Românul, octombrie 1915 (Anul 46, nr. 540-565)

1915-11-25 / nr. 561

întrevedere între baronul Sonnino și d-l Ren­gli Telegrama lord. Kitschansr adresată general. Gadorna RĂSPUNSUL GENERALULUI Roma 23 Noembrie. — Lordul Kitchener a adresat din Londra următoarea depeșă generalului Cadorna: întors din vizita mea în Italia doresc să vă mulțumesc încă oda­tă pentru curtenitoarea și cordia­la primire ce mi s’a rezervat la cartierul general al armatei ita­liene în vizita mea, fortam­ente scurtă. Vă rog a consimți a tri­mite salutul meu cordial de soldat către statul major al Excelenței voastre și către întreaga armată italiană. Am urmărit cu atențiune operațiunile ei și nu pot decis să exprim admirațiunea mea pentru îndemnarea comandamentului și bravura și tenacitatea prin care întreaga armată își îndeplinește sarcina atît de grea ce i s’a încre­dințat. Am putut vedea cu ochii mei natura acestei sarcini și cum armata italiană o îndeplinește în chip splendid. Am deplină încre­dere că spiritul de care dă dovadă soldatul italian va aduce victoria. Kitchener. # Roma 23 Noembrie.­­­ Gene­ralul Cadorna a răspuns urmă­toarele: „Judecata foarte competentă pe care amî binevoit să o exprimați prin mesagiul vostru care recu­noaște entitatea și eficacitatea ac­­țiunei militare pe care Italia o des­fășură actualmente va fi primită cu o adîncă satisfacțiune de arma­ta italiană pentru că emană de la o înaltă personalitate militară bri­tanică. Mulțumim pentru salutul de soldat ce l’aț­ adresat armatei italiene, ofițerilor, statului meu major și mie și vă salutăm și noi cu cordialitate fericiți fiind­că am avut prilejul să cunoaștem perso­nal pe generalul ilustru care a ști­­ut să creeze formidabilele arma­te engleze cari cu aliații combat cu deplină încredere în victoria fina­­­lă pentru triumful civilizațiunei contra dușmanului comun. Cador­na“. (Ștefani). importantă conferință anglo-franceză la Calais (Prin telegrafia fără fir) Malta 22 Noembrie.— Asquitz și Kirschener au conferit ieri la Ca­lais cu Mr. Briand, Gallien­ și Mr. Lacazaret.» Lyon 22 Noembrie.— O impor­tantă conferință anglo-franceză a avut loc era, la Calais. Din partea englezilor erau present­­i d. As­quith, prim-ministru, d. Balfour, prim lord civil al admiralitătii, lordul Kitchener, ministrul de răz­boiu, Sir Archibald Marray, șef de statul major general și d. Klarte, de la ministerul de externe. Din partea francezilor, d. Bri­and, președintele consiliului și mi­nistru de externe însoțit de d. Mar­gerie director politic, generalul Gallieni, ministrul de războiu, inso­t­it de generalul Grazziani șef de stat major general, amiralul La­­caz, ministrul marinei, însoțit de șeful statului major al marinei, admiralul de Jongnieres, genera­lul Joffre însoțit de generalul Pel­le, maior general. Miniștrii au sosit de o parte și de alta la ora 1 p. m. și au luat masa împreună. Conferința s’a deschis apoi la orele 2 și jumătate și a luat sfîr­­șit la orele 6. Deliberarea se referă la princi­palele chestiuni puse de momentul actual. Seara miniștrii francezi și en­glezi s’au reîntors la Paris și Lon­dra. Roma, 23 Noembrie. — Astăzi a avut loc la Consulta o imtre vorbi­re între baronul Sonnino, și Ren­­nell, Rodd, ambasadorul Angliei, d. de Giers, ambasadorul Rusiei, și d. Coromillas, ministrul Greciei. „Giornale d’Italia“ scrie că Gre­cia n’a răspuns încă la a doua notă a înțelegereî prin care această lă­murea rostul militar al cererilor sa­le, în urma răspunsului dat de gu­vernul elin, prin care se primea punctul