Satul Socialist, octombrie 1969 (Anul 1, nr. 129-155)
1969-10-18 / nr. 144
• întreprinderea de comerţ exterior „Romagricola* şi firma britanică „Eastern Industrial Corporation L.T.D." au oferit miercuri la Londra o recepţie cu degustări de vinuri româneşti. Cu acest prilej a fost prezentat un film despre viticultura din România şi exportul de vinuri româneşti. • Tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a primit joi pe tovarăşul Luca Pavolini, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Italian, directorul revistei „Rinascita" care face o vizită în tara noastră. • In zona industrială a municipiului Turnu Severin a început construcţia unui mare combinat de celuloză şi hîrtie, care urmează a fi dat în funcţiune în cursul anului 1972. Anual, viitoarea unitate industrială va produce 14 000 tone celuloză, 16 000 tone hîrtie şi 30 000 tone carton. EVENIMENTE prilejul apropiatei sărbători a celei de-a 25-a aniversări a Zilei forţelor armate ale Republicii Socialiste România, în comandamente şi unităţi, în unităţi şi instituţii militare de învăţămînt, la casele armatei au avut loc intilniri ale militarilor cu veterani ai războiului antihitlerist. • De curînd în Institutul Geologic a fost tipărită Harta hidrogeologica a României, la scara 1 :1 000 000 ; ea face parte din Atlasul geologic al țării noastre. • La Moscova au început joi tratativele cu privire la schimburile de mărfuri între Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică pe anul 1970. Din lan, direct la pătule. lată drumul parcurs de de porumb a cooperativei agricole din Bîldana, SOCIAUSI “Cotidian editat de Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție ШВЯшЖяШШ .V Ш --V____I .....................................s —* — * I Nr. 144 ANUL II SÎMBATA 18 OCTOMBRIE 1969 1a 4 pagini 30 bani S-a terminat însămînţarea griului şi secarei în cooperativele agricole din 11 judeţe : Botoşani, Brăila, Buzău, Galaţi, Ialomiţa, Neamţ, Olt, Satu Mare, Tulcea, Vaslui şi Vrancea. Cu ritmul actual de lucru, în următoarele două zile semănatul se va încheia şi în cooperativele agricole din alte opt judeţe : Bacău, Constanţa, Dolj, Harghita, Iaşi, Ilfov, Suceava şi Teleorman. De altfel, în întreaga ţară au mai rămas de însămînţat cu grîu şi secară 175 000 hectare. Suprafeţe mai mari au rămas de însămînţat în judeţele Sibiu, unde s-a realizat doar 61 la sută din plan, Cluj 64 la sută, Covasna 65 la sută, Vîlcea şi Alba 75 la sută, Sălaj şi Mehedinţi 76 la sută, Hunedoara 79 la sută, Mureş 80 la sută, Timiş, Maramureş, Dîmboviţa şi Braşov 81 la sută. Forţe importante au fost concentrate în această săptămînă şi la recoltat. Practic recoltatul florii soarelui s-a încheiat. Mai sunt doar de recoltat 1 200 hectare în judeţele Botoşani, Mehedinţi, Bacău şi Vaslui. Un număr mare de cooperative agricole au terminat de cules chiar şi porumbul. Foarte bine s-a lucrat în judeţele Ilfov, unde la culesul porumbului s-a realizat pînă acum 91 la sută din plan, în Teleorman 88 la sută, şi în judeţele Iaşi, Vîlcea, Olt, Arad, Botoşani, Dolj şi Mehedinţi, ale căror realizări sînt cuprinse între 75—83 la sută. Dintre judeţele din sudul ţării au realizări ceva mai slabe cooperativele agricole din Tulcea — 43 la sută, Constanţa şi Ialomiţa — 57 la sută, Argeş — 58 la sută, Buzău — 63 la sută, Prahova — 65 la sută. Recoltatul porumbului trebuie intensificat şi în judeţele Sibiu, Mureş, Cluj, Bistriţa, Maramureş, Vaslui şi Bihor. In cooperativele agricole mai sunt de recoltat cartofi doar de pe circa 16 000 hectare, din care suprafeţe mai mari în judeţele Harghita şi Suceava Ш ШЁШШШШ K ШШРШШ L O NECESITATE. О DATORIE m mmи штттт Щ Л ШтШ шнмшшмЛ CITIŢI ÎN PAG. A III-A Şefii stau în birouri, iar porumbul zace necules în lanuri Un cartof, doi cartofi, sau timpul pierdut Bazele recoltelor bogate din anul viitor se pun de pe acum. Cunoscind acest adevăr, cooperatorii din Recea — Mehedinţi, îi zoresc pe mecanizatori să execute arăturile de toamnă pe întreaga suprafaţă de 420 ha Foto : GH. AMUZA Grădinarul din Maglavit ■1Н1Ш11ЯКН10Я REPORTAJ Ţăranul cooperator V. ROMAN din satul Pietrişu, comuna Găujani, judeţul