Satul Socialist, noiembrie 1969 (Anul 1, nr. 156-181)
1969-11-21 / nr. 173
moi sicurisi ANUL I Nr. 173 VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Clipe de odihnă în parcul comunei . Joi dimineața a plecat spre Santiago de Chile delegația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, formată din tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., care, la invitaţia Partidului Comunist din Chile, va participa la lucrările celui de-al XIV-lea Congres al partidului. Ministrul comerţului exterior al R. S. România, Cornel Burtică, care se află într-o vizită la Moscova, s-a întîlnit, la 19 noiembrie, cu ministrul exterior al Uniunii Sovietice N. Patolicev. In cursul convorbirii, au fost abordate aspecte ale schimbului de mărfuri între România și Uniunea Sovietică, în legătură cu apropiata semnare a protocolului comercial EVENIMENTE a Ze, pe 1970. Ministrul român a avut, de asemenea, o convorbire cu omologul său polonez, Janusz Burakiewicz, aflat și el în capitala sovietică. • Constructorii hidrotehnicieni din portul Constanța au predat beneficiarului, cu o lună mai devreme, Întregul complex feroviar ce va deservi noul port. S-au construit aproximativ 20 km de căi ferate, pasaje de nivel, clădiri de exploatare, instalaţii feroviare moderne. La Alger a fost semnat un protocol privind schimbul de mărfuri pe anul 1970 între R. S. România şi Republica Algeriană Democratică şi Populară. În cadrul stagiunii jubiliare, prilejuite de împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea Operei Române din Cluj, miercuri seara a avut loc un spectacol extraordinar cu opera „Boris Godunov", avînd în rolul titular pe basul italian Nicola Rossi Lemeni. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Arăturile de toamnă aduc spor de recoltă, adevăr cunoscut și in cooperativa agricolă Galda de Jos, județul Alba, de unde a fost luată această imagine rile hotăritoare pentru încheierea ARATURILOR DE Cooperativa agricolă din Comana a obţinut anul acesta o producţie de porumb de peste 7 000 kg boabe la hectar. — Cum aţi realizat această recoltă ? — l-am întrebat pe Onisim Cuciureanu, inginer al unităţii. —■ La bază s-au aflat arăturile de toamnă, care au permis înmagazinarea unei mari cantităţi de apă. Cooperativa agricolă din Cobadin a obţinut anul acesta o producţie record de floarea-soarelui — 3 070 kg în medie la hectar. — Cum aţi dobîndit o asemenea realizare? — l-am întrebat pe Vasile Marinescu, inginerul unităţii. — Am reuşit să traversăm o vară secetoasă şi să obţinem o producţie record în primul rînd pentru că însâmînţarea s-a făcut în arătură de toamnă. Şirul exemplelor ar putea continua. Toate scot în evidenţă însă un fapt de altfel bine cunoscut de cei care lucrează pe ogor şi anume : importanţa deosebită a arăturilor de toamnă. Specialiştii au stabilit că terenurile arate toamna reţin cantităţi aproape duble de apă faţă de celelalte, că pe această cale sporesc considerabil acumulările de azotaţi în sol. în plus, arăturile de toamnă favorizează insămînţările foarte timpurii, chiar în mustul zăpezii, ca să nu mai vorbim de rolul lucrării respective în stîrpirea dăunătorilor. Intr-o toamnă excesiv de secetoasă ca cea pe care o traversăm, rolul arăturilor ca metodă de reţinere a apei din zăpezi şi a altor precipitaţii din iarnă sporeşte considerabil. Anotimpul uscat a favorizat desfăşurarea din plin, zi de zi, a arăturilor în întreaga ţară. Aşa se explică faptul că în majoritatea judeţelor procentul în care s-a realizat această ultimă şi importantă lucrare este avansat : 84 la sută la Cluj, 85 la sută la Bihor, Bistriţa-Năsăud şi Iaşi, 86 la sută la Neamţ, 90 la sută la Alba, 94 la sută la Satu Mare, 95 la sută la Suceava. Cooperatorii din Maramureş au încheiat această lucrare încă de la data de 16 noiembrie , pe ţară procentul de realizare ajunsese, la 76 la sută. Vitezele sporite cu care se lucrează în unele judeţe nu trebuie să ne împiedice să vedem marile rămîneri în urmă existente în multe cooperative agricole : doar 58 la sută din plan în judeţul Dîmboviţa, 63 la sută în Prahova, 66 la sută la Gorj, 69 la sută în Teleorman etc. Cauzele acestor rămîneri în urmă sînt multiple. In primul rînd, oricît ar părea de