de vedere al aliaților. Guvernul elin — adaugă ziarul — a cerut, precum se știe, ca o comisie alcătuită din delegații statelor ma­­jo­re grec, francez și englez să fie însărcinată cu cercetarea cererilor adresate de Quadruplicea. Aliații însă socotind că această măsură e menită să tărâgănească lucrurile, stârnesc pe lingă guvernul din Ate­na, cerînd un răspuns imediat. Dacă guvernul grec — spune „Gi­ornate d’Italia“ — nu vrea să întă­rească bănuelile înțelegerea, n’are de­cît să grăbească rezolvarea aces­tei chestiuni. La Londra, atît presa cît și opinia publică e încredințată că Regele Constantin s’a legat cu Germania și Bulgaria, iar după u­­nii chiar și cu Turcia. Ei bine, — continuă „Giornale d’Italia“ trebu­­esc ca fără nici o considerație, să facem ca la Atena să se înțeleagă tot ceea ce Grecia are de temut de la Quadruplicea care o strânge din toate părțile și ceea ce are de spe­rat de la Germania îndepărtată. „Le Matin“ află din Haga că la 1 Decembri (st. n.) ultima notă a Gre­ciei, mai înainte de a fi expediată Quadruplicea, era deja cunoscută de Puterile Centrale, care priveau situația de față a Greciei ca nes­chimbată. „Le Temps” îndeamnă guvernul francez să ia seama la uneltirile ce se urzesc la Atena. Ajutorul Italiei fiind apropiat, treime chiar ca tra­tativele cu guvernul elin să fie du­se la sfîrșit cu cea mai mare grabă. intre Olanda Gi Germania Roma, 23 Noembrie. — Se telegra­fiază din Amsterdam că președin­tele consiliului a declarat pentru a doua oară la Cameră că nu există nici un tratat secret între Olanda și Germania.------ -----­ Englezii la Milos Roma, 23 Noembrie. — „Gazetta del Popolo află din Pireu că en­glezii au ocupat insula Milos, o­­prind vapoarele grecești să acoste­ze. (A. T. I.) INFORMAȚIUNI * Era la orele 5 p. m., a avut loc un consiliu de miniștri acasă lad. Ion I. C. Brătianu președintele consiliului. * Credem a ști că anul acesta discutiunea la Mesagiul Tronului, va începe întîi la Senat. * Mai multe ziare au anunțat cum că circulațiunea cu calea fe­rată prin punctul Ungheni, ar fi fost întreruptă de cîteva zile din cauză că în Basarabia (Rusia) ar avea loc mari deplasări de trupe. Direcțiunea căilor ferate române nu are încă cunoștință de această întrerupere de circulație.­­ D. Ivașcu, însărcinatul de afa­ceri al Romîniei în Serbia, a ple­cat la Salonic. * D. colonel Rudeanu, directorul superior al armamentului din mi­nisterul de război, care s’a întors zilele trecute din străinătate, a fost primit Sîmbătă după amiază într’o lungă audiență de M. S. Regele, iar eri d. colonel Rudeanu a fost primit în audiență de A. S. R. Prin­cipele Moștenitor. ^­MIERCURI 25 Noembrie ora 5 și luni., seara D. C. G. PIETRA­RII va desvolta la Cercul de stu­dii al partidului liberal — Calea Victoriei 44 — conferința d-sale. SITUAȚIA MILITARĂ DUPĂ 16 LUNI DE RĂZBOI. Conferințele fiind publice pot a­­sista și persoane străine cari nu sunt membri ai cercului de studii sau ai partidului național liberal. * Prefectura județului Tutova raportează ministrului de interne că zăpada căzută în județ la 14 ©.­ s’a topit. Arăturile de toamnă au încetat din cauza înghețului. Locuitorii se ocupă cu gunoi­ul ogoarelor. * In cursul săptămînei acesteia se va întruni la Ministerul de Fi­nanțe sub președinta d-lui I­agi Tudorachi, președintele Camerei de comerț, comisiunea însărcinată cu autorizația permiselor de export. * Ministerul Cultelor și Instruc­țiunei publice aduce la cunoștința generală că este vacantă catedra de muzică de la școala profesiona­lă de fete din T­ Măgurele. * In judetele­ Caliacra, Constan­ta, Durostor, Ilfov, Suceava și Tul­­cea s’a declarat epizootia de răp­ciugă printre caii locuitorilor. Caii atinși de această­ epizootie sunt în număr de 38 și din ordinul medicului veterinar, au fost uciși. * * D. Pacu George M. a fost nu­mit inginer stagiar în serviciul directkniei generate de poduri și șosele.