Ilfov, corespondent-voluntar al ziarului „Satul socialist" ne-a trimis o scrisoare simplă şi emoţionantă prin încărcătura de semnificaţii etice pe care o poartă faptul comunicat de el . La chemarea organizaţiei de partid din cooperativa agricolă de producţie pentru strîngerea grabnică a recoltei, ca şi pentru efectuarea în ritm susţinut a campaniei de însămînţări, a răspuns întreaga obşte a satului, înţelegînd să vină la lucru. ...La locul de muncă cîte două-trei ore pe zi, după terminarea cursurilor, şi elevii şcolii generale din sat. Pînă aici n-ar fi nimic deosebit, nimic dincolo de firea lucrurilor, dar ceea ce ne atrage de îndată atenţia, şi ne grăbim să-i aducem toate laudele, este faptul emoţionant, de o înaltă frumuseţe etică şi socială că la acest apel a răspuns fără preget şi un grup de bătrîni. Corespondentul nostru le înşiră numele. Le cităm şi noi în acest colţ de pagină, recunoscători că senectutea vine să ne ofere încă o dată, printr-un exemplu de muncă, înţelepciunea vîrstei, conştiinţa că munca înfloreşte viaţa omului şi îl însoţeşte împlinindu-l frumos, din copilărie, pînă la bătrîneţea cea mai înaintată. Iată numele acestor locuitori din satul Pietrişu : B. Stan, Zaharia Dumitru, Pîrvu Dumitru, Zaharia Marin, P. Ion, Rădoi Marin, Petroşăneanu Necula, Rădoi Ivan, Neagu Stan, Stroe Barbu şi invalidul de război Turmac M. Ion. In încheiere, corespondentul V. Roman, bătrîn şi el, în vîrstă de 68 ani, ne spune : „vă rog să binevoiţi a dispune difuzarea prin ziar a prezentei scrisori, scrisă de mine la locul de muncă". PETRU VINTILA .1 CONTRACTUL Anii marilor Împliniri socialiste au marcat şi în agricultură importante mutaţii calitative, progrese evidente, care s-au concretizat, între altele, prin creşterea puterii economice a majorităţii unităţilor argicole cooperatiste. Primind din partea statului asistenţă tehnică, mijloace mecanizate, îngrăşăminte chimice, credite pe termen lung, precum şi alte mijloace de producţie, de la seminţe pînă la materiale de construcţie, sectorul cooperatist a realizat, în ultimii ani, mari sporuri în producţia agricolă animală şi vegetală. Tot aici se înscriu şi contractele reciproc avantajoase, pe care cooperatorii le încheie cu statul. Prin contracte, ţărănimea cooperatistă contribuie într-o măsură crescîndă la aprovizionarea populaţiei cu produse agricole şi a industriei cu materii prime. Experienţa demonstrează că prin avansurile acordate, prin preţurile bune şi ferme, statul este cel mai bun cumpărător. In pofida tuturor acestor avantaje, există consilii de conducere care se interesează într-o măsură mai mică decit s-ar cuveni de achitarea la timp a obligaţiilor contractuale, care nu o singură dată livrează produse de slabă calitate. Aşa se petrec lucrurile şi în unele cooperative din judeţele MARAMUREŞ, TIMIŞ şi HARGHITA, despre care scriem in numărul de faţă, nu este un act benevol, ci o obligaţie juridică fermă HARGHITA . Din 1 677 tone de grîu şi secară contractate, pînă la data de 8 octombrie, nu se predaseră decît 433 tone. Există cooperative, şi numărul lor este destul de mare, care nu şi-au onorat contractele cu nici măcar un kilogram de asemenea produse. Astfel, la Sînpaul, din 100 de tone grîu-secară nu s-a predat nimic. Cooperativele din Sînmartin, Simoneşti, Mugeni, Cobăteşti, Cozmeni, Feliceni, Dîrjiu, Daia se găsesc în aceeaşi situaţie. In ceea ce priveşte orzul, contractanţii au predat pînă acum numai 1 619 tone, faţă de totalul de 6 821. Cooperativa din Ciumani n-a predat nimic din cele 190 de tone contractate. Cantităţile nepredate sunt şi mai mari la Ditrău, Frumoasa, Joseni, Lăzarea, Mihăileni, Remetea, Suseni. Cum se explică această situaţie ? Este drept că, în această perioadă, se execută un volum mare de lucrări, că mijloacele de transport sunt suprasolicitate, dar există şi multă lipsă de răspundere. Spre exemplu, cooperativa din Cozmeni a expediat spre siloz un transport de grîu (aşa îl numeau cei de acolo), în care existau numai urme de grîu. Procentul de impurităţi era de 90 la sută. La fel s-au petrecut lucrurile şi în cazul cooperativelor din Ciceu şi Cîrţa. In