neverosimil, la adăpostul îngăduinţei unor direcţii agricole judeţene, conducerile diferitelor unităţi subapreciază necesitatea executării arăturilor pe toate sub ION ŞERBU (Continuare în pag. a 3-a) CARNET Civilizaţia modernă, industrială, prin ritmul ei trepidant ne dovedeşte, mai cu evidenţă decit eram deprinşi pînă acum, că timpul este avuţie. Şi nu în genere, ci fiecare părticică a lui, fiecare minut, fiecare clipă. Astfel, se ştie că producţia ţării este astăzi de 15 ori mai mare decit cu trei decenii în urmă. Asta însemnează, implicit, că fiecare lună, fiecare zi, fiecare oră de muncă are o pondere mai mare de 15 ori decit înainte. Și lucrul acesta ni se pare firesc dacă avem în vedere un exemplu concret, privind ritmul muncilor agricole. Și în O avuţie: timpul acest domeniu, întîrzierea cu o zi în munca unui tractorist contează, astăzi, înzecit faţă de o întîrziere analoagă a unuia care lucra cu un atelaj cu cai. Dar ce spun o zi întreagă ? E mult şi o întîrziere de o oră, cînd se iroseşte energia zecilor de cai putere, cit măsoară puterea unui tractor ! Am abordat această chestiune a importanţei timpului, chiar dacă toată lumea o cunoaşte şi o apreciază. Dar, adesea, din păcate, o cunoaşte şi o apreciază în genere. In practica de toate zilele se mai întîmplă nu de puţine ori ca oamenii să măsoare vremea după răboajele vechi ale timpului, cînd minutul, sfertul de oră şi chiar ceasul întreg nu aveau ponderea şi valoarea actuală. Spun toate acestea ca urmare a unor situaţii demne de criticat din acest punct de vedere, pe care le-am întîlnit în călătoriile mele pe teren. Astfel, încercînd să fixez o întîlnire cu un brigadier, acesta îmi spunea să fiu la sediul cooperativei agricole „cam pe la apusul soarelui“ sau „pe înserat". Altădată, interesîndu-mă cînd pleacă un camion la oraş, mi s-a spus : „să fiţi acolo în cursul dimineţii". Bineînţeles că asemenea termene imprecise înseamnă, cum lesne își poa- VASILE NICOROVICI (Continuare in pag. a 2-a) V Anul acesta am obţinut o recoltă bună de porumb. Adâpostirea ei în silozuri şi раМе este acum sarcina la ordinea zilei Ce pretinde producţia, ce oferă cercetarea Masă rotundă la I.C.C.S.—Braşov Subliniind necesitatea ca cercetarea ştiinţifică să fie puternic ancorată în problemele actuale ale producţiei, documentele Congresului al X-lea al partidului precizează că pentru azi, pentru rezolvarea problemelor stringente pe care le ridică producţia, şi nu pentru un viitor prea îndepărtat, trebuie cheltuite resursele umane şi materiale din domeniul cercetării. Numai astfel oamenii de ştiinţă vor avea satisfacţia că au pus umărul la desăvîrşirea construcţiei socialiste, la construirea societăţii comuniste de mîine. In acest context, se pune întrebarea dacă activitatea Institutului de cercetări pentru cultura cartofului şi sfeclei de zahăr — Braşov se încadrează pe linia acestor coordonate. Pentru a primi un răspuns la această problemă de importanţă majoră, redacţia ziarului nostru a organizat de curînd o „masă rotundă" cu participarea unor cercetători şi specialişti ai I.C.C.S. — Braşov, ai direcţiei agricole şi ai uniunii judeţene cooperatiste. In cele ce urmează ne rezumăm la cîteva din răspunsurile cele mai semnificative primite la următoarele întrebări : 1) In jurul căror probleme este axată tematica şi activitatea institutului ? 2) Şi-a asigurat institutul colaborarea unor specialişti care lucrează nemijlocit în unităţile agricole de stat şi cooperatiste? 3) Cum se face simţită prezenţa cercetătorilor în viaţa şi activitatea cooperativelor din judeţ ? .4) Ce probleme ridică cercetarea ştiinţifică aplicată în cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr? Dr. ing. IOAN POPOVICI, directorul I.C.C.S. — Braşov : 1) Tematica abordată de institutul nostru este rezultatul propunerilor primite din partea specialiştilor din cooperative şi I.A.S.