­­ — o — * D. Gr. Simionescu, inspectorul învățămîntului particular, din mi­nisterul instrucțiunei, a inspectat era școlile de pe calea Călărași­lor.­­ M. S. Regele a primit din par­tea M. S. împăratului Austriei, Rege Apostolic al Ungariei, o scri­soare, prin care-I notifică înceta­rea din vieață a A. S. S. și R. Ar­­h­iducelui Ludovic-Salvator. Arsenalul Armatei aduce vii mulțumiri persoanelor mai jos no­tate care au bine-voit a doua ar­mătură și munițiuni pentru tre­buințele armatei. D-lor: A. I. Ușurelu, str. Popa Petre No. 10 Loco; Radacovici, str. Romană No. 20 Loco; C. Riga str. Bucur No. 9, Loco; Mir­cea Ra­coviță, str. No. 20 Loco; d-neî Ele­na Fiala str. Calomfirescu No. 16 Loco; d-lor: N. R. Ionescu calea Dorobanților No. 51, Loco; P. Să­­vescu str. N. Bălcescu No. 13 Lo­co; I. C. Preoțescu com­. Novaci, jud­. Gorj; Fulger Pîrvulescu, co­muna Raci jud. Gorj; Gr. Gr. Ne­grea com. Budeni, jud. Gorj; I. C. Bican, com. Budeni jud. Gorj; I. P. Bican, com. Budeni jud. Gorj; B. G. Olani com. Budeni, jud. Gorj; Bologa loan com. Secolu ju­dețul Gorj: Filip Ionescu str. Ni­­culcea No. 17 Loco; Regimentul 8 Roșiori. * Minister­ul de războia aduce la cunoștința studenților, în medi­cină din anul al II-lea și următo­­torî că samt ob­iigatî a trimite com­i­tetului central sanitar (calea Vic­toriei 33), un certificat al facultă­­ției de medicină în ce an de istudiu se găsesc și că urmează regulat cursurile, altfel vor fii trecuți în serviciul tranl­uilui. — o — * D. Ștefan Diaconescu, actual agent­ de urmărire rural în jud. Olt, a fost n­u­mit perceptor fiscal rurali cl. III-a în loc vacant. * D. farmacist căpitan în re­zervă Cerchez Sergiu, de la corpul 2 de armată, a fost chemat în ac­tivitate de serviciu la farmacia diviziei a 7-a. — o — Situația germanilor pe frontul de est —Viitorul teatru al răz­boiului va fi probabil la Bucovina — Petrograd 23 Noembrie. — Gra­ție atacurilor necontenite pronun­țate de trupele rusești, pozițiunile inamicului în mai multe puncte ale frontului oriental au devenit excesiv de flotante. Fluctuațiunea perpetuă a liniei lor de front, face pe germani incapabili de a-șî or­ganiza cantonamentele de iarnă. Dorința de a asigura mai bine exe­cutarea lucrărilor de blindare a locurilor celor mai propice din punctul­­ de vedere tactic, a silit pe germani să desfășu­re o serie­­ de lupte, mai ales în sectoarele re­­­­giunii Riga, Dvi­nsk și Cearta j­rysk. Ofensiva inamică care a e­­șuat lângă l­luxt, a silit pe ger­mani să se retranșeze nu înaintea acestui punct, ci pe linia frontului lor. Pe frontul de Sud-Vest, germa­nii au pronunțat o ofensivă pe un larg front a trei armate, dar prin forțe mici operînd în sectoare res­­trînse. Ofensiva lor de la Cear­­torysk-Alexinetz-Birkuta avea ca­racterul de acțiuni de recunoaș­tere prin care inamicul încerca să-și asigure stăpînirea pe trece­rile rîului Styr, în regiunea­ Cear­­torysk spre a se ret­ran­șa în urma pe țărmul drept al acestui curs de apă. Cu­ despre regiunea Strupei, inamicul țintea să se întărească pe țărmul sting spre a acoperi re­gruparea împlinită pe întreg fron­tul de Sud-Vest. Teatrul războiului cel mai pro­babil intr-un viitor apropiat este în Bucovina, ceea ce va necesita sporirea forțelor adversarului pe S­try­pa de jos. Scurte presiuni la bordul aces­tui teatru sunt probabile fi par destinate a obosi atențiunea noas­tră pe Strypa spre a face mai pu­țin perceptibilă apropiata mane­vră strategică. (Westnik).