aceste cazuri, bazele de recepţie au refuzat cantităţile transportate. Indiferenţa consiliilor de conducere faţă de calitatea produselor pe care trebuiau să le predea statului, modul în care utilizează mijloacele de transport nu sunt decît de ordin TRAIAN DUMITRESCU EUGEN SASU (Continuare în pag. a 3-a) FIGURA HAIDUCULUI în istorie şi literatură Ce-a fost oare haiducia ? Furtună sau alinare ? Vitejie ori hoţie ? Ori fulger în noapte al răzbunării ? Haiducia a fost mai presus de toate un fenomen social-politic, generat de exploatarea socială şi asuprirea naţională la care a fost supus poporul în evul mediu. A fost o încercare specifică de a îndepărta aceste neajunsuri ; a fost un strigăt de revoltă singular sau aproape singular — care a devenit o stare de spirit a celor mulţi in epoca in care nu erau coapte toate condiţiile pentru înlăturarea exploatatorilor prin revoluţie. Impilarea maselor a generat aşadar haiducia ! „Bată-i crucea om bogat / Om bogat şi făr’ de sfat. / Toată vara l-am rugat / Să-mi dea bani pe adunat. / Haiducia reprezintă întîi o căutare a dreptăţii. Doina haiducească o spune : „Foaie verde peliniţă / Ridică-te neguriţă / Să văd drumu’ ncotro bate / Să-mi caut şi eu dreptate.* Reprezintă apoi o formă a răzbunării populare. „Dacă văzui şi văzui / Şoim de codru mă făcui / Şi de cînd m-am haiducit / Drag îmi e drumul cotit"— explică tot doina haiducească, istorisind în continuare, cum haiducul II caută pe ciocoiul care l-a nedreptăţit şi umilit „Şi chitesc, şi socotesc / Pe DUMITRU ALMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) Se lucrează la forarea unui nou puţ pentru alimentarea cu apă a sectorului zootehnic al cooperativei agricole din comuna Slobozia-Moară, Ilfov Foto EUGEN SECHELY CITIŢI ÎN PAG. A II-A VOM RĂSPUNDE PRIN FAPTE CU FORŢE UNITE, ACŢIONĂM IN ACELAŞI SCOP , O SATISACŢIE PE CARE AŞ DORI-O TUTUROR SPECIALIŞTILOR Vizita in India a tovarăşilor NICOLIN CEAUŞESCU ŞI No GHEORGHE MAURER Aspect din timpul vizitei înalţilor oaspeţi români în India Citiţi in pag. a IV-a RELATĂRI ASUPRA VIZITEI SĂ FOLOSIM MAI RAŢIONAL, MAI EFICIENT, FORŢA DE MUNCA . In cadrul eforturilor ce se desfăşoară în cooperativele agricole pentru sporirea producţiei vegetale şi animale, pentru întărirea economică şi organizatorică a acestor unităţi economice, una din cele mai importante probleme ce se cer soluţionate constă în utilizarea judicioasă, în valorificarea cu maximum de randament a forţei de muncă. Activitatea unităţilor cooperatiste, dezvoltarea lor armonioasă nu pot fi concepute fără organizarea şi dirijarea în acest sens a potenţialului uman de care dispun. Această problemă trebuie considerată atît în contextul nivelului atins la ora actuală de cooperativele agricole cît şi în cel al evoluţiei generale pe plan social a satului românesc contemporan. Aici au loc o serie de fenomene obiective de care nu se poate face abstracţie şi care într-un fel sau altul se râsfrîng asupra problemelor pe care le au de rezolvat cooperativele agricole. La ora actuală sunt cooperative care n-au găsit o soluţionare eficientă pentru multiplele aspecte care s-au acumulat de-a lungul anilor în acest compartiment. Adeseori, înseşi conducerile uniunilor cooperatiste se fac ecoul unor mentalităţi retrograde, propagatoare a unor false soluţii, departe de a constitui rezolvări satisfăcătoare la acest capitol. Există însă şi o experienţă pozitivă din acest punct de vedere. O experienţă care trebuie pusă în valoare, generalizată, ridicată pe o treaptă superioară. Unităţile care au înregistrat progrese economice, care s-au consolidat pe toate planurile sunt tocmai cele care — acest lucru este indubitabil — au reuşit să rezolve problema utilizării raţionale a resurselor de care dispun şi în special să-şi asigure o bună participare la muncă. Caracteristic din acest punct de vedere este exemplul pe care ni-l oferă cooperativele dobrogene. In judeţul Constanţa s-au găsit, în acest domeniu, o serie de soluţii care rezolvă probleme de moment. De asemenea, am întrezărit aici deschideri pentru o perioadă mai îndepărtată. MARIA BOGDAN (Continuare în pag. a 3-a)