­roie -căci -a fost sco­si -afară de p­remii­oul celor 14 locuri -goale din or­dinul -d-lui Grec­i­ anniu, director all A­șezăminteilor Brin ad­venie­sti. Gestul acesta brutal, m­eanvilnriin, chiar f­ată de iimprej­urările din cari s’a comis, a avut darul­­ de a izbi di, mâhnirea -cea mai dârină întreaga a s •sistoriță. Di­spoz­i­ți­a bizară -și para­ghioasă­­ de ciprire a celor 14 tocuri își spire idusia si e­­fe­ctul. D. Toți rasei cunoscut ca bun- român­­ și bun -crea­tin, n’a făcut ni­ci o împotrivire au­tutui brutal, nmima­i i de a se mânturi Uinistea î­n biserică. In­­ schimb sfigirr­i la sfîrșituil. -s-erviciu­lui divin, dhisonan­tul s’a mani­f­estat de toți predin­­cioșii cari eșând din­­ biserică, au­­ ari tipat măsura arbitrară și n­ exsia cotit. Din*. St. Ia. i 1 Muncitorii L= USATn fi Afini A || Satele . fi/leseriașii |— Vin | rU «3? » ru SU­M — Funcționarii Doi se lerează H'BBtt É IucrătOr Am spus în numărul trecut că în legea meseriilor din 1993, se pre­vedea dispozițiunea după care, un ucenic nu putea dobândi atestarea calității de calfă de­cît în urma u­­nui examen, ce trebuia să-l depue în fața corporaț­iunii. Insă această dispozițiune nu se referea de­cît la ucenicii de prin micile ateliere și de pe la meșteri, cei din fabrici fiind scoși de su­b prevederile le­­gei, de altfel, ca și lucrătorii, cari nu erau obligați a face parte din corporațiune, atît timp cît lucrau în fabrici. Deși destul de bună, această mă­sură, dădea totuși roade incom­­i­plecte, de­oarece cel mai mare nu­măr de ucenici, cari își făceau pre­gătirea în fabrici nu erau supuși nici unei examinări, din care să se poată constata că ei s’au pregătit suf­icient, pentru a merita titlul de lucrător, ci obțineau această sta­re, în urma unui testimoniu (certi­ficat) din partea fabricii, prim ca­re se dovedea ca ucenicul și-a fă­cut stagiul de ucenicie, și care, de multe ori, nu pomenea nimic des­pre chipul în care și-a făcut pre­gătirea, despre aptitudinile și pur­tarea lui în timpul acestui stagiu, certificat ce nu avea altă­ sancțiu­­ne, decit iscălitura patronului sau a meșterului (șefului de atelier).^ Nu­­mim să zicem, pre aceasta, că meșterul n’ar fi fost destul de­ competinte, și dec­i destul de în­drept să recunoască dacă uceni­cul său merită sau nu titlul de calfă, ceea ce voim să relevăm e criteriul după care se făcea aceas­tă recunoaștere, care nu privea de loc meritele și știința ucenicului într’ale meseriei, ci constata nu­mai, în mod foarte simplist, că acesta și-a făcut un stagiu oare­care, în urma căruia era procla­mat calfă, indiferent dacă el a că­pătat sau nu în acest timp cunoș­tințele necesare pentru exercita­rea unei meserii. Totuși, cel puțin în­ parte, ve­chea lege a meseriilor, exercita, după cum se vede, um control, în privința proclamării unui ucenic ca lucrător, prin faptul că i se im­punea acestui atunci cînd nu lu­cra într’o fabrică, depunerea unui examen,­i actuala lege a meseriilor,­­ să, nu se prevede nici un control sau examinare a nomicului, ci nu­mai (la art. 16) că fiecare lucrător sau calfă trebue să aibă o carte de legitimație. Tot la acest articol se mai specifică că această carte „se dă, în mod obligator, de­ comitetul breslei respective:­ 1) Aceluia care are dovada de călfiță; 2) aceluia care are un act recunoscut de Casset Centrală ca fiind de d potrivă cu dovada de călfiță. ca să zică, Urî Ucenic, fie că în­trunește condițiunile de învățătu­­ri trebuitoare, uimi­tmerător, fie, că și-a făcut sau nu stagiul, prin simplul fapt că posedă „o dovadă de călu­ță“ i se poate acorda tit­lul de lucrător. Cu alte cuvinte, nu se dă nici o atenție capacității a­­cestuia în ce privește știința mese­riei, și nici nu se exercită vre­ um control prin care să se stabilească că „dovada de călf­ță“, provine dintr’o sursă autorizată sau recu­noscută destul de competente pen­tru a putea decerne, asemenea do­vezi. Din această pricină se petrec lu­cruri, pe cari meseriașii le detestă și contra cărora ei s’au plîns în nenumărate rînduri: anume se a­­cordă titlul de lucrător la foarte mulți cari nu numai că sunt ne­pricepuți în exercitarea meseriei, dar chiar nici nu au făcut vre-un stagiu oare­care de pregătire, ci numai în urma unei simple dovezi, iscălită de un meșter binevoitor— a cărui bună­voință, de altminteri, se poate căpăta foarte ușor prin mijloace cari, pentru prestigiul acestora, nu le credem demne, să le enumărăm aci. In­ lege se specifică obligațiunea pentru comitetele de breaslă de a acorda în virtutea acestor­ „do­vezi“ carnete de lucrător și de cal­fă, tuturor celora cari le solicită ca să zică, în urma acestei obli­­gațiuni comitetele de breaslă, chiar dacă ar avea putința și ar voi să exercite, vream control, sunt datoare totuși sa se execute, nu­mai în fața unor­ simple dovezi. _ Din acest punct de vedere, comi­tetele de breaslă sunt reduse l­a niște simple bi­ror­i de eliberat carnete, cea ce, după cum am ară­tat cu alt prilej, nu e menirea lor și nici intențiunea legei, care în paragraful 7, unde se ocupă de or­ganizarea și funcționarea breslei lor, le atribue acestora îndatoriri cari nici pe, departe, nu se­ îndepli­­nesc. Ceva mai mult, liberarea cărți­lor. de lucrător, nu se face abso­­lut de către comitetul breslei, ci mai mult de către fiind­­omarii cor­poraționilor, cari în multe cazuri —pentru că d. președinte al bres­­lei, care de regulă e un patron, s­l nu se deplaseze,—se duc cu cărțile de legitimație acasă la dînșii și le iscălească, de multe ori fără, ca ele să fie ale cuiva, în alb. E inu­til să mai adăugăm, că în acest caz, funcționarii corporațiunilor­ pot să acorde oricui și ori­cînd vrea. Carnete de lucrător. Ceea ce însă e grav și trebue cu orice pre) luat în considerare de cei în drept, e faptul că aceștia speculează cu liberarea acestor cărți, luînd sumi de bani, de multe ori de la cei cari au tot dreptul de a li se iu­bem carnete, fără a libera vre-o chitanță și fără a avea vre’un drept s’o facă. De altminteri a­­ceste nereguli s’au relevat cu pri­­sosință în recentul congres al me­­seriașilor și nădăjduim, că măsuri de îndreptare se vor lua de cătr direcția Cassei Centrale. W. M. P. •« V

Next