­ ­ Declarațiile mareșa­ului Hindenburg — Nauen, 23 Noembrie. — (Prin te­legrafia fără fir). — Generalul mareșal de cîmp Hindenburg și-a exprimat vederile asupra situați­­unei războinice reprezentantului ziarului vienez „Parole". Situați­­unea tactică pentru Germania es­te excelentă. Armata germană a ajuns cea mai favorabilă linie strategică pe frontul răsăritean. Valoarea militară a soldaților ruși descrește. Hindenburg a zis: Stra­turile locale devin din ce în ce mai rare, rușii pot complecta de­­abia cadrele existente însă nu pot creia armate nouă. Lipsa ofițeri­lor este iarăș un obstacol — scuza înfrângerilor ruse prin lipsa de munițiuni este fără temei. întin­derea războiului asupra întregei Europe declară Hindenburg, că nu prezintă pericol cînd distan­țele în secolul căilor ferate nu mai există pentru conducerea războiu­lui. Mareșalul a exprimat surprin­derea că dușmanii Germaniei nu observă că ei se sacrifică mai mult pentru Anglia ; dușmanii nu vor să admită că Germania a fost pînă acum victorioasă, de aceia războiul trebue continuat pînă cînd li se vor lumina ochii. Asu­pra propriei activități Hinden­burg s’a exprimat cu modestie zi­­cînd : Nu mi-am făcut de­cît da­toria. Nu-mi place să fiu solemni­­zat. IMPRIMERIILE „INDEPENDENȚA“ STRADA ACADEMIEI No. 12 PE FRONTUL BALCANIC Orașul Dibra a fost luat de Bulgari Sofia 23 Noembrie__Comuni­cat oficial asupra operațiunilor de la 5(12).­ Trupele noastre conti­nuă a urmări pe ambele maluri a­­le Vardarului pe francezi, cari bat­e retragere. Coloana ce înaintea­ză la Nord de Bitolia, prin Milevo spre drumul Bitolia-Rossen, după o luptă crîncenă a învins pe sîrbi pe muntele Bigla și la 4(12) a ocu­pat orașul Rossen. Coloana ce mer­ge de la Kicevo asupra Ohridei, du­pă o luptă înverșunată, a luat o porțiune puternic fortificată lin­gă satele Smedovo și Miramoratz și merge acum asupra Ohridei. Bulgarii Înaintează­­ spre Ohrida Sofia 23 Noembrie.­ Coloana ce merge d­e la Kicevo la Sud de Di­­bra, după o lupă sîngeroasă, a res­pins pe sîrbi peste linia ce împar­te cursul apelor și care urmează creasta muntelui Xama spre mia­­ză-zi și a luat în posesiune Dibra, de unde urmărește pe inamic în di­recțiunea Struga. Pe frontul muntengrean, lângă Djakovo și Kulalum, trupele noas­tre continuă numărarea cantității excepțional de mare de material de războiu părăsită de trupele sîr­­bo-muntengrene. (Agenția bulga­ră). Austro­ germanii se apropie de Ypek — Atacuri muntene­­grene respinse — Viena 23 Noembrie. — Teatrul de sud-vest. — Trupele noastre au înaintat pe teritoriul muntene­grean și la vest și Sud-Vest de No­­vibazar și dealungul drumului Mi­trovica-Ypek. In regiunea Car­st de la Peștera trupele avantgarde­­lor muntenegrene au fost respinse pe pozițiunea lor principală. La Est de Ipek am bătut o arier­gardă sîrbă. Avantposturile noas­tre se apropie de oraș. Numărul prizonierilor făcuți în luptele de era trece de 2100. Berlin 23 Noembrie. — Teatrul de război balcanic. La sud de Sjenica și la nordest de Ypek de­tașamente muntenegrene și sîr­­bești au fost respinse. * Poldiu 23 Noembrie (prin tele­grafia fără fir). — Monastir este in mina austriacilor, însă germa­nii și bulgarii au arborat drapele. Trupele