-uri, ca şi a problemelor depistate de cercetători în contact nemijlocit cu producţia. Iată un exemplu : stabilirea măsurilor optime pentru cultivarea cartofului în cooperativele din județul Harghita și pentru combaterea nematozilor, un dăunător frecvent întîlnit în judeţ. Această temă ne-a fost propusă spre cerce-TRAIAN DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Sala de comandă a centralei electrice de termoficare din Craiova. Totul modern, automat, contemporan. Printr-o simplă apăsare pe buton, de aici porneşte „canicula" atît de prielnică maturizării tomatelor în complexul de sere de la Işalniţa Controlul preventivpază bună a avuţiei obşteşti POMPILIU GRUBISCHI şef de secţie la Uniunea Ninienale a Cooperativelor Agricole de Producţie De buna exercitare a controlului financiar preventiv şi sporirea substanţială a rolului şi contribuţiei acestuia la utilizarea cu maximum de eficienţă a mijloacelor materiale şi băneşti, la întărirea ordinii şi disciplinei, depinde în mare măsură continua consolidare economică, organizatorică şi financiară a cooperativelor agricole. De aceea, organizarea şi funcţionarea controlului preventiv corespunzător stadiului de dezvoltare la care au ajuns cooperativele agricole şi condiţiilor concrete în care îşi desfăşoară fiecare activitatea este o problemă majoră, de mare actualitate. Este edificator faptul că în primele trei trimestre, foarte multe cooperative agricole şi aproape toate uniunile judeţene au dat o atenţie deosebită controlului preventiv. Pot fi citate în acest sens cooperativele din Cîmpulung, Boteni, Stîlpeni, Colibaşi, Albota, Drăganu, Topoloveni, Suseni, Silişteni, Teiu din judeţul Argeş, Ilteu, Neudorf, Mailat, Sicula, Şag din judeţul Arad şi multe altele din celelalte judeţe, în care s-a înţeles că eficienţa controlului preventiv este determinată de felul în care este organizat. Pe alocuri, însă, organizarea controlului preventiv nu a fost bine rezolvată de conducerea cooperativelor. Deşi controlul preventiv se exercită în general bine, sînt cazuri cînd operaţiunile şi actele de cheltuieli nu sunt analizate, vizate şi aprobate cu atenţie, nu se iau totdeauna măsuri de preîntîmpinare a eventualelor neajunsuri. Astfel s-a putut ajunge la situaţii ca aceea de la cooperativa agricolă Valea Chioarului, judeţul Maramureş, unde s-a achitat suma de 29 155 lei pentru cantitatea de 30 mc de cherestea pe care (Continuare în pag. a 3-a) De ce am ales ora 23...? Nu e de loc greu de răspuns. Ca la orice altă oră, sunt săteni care au nevoie de medicul uman sau veterinar, de moaşa comunală, de... Cîteva nopţi am fost cetăţean al unor comune din judeţul Ilfov. Dar, pentru început, să redăm un dialog care are loc în fiecare dimineaţă fie în personalul de Iaşi, fie în autobuzul de Slobozia Moara sau în acceleratul de Constanţa. In compartimentul vagonului e un singur om. II întrebi : „Mai e un loc liber ?“ Omul se uită la tine, te priveşte ca pe un căzut din altă planetă şi îţi explică : „E ocupat de don’ doctor, doamna farmacistă, profesorul x, gestionarul y“ şi continuă pină ocupă tot compartimentul. Cine e don’ doctor, doamna profesoară, domnul gestionar etc ? Simplu. Navetişti. E, totuşi, o problemă cu aceşti oameni. Ii întîlneşti la ora 4 în staţia autobuzului aşteptînd prima cursă, îi vezi alergînd, cu sufletul, la gură, pe peroanele Gării de Nord, îi vezi apoi mărşăluind 3—4 kilometri spre satul unde lucrează. Incit uneori te apucă mila de ei. Să revenim la subiect. Am fost, deci, cetăţean al unor comune din judeţul Ilfov, dar nu un cetăţean obişnuit, ci unul căruia i se „întîmplă" toate necazurile posibile. Iată-mă, deci, în comuna Slobozia Moara. Să admitem că, așa din senin, la ora 23, am căpătat o nevralgie, care poate fi tratată — nimic mai simplu — cu cîteva piramidoane și un antinevralgic. In comună există farmacie, dar nu și... farmacist. El are program fix : 7—13, iar de trei ori pe săptămînă de la 13 la 17. Şi dacă ai ghinionul să vrei piramidoane cînd farmacistul e liber, eşti liber să ţipi de dureri de măsele pînă a doua zi la 7, cînd se deschide farmacia. Poate ar fi fost bine şi aşa, dar după noaptea cînd am fost cetăţean al comunei Slobozia Moara, farmacistul nu a venit nici la 7, nici la 7,30, nici... nu mai ştiu, că am plecat spre alt sat, în căutarea unui piramidon. Să admitem că în aceeaşi noapte o femeie trebuia să nască. Aici, problema se complică : femeile trebuie să facă acest lucru numai între orele 7,30—16,00. Dacă vreuna se încumetă să nu respecte programul trebuie — dacă poate — să se repeadă pînă în comuna