sîrbe nu au fost dezarma­te pe teritoriul grec și un batalion raportă că a luat joncțiune cu ru­țele anglo-franceze. — Declarațiile d-lui Radoslavoi­ — Sofia 23 Noembrie. — Luarea Bitoliei a p­rovocat o exploziune de entusiasm în populațiune. Du­pă veselele manifestațiuni de di­mineață, după prînz un mare cor­tegiu întrunit după chemarea so­cietăților macedonene de binefa­cere, a defilat cu muzica in frunte în fața palatului regal, consiliului miniștrilor și legațiunilor aliate, aclamînd în mod frenetic pe rege, guvern și reprezentanții aliaților. Manifestațiunea a durat peste 4 ore. Mii de macedoneni stabiliți înjrofia au luat parte. S'au pro­nunțat discursuri patriotice, ex­­primînd bucuria profundă a națiu­nii și ferma sa încredere in reali­zarea unității sale. D. Radosla­­voff, finind un discurs către mul­țime, a declarat că poporul poate fi mîndru de succesele trupelor sale și viitorul ce-i pregătește lua­rea Bitoliei va însemna o etapă importantă în era de propășire ce se deschide pentru Bulgaria. Toa­tă după prima sa a strigat- Tră­iască Bulgaria ! trăiască aliatele ! (Agenția bulgară). * ---------------0X0---------------­Mișcare la lucrări publice La ministerul de lucrări publi­ce s-a făcut următoarea mișcare: D-niu Protop­opescu -loan și Mi­titell- loan au fost numiți subșefi de secție, cei­­ dinții la conducta de petrol, și cel din urmă în servi­ciul­­ lucrărilor nouî, fiind admiși în corpul teh­nic cu­ gradul de in­gineri ordinari aL III-a. D. Ovi­­d­iu Chir­iac a fost numit subșef de secție cl. IV-a la căile ferate și admis în corpull teh­nic cu gra­dul de ingineri ordinari cl. T­. B. Popescu Mihail, șef de echi­pă, m­ai ratat pichet cl. II-a. D. Gh. I. Iov, desenator în serviciul tech­nic în ju­d. Caliacra, numit con­ductor­­ în serviciul de poduri și șose­le din minister. D. Stănescul Ion, supraveghetor de l­ucrări dl. IlI-a în serviciul lucrărilor noui. -------------------000—————— Vânătoare regală M. S. Regele a făcut eri o vînă­toare pe domeniul Coroanei de la­ Gherghița, la care a luat parte și A. S. R. Principele moștenitor Carol. M. S. Regele era­ însoțit de d. colo­nel Angelescu, aghiotant și­ A. S. R. Principele Carol de d. căpitan A­­tanasecu, ofițer de ordonanță. Invitații M. S. Regelui erau: d. Blondei, ministrul Franței, d. Vre­­denbourgh, ministrul Belgiei, d. Po­­klewsky Koziel, ministrul Rusiei, colonelul Thompson, atașat militar al Angliei, Lt.-colonel Ferigo, ata­șat militar al Italiei, căpitanul Pi­­chon atașatul militar al Franței, d. Battgham, atașat pe­îngă legația Angliei, colonel Berindei, Lt.-c­ola­niei Dabija, Lt.-col. G. Manu, M. Al. Saule­scu, Nic. I. Ghika, Filip Laho­­vary și comandant ciurea. Vînătoarea­ a fost dintre cele mai reușite, s’au vînat 102 epurî și 11 vulpi. ----------------pop------------------­ M. S. REGELE ȘI CERCETAȘII Maiestatea Sa Regele Ferdinand fiind Duminecă, împreună cu Al­teța Sa Regală Principele Carol, la vînătoare pe domeniul Coroanei dela Gherghița, a întîlnit o ceată de cercetăși din București, conduși de d. profesor Const. Nedelcu­ de la Liceul Lazăr, care, după ce în ziua precedentă fuseseră la Periș, schi­tul Bălteni, Scroviștea, Mănăsti­rea Țigănești, făceau acum o ex­­cursiune de studiu pe malul sting al Ialomiței și în pădurile de la Bal­ta-Doamnei și Gorgota, pînă la Prahova. M. S. Regele a fost vă­dit foarte plăcut de a-i fi surprins astfel pe cercetași în plină activi­tate înaintînd veseli, cîntîndu-și marșul în răsunetul pădurii. Suveranul s-a informat prea grațios de programul excursiei și despre cele văzute și a lăsat să li se arate pavilionul de vînătoare și bogatul vînat de epurî și vulpi. Cercetașii au poposit apoi lingă pavilionul regal și s’au instalat cercetășește în bivuac, pentru a-și găti de mâncare, dar M. Sa a dis­pus să li se servească de la Masa regală. Continuînd vînătoarea, cerceta­șii au privit și ei, apoi au făcut e­­xerciții și jocuri, și răsuna pădu­rea de vocea lor argintie. Copiii au plecat adine impresio­nați de această fermecătoare întâl­nire cu Suveranul Țării și cu Ma­rele lor comandant, Principele Ca­rol, și emoționați de bunătatea Re­gelui și încîntați de toate cele vă­zute în această­ zi, a cărei amin­tire li va rămâne între cele mai prețioase momente din viața lor. -o­o­o­o- O­RA -4 Acțiuni navale în Adriatică —0­~” — Submarinul francez Frotueda font d­stras — Viena, 23 Noembrie. — Eveni­mente maritime. — La 5(12) dim., crucișătorul nostru „Novara“ cu cîteva contratorpiloare a scufun­dat prin focul artileriei la San Gio­vani di Medita trei mari vapoare și două mici și numeroase mici vase cu pînze cari debarcau provi­­ziuni de războiu. Un vapor a să­rit în aer. Flotila noastră a fost acolo bombardată în mod foarte violent dar fără succes de vre-o 20 de tunuri ce se aflau pe uscat. In apropiere de acest loc, vasul austro-ungar „Varasdiner“ a nimi cit submarinul francez „Fresned“ și a făcut prizonieri pe comandant, pe ofițerul secund și 26 de oameni. O altă flotilă a scufundat în noaptea de 22 spre 23(11) un va­por armat cu 3 tunuri și un vas cu pînze cu motor cu încărcătura complectă pe calea de la Brindisi la Durazzo. Supraviețuitorii vapo­rului, între cari 4 din marina de r­ăzboiu, au fost făcuți prizonieri. Echipagiul vasului cu motor a fost pus în libertate pe șalupe. (Corr. Bureau). Pe frontul de vest - Avioane engleze do­bori­te — Berlin 23 Noembrie. — Teatrul de război occidental. In diferite puncte ale frontului s'au dat lup­te de artilerie, mine și granate de mină. In regiunea Bagume două avi­oane engleze au fost doborîte în­tr-o luptă aeriană aviatorii au mu­rit. De la Universitatea din Varșovia Nauen, 23 Noembrie (prin tele­grafia fără fir). — In Universita­tea polonă din nou deschisă în Varșovia sub scutul germanilor s’au înscris 900 auditori dintre care 425 medievniștî, 1 Mișcare la Justiție D. Gheorgh­e I. Barca actual grefier la înalta Curte de Casație și de Justiție se înaintează prim grefier la aceiași înaltă Curte, în locul vacant. D. Paraschiv S. Parasch­iv por­tărel la tribunalul Tutova se nu­mește magistrat stagiar la jude­cătoria ocolului Bîrlad rural în lo­cul d-lui Dimitrie P. Ivanciu, ca­re se înlocuește din postul ce ocu­pă, conform art. 91 din legea de organizare ju­decătorească. D. Nicolae Vasiliu, actual por­tărel la tribunalul Vaslui se per­forază în aceiași calitate la tribu­nalul Tutova în locul d-lui Paras­ch­iv S. Parasch­iv, trecut în alt post. D. Constantin I. Constantinescu licențiat în drept de la facultatea din Iași, se numește portărel la tribunalul Vaslui, în locul d-lui Nicolae Vasiliu, permutat. D. Constantin Mateescu, actual grefier clasa II la secțiunea I-a tribunalului Mehedinți se înain­tează grefier cl. I la acel­aș sect. D. Mihail Rădulescu, actual­ gre­fier clasa II la secțiunea III a tri­bunalului Prahova se înaintează grefier clasai I la aceiaș secțiune. D. Victor Manolescu licențiat în drept dela facultatea din Iași, ac­tual copist în grefa sect. I a Cur­tei de Apel din Galați, se înaintea­ză ajutor de grefier clasa II la a­­ceiaș