Brezoaiele, unde există moaşă comunală, care, de fapt, nu există, pentru că are domiciliul în Bucureşti. Şi atunci ? Face apel la o ocazie spre Răcari sau Tărtăşești. Sau... Dar să nu mai lungim vorba. Cel mai bine e să nu nască la Slobozia Moara, noaptea la ora 23... La Brezoaiele afli că la dispensar sînt doi medici. Nu toată ziua, ci pînă la „cursa" de București. Noaptea rămîne în sat doar un... felcer. Am crezut că asemenea lucruri se petrec doar la Slobozia Moara. Peste alte 24 de ore am fost cetăţean al comunei Fierbinţi. Aici există şi un spital cu 5 medici. Numai că noaptea — la ora 23 — nu găseşti decit unul singur. Dacă e nevoie de o intervenţie chirur- GH. NEAGU (Continuare in pag. a 2-a) SLOBOZI A MOARA ORA 23 POVESTE CU STRÏMBÂ-LEMNE Lui Alexandru Huluban şcoala nu-i prea plăcea, aşa că a „legat-o de gard“ încă din primele clase. Nu i-a plăcut nici satul — Aşchileul Mic din judeţul Cluj — unde s-a născut şi a copilărit, aşa că a plecat hai-hui prin ţară. Părinţii lui, Ion şi Maria Huluban, n-au izbutit să-i înfrîneze pornirile care erau în flagrantă contradicţie cu etica sănătoasă a tinerilor săteni. L-au sfătuit — şi cu binele şi cu răul — să se ţină de şcoală, să înveţe o meserie, să-şi facă un rost în viaţă. N-a luat în seamă îndrumările. — Eu plec şi o să mă întorc cînd o să fiu „cineva" ! Şi a plecat. De cîţiva ani nimeni din sat nu mai ştia de soarta lui. Auziseră părinţii lui că ar fi la întreprinderea de pielărie şi încălţăminte „Clujeana". L-au căutat acolo. Intr-adevăr, fusese pe acolo, a lucrat citva timp, dar, neplăcîndu-i munca, a dat bir cu fugiţii. — Unde o fi Alexandru Huluban ? Nimeni nu putea să răspundă la această întrebare. Consătenii lui ştiau că de curînd împlinise 19 ani. Ceilalţi tineri, de seama lui, se află acum la licee, la şcoli profesionale, muncesc in întreprinderi sau pe ogoarele cooperativei agricole din sat. El nu-i nicăieri. Unde-o fi ? L-am rugat pe Strîmbă-lemne să-l caute şi, cu ajutorul prietenilor săi năzdrăvani, să-i dea de urmă. Şi l-a găsit. Alexandru Huluban a ajuns... zebră. Poartă „costum“ vărgat şi e bine păzit. Se apucase de hoţii. A umblat prin Cluj, Constanţa şi Bucureşti. A făcut o „vizită" şi în satul de baştină, venit noaptea, pe furiş. A spart uşa de la bufetul cooperativei de consum şi a furat 2827 lei Acestea, sunt informaţiile referitoare la tînărul Alexandru Huluban. La 19 ani e la închisoare. Tinerii de seama lui învaţă, muncesc şi işi făuresc un rost în viaţă... Iar el a ajuns „zebră". Mai mare ruşinea ! D. TARNAUCEANU Unul care s.a făcut... „zebră 99 Actualitatea politică Răspunsuri limpezi, la întrebări limpezi „O mare importanţă pentru asigurarea păcii şi colaborării în lume are afirmarea in relaţiile dintre state a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî dezvoltarea conform propriei sale voinţe". Aserţiunea de mai sus subliniază, concis şi clar, una din condiţiile fundamentale ale creării, în lumea contemporană, a unui climat de destindere, de încredere reciprocă, de cooperare fructuoasă a tuturor statelor, indiferent de orînduirea lor politică și de stat, indiferent de mărimea lor. Constituie punctul de plecare fundamental al politicii externe a României, a raporturilor sale cu statele socialiste, cu toate țările lumii, politică externă ale cărei trăsături definitorii, în raport de problematica vastă cu care se confruntă astăzi omenirea, au fost limpede expuse în interviul acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, redactorului şef al revistei iugoslave Komunist, organ al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, tov. Gavra Altman, întrebările redactorului şef al revistei citate au îmbrăţişat o gamă largă de probleme: situaţia internaţională, respectiv instabilitatea ca fenomen acut al relaţiilor politice în lume, cauzele acestei instabilităţi şi căile înlăturării ei ; principiile pe care ar trebui să se bazeze relaţiile dintre ţările socialiste ; securitatea europeană şi sugestiile României privind întrunirea conferinţei europene pentru securitate ; principiile şi modalităţile în care ar trebui să se dezvolte relaţiile economice, comerciale N. POPESCU-BOGDĂNEȘTI (Continuare în pag. a 4-a) IN PAG. A 4-A Citiţi rubrica noastră de