secțiune, în locul vacant. D. Gheo­rghe N. Runcean, ac­tual ajutor de grefier clasa I la secțiunea I a tribunalului Vîlcea, se înaintează ajutor de grefier cl. II la secțiunea I a Curt­ei de Apel din Craiova, în locul vacant. D. Chr. A. Baroncea, actual gre­fier la cabinetul de instrucție al tribunalului Roman, se înaintea­ză ajutor de grefier el. II la ace­laș tribunal, în locul d-lui Teodor Cojiță demisionat. D. Dimitrie Gîdiuță, actual a­­jutor d­e grefier clasa II la tribu­nalul Muscel, se înaintează ajutor de grefier clasa I la acelaș tribu­nal. De la Crucea­ Roșie . Societatea „Crucea Roșie“, ho­­tărînd reînceperea cursurilor sale anuale, înștiințează d-nele membre, că aceste cursuri se vor deschide azi Marți 24 Noembrie la orele 2 jun. după amiază și se vor ține re­gulat de cite 2 ori pe săptâmînă. Marțea și Vinerea la aceiaș oră, la spitalul militar central „Regina E­­lisabeta“, strada Francmasonă. D-nele și d-rele doritoare de a ur­ma aceste cursuri vor trimite ade­ziunea lor la sediul Societăței, str. I. C. Bratianu, No. 23. Taxa pentru o persoană este de 10 lei pentru întreg cursul și de 15 lei pentru două persoane din aceiași familie. I Italienii continuă să­­ bombardeze Dorita Viena 23 Noembrie. — Comuni­cat. — Pe teatrul rus nimica nou. Teatrul italian. — Pe frontul Isonzo, focul necontenit al artile­riei inamice a fost în unele lo­curi destul de viu. De asemenea orașul Gorice, vremelnic destul de viu. De asemenea orașul Gori­ce și satul vecin Sanct Peter au fost bombardate cu tunuri de toa­te calibrele. In sectorul platoului Doberdo, infanteria italiană a început ata­cul în timpul zilei lingă Redipu­­glia și Palazzo, iar seara lîngă San Martino, dar a fost peste tot respinsă. Pe frontul Tyrolului, activita­tea artileriei inamice îndreptată în contra spațiului fortificat Lar­­daro, s’a întins și asupra pozițiu­­nilor ce învecinesc la Nord valea Ledro. — Succese italiene In Carso și Carnia — Coliano 23 Noembrie.— (Prin­te telegrafia fără fir).— Acțiuni de artilerie în lungul întregului front, împotriva condițiunilor atmosferi­ce nefavorabile, ai noștri au dis­trus adăposturile dușmanului, în zona din Bolaia (Carnia) împrăș­tiind detașamentele de trupe. In valea Seebach adversarul a­­bombardat Paularo pe înaltul Chi­­arso și Monfaleone, producînd oa­re­care daune. Detașamentele duș­mane favorizate de ceată au încer­cat frupțiuni în unele trecători din lunile noastre au fost pretutin­deni respinși, iar în zona Di Glo­­bina (Isonzul mijlociu contra-atacu­rile, fugărirea și scurtele îndrăz­nețe înaintări ale infaneriei noas­te ne-au procurat oare­care avan­­tagii pe Carso.—^(Cadorna). CANTINELE școlare din București TELEGRAMELE ADRE­SATE M. S.S. REGINA ELISABETA ȘI MARIA ȘI D LUI I. G. DUCA Adunarea generală a instituțiu­­nei cantinelor școlare din Bucu­rești a hotărît să exprime recunoș­tința ei M. S. Reginei Elisabeta, ca­re a donat zece mii lei și M. S. Re­ginei Maria care a donat ș­ase mii lei din care s’au înființat ș­ase can­tine noul în anul trecut precum și d-lui I. Gr. Duca, ministrul instruc­țiunei pentru sprijinul acordat ins­­titutiunei. In acest scop s’au trimis de biro­ul adunării următoarele telegrame: Majestătii Sale Reginei Maria Palatul Cotroceni împuterniciți de votul adunarei generale a, instituțiunea cantinelor, școlare din București, exprimăm Ma­jestății Voastre profundă recunoș­tință, pentru Augusta donațiune din care s’au înființat anul trecut încă șase cantine, sporindu-se numărul porțiunilor servite elevilor la 132 mii. Această activitate extra-școlară a institutorilor și institutoarelor din București și-a găsit cea mai înaltă răsplată prin această donațiune. In numele miilor de copilași în­destulați cu hrană, rugăm pe­­ tot puternicul să dăruiască Auguștilor Membrii ai Familiei Regale viață lungă și zilele cele mai glorioase din istoria Neamului Romînesc. Majestăței Sale Reginei Elisabeta Curtea de Argeș împuterniciți de votul adunării generale a instituțiunei cantinelor­ școlare din București, exprimăm Ma­jestății Voastre profundă recunoș­tință pentru Augusta de națiune din care s’au înființat anul trecut încă șase cantine, sporindu-se numărul porțiunilor servite elevilor la 132­ mii. Această activitate extra­ școlară a institutorilor și institutoarelor din București a aflat cea mai înaltă sancțiune prin această donațiune și prin reperitoarele cuvinte scrise în testamentul Său de Marele nostru Regele Carol I. In numele miilor de copilași în­destulați cu hrană, rugăm pe­­ tot puternicul să dăruiască Maiestății Voastre viață lungă. D-lui I. G. Duca ministrul instruc­­țiunei publice și al cultelor împuterniciți de votul adunării generale a instituțiunei cantinelor școlare din București, vă exprimăm vie recunoștință pentru puternicul și inimosul sprijin ce ați acordat în calitate de președinte de onoare a­­cestei instituțiuni, grație căruia au funcționat anul trecut 25 cantine și s’a sporit numărul porțiunilor servi­te elevilor la 132.000 lei,realizîndu-se și un capital de 100.000 lei, care asi­gură existența lor perpetuă. Această activitate extra­școlară neîntreruptă a institutoarelor și in­stitutorilor din București, sporită timp de 17 ani prin muz­că stator­nică de apostoli modești și-a găsit cea mai strălucită răsplată în cola­borarea și îmbrățișarea cauzei ei de către dr. Institutoarele și institutorii strîns grupați împrejurul operei lor te­meinice sunt fericiți că vă au și vă vor avea în­totdeauna în mijlocul lor cu sfatul și sprijinul. Președinte și revizor școlar r­l Capitalei (ss) Petre Rădulescu Secretar (ss) Florea Dumitrescu ----------------B­O­O­O"■ - -Focul de la Mandrea < Un foc a izbucnit azi din­spre ziuă la fabrica Mandrea din Ca­pitală. Sosind postul „Central“ de pompieri, incendiul a fost stins în­tr-o jumătate de oră. A ars o sin­gură cameră din fundiul curței, care servea de depozit de coji pen­tru­ tăbăcit. Comisarul Teodorescu, de la cir­cumscripția 30, a constatat fap­tele. De la ministerul de războiu — O lămurire cu privire la căutarea medicală a recru­ților — Ministerul de războiu, este in­format, că unele persoane pre­tind, că în s­pitallere militare, nu se mai fac operațiuni și că bolnavii cari au nevoe de intervenții chi­rurgicale, sunt internați în spita­lele civile. Pentru restabilirea adevărului și lămurirea opiniei publice, se face cunoscut că ministerul de războiu, a luat dela Octombrie 1915 decizi­unea ca numai soldații recruți care au nevoe de opera­țiuni (hernii, varicocele, etc.), ca­re fiind prea numeroși nu mai au loc în spitalele militare, să fie tri­miși pentru a fi operați și în spi­talele civile, aceasta din cauza timpului de față care impune ca soldații recruți să fie operați cît mai repede în mai multe centre pentru a-și începe serviciul lor mi­litar. -------------------poo---------------­ u­lBANT RESPONSABIL CONSTANTINESCU GHEORGHE IM BIBLIOGRAFII * A apărut „Revista generală de transporturi“ (anul III, No. 10). * A apărut Revista științei o­­culte (anul VI, No. 3). A apărut No. 1 al revistei „Desro­­birea”. t. \

Next