Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)
1970-02-25 / nr. 252
PAGUMA 2 Miercuri 25 februarie SOARELE răsare la ora 7. Apune la ora 17 şi 58 de minute,e la începutul anului au trecut 56 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au ramas 309 zile. STAREA VREMII. Timpul probabil pentru 25 februarie , vremea se menţine umeda cu cerul mai mult acoperi Vor cadea precipitaţii sub forma de ninsoare în nord-vestul ţării şi sub formă de ploaie, lapoviţa şi ninsoare în rest. Vont potrivit cu intensificări temporare. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —7 şi — 2 grade în jumătatea de nord-vest a ţării şi între _3 şi + gra de morest, iar maximele intre — 3 şi o arade» în • Transilvania, g nordul ^Crestele trei şi 5 grade Timpul probabil pentru 26, 27 şi 28 februarie , vreme în general umedă cu cerul variabil mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare in jumătatea de nord a ţării şi sub formă de lapoviţă şi ploaie în rest. Vînt potrivit cu intensificări pînă la tare, predominînd din sectorul estic. Minimele vor fi cuprinse între — 8 și + 2 grade, local mai coborite iar maximele între — 4 și + 6 grade. INIFORMATII O BRAŞOV a ieşit de sub tipar volumul „Cetatea ţărăneasca a Rişnovului‘, de prof. dr. Emil Micu, director al complexului muzeal din Scheii Braşovului. Volumul, editat de Iluzeul judeţean Braşov, prezintă istoricul cetăţii şi al localităţii Rişnov, atestată documentar pentru prima dată la 1335. DIN JUDEŢUL, hunedoara au început lucrările de regularizare a unor cursuri de ape, în scopul protejării gospodăriilor ţăraneşti şi a terenurilor agricole periclitate de inundaţii. In satul Beia, de Pilda, pe o lungime de aproape o jumătate de kilometru, se lucrează la Consolidarea malului sting al Riului Mare, iar în comuna Dobra se amenajează albia principală a rîului. Lucrări de consolidare a malurilor, de corectare a cursurilor apelor şi de indiguiri pentru prevenirea inundaţiilor vor fi făcute anul acesta şi în localităţile Baru Mare, Sîntămăria-Orlea şi în satul de munte Rapolţel. ÎN COMUNA TELIU, Jude- Braşov s-au început lucrările de construcţie la un nou dispensar rural în cadrul căruia vor funcţiona numeroase cabinete pentru consultaţii şi tratament. Noi dispensare se vor construi în acest an in comuna Buneşti şi în cartierul Steagul Roşu din Braşov. „ IN ACEST an, în reţeaua de şcoli din judeţul Bacău vor fi construite 137 săli de clasă, două internate cu 608 locuri, două cantine pentru 600 de elevi şi o creşă. Pentru extinderea învăţămîntului de 10 ani, se vor înfiinţa încă 54 de şcoli, care se vor adăuga celor 37 existente. Valoarea fondurilor alocate pentru acest an construcţiilor şcolare se cifrează la circa 20 milioane de lei. Majoritatea localurilor de şcoală înscrise în planul pe anul în curs a intrat în execuţie. Щ REŢEAUA comercială a unde- TMţului Teleorman se va îmbogăţi în cursul anului cu încă 18 noi unităţi. La Alexandria, de exemplu, se va amenaja în microraionul nr. 3 un centru comercial alimentar, iar la locul actualului restaurant din centrul oraşului se va ridica un „Magazin general". Un restaurant, un bufet-bar, o cofetărie, o unitate cu autoservire, precum şi noul han înălţat la răscrucea şoselelor Alexandria—Roşiorii de Vede—Tr. Măgurele vor completa reţeaua existentă a Alexandriei. Bl—m———1 OMUL CARE NICE РЮШ (Urmare din pag. 1) In momentul de faţă, această muncă face parte din rîndul activităţilor de pionierat, al activităţilor de „linia întîi" care se desfăşoară în marea bătălie a recoltelor îmbelşugate Aşa cum cu ani în urmă, activităţi hotărîtoare, de mare rezonanţă au fost cantonate în profesiile tractoriştilor sau ale zootehniştilor. Bineînţeles că o asemenea chemare se adresează lucrătorilor buni şi foarte buni, tineri şi în puterea vîrstei cu inima înflăcărată pentru nou dar animaţi totodată de spiritullucid al răspunderii. Căci importanţa ploii pentru agricultură este hotărîtoare, iar cei care, prin noua lor profesie, răspund de desferecarea şipotelor arteziene, trebuie să aibă îndemînare şi cunoştinţe, dar şi conştiinţa datoriei pe care şi-o asumă ca oameni care aduc, zi de zi, fără nouri, binecuvîntarea ploii. ^iiTiWMM.U.«.¥*WrClt^.U.¥ W.¥ WMyNoA».M.WWI^ c STARL i \ШЕNo o MEDALION e POVESTF.A VQR3B C JViiCA ENCICLOPEDIE » QjîiOSTINŢE FOLOSITOARE ..........................---■...........................- -ч..... ^ - - .- - MEDALION: VICTOR HUGO Se împlinesc 168 de ani de la nașterea marelui scriitor francez Victor Hugo. A lăsat capodopere în toate genurile literare, exercitînd o vastă influenţă asupra literaturii universale. Creaţia lui V. Hugo este însufleţită de marile idealuri şi aspiraţii democratice ale omenirii. Volumul in versuri „Orientalele" evocă lupta de eliberare a poporului grec de sub jugul turcesc. Piesele „Hemani", „Regele se amuză", „Ruy Bias", prin suflul lor democratic, prin sentimentul de răzvrătire împotriva tiraniei şi prin simpatia autorului pentru eroii populari, au stîrnit entuziasm. Romanul „Notre Dame de Paris" redă viaţa populaţiei pariziene din Evul mediu şi cuprinde atacuri directe la adresa monarhiei. în romanul „Mizerabilii", Hugo a dezvăluit mizeria şi asuprirea maselor în condiţiile dominaţiei politice a burgheziei. Străbătut de umanism, romanul este un document de solidaritate şi de dragoste fierbinte faţă de oamenii asupriţi. Luptei omului impotriva forţelor naturii îi este închinat romanul „Oamenii mării". Admirabil artist al cuvîntului, Hugo a contribuit la dezvoltarea limbii literare franceze. Democrat şi patriot, Hugo a reprezentat în vremea sa una dintre cele mai luminate conştiinţe europene. MICA ENCICLOPEDIE DIN Printre nespecialişti domneşte şi astăzi părerea că jocul de şah îşi are originea în Persia (denumirea oficială, pînă în 1935, a Iranului), făcîndu-se analogia între numele jocului şi cel al şahilor (regilor) persani. Cercetările istorice, lăsînd la o parte farmecul legendelor, au stabilit că şahul a apărut tot în Orient, dar nu în Iran, ci în vechea Indie, aproximativ la sfîrşitul secolului al Vl-lea e.n. în cunoscuta epopee naţională persană „Cartea şahilor* („Şah-Name") a lui Firodousi se relatează că pe vremea sa ISTORIA ŞAHULUI hului Husni s-au înfăţişat intr-o bună zi soli din India, aducînd cu ei daruri bogate. Printre darurile lor se afla şi o minunată tablă cu pătrate albe şi negre, pe care erau aşezate figuri de fildeş reprezentînd călăreţi, elefanţi şi pedestraşi. Acesta era jocul de şah. Şi frumoasa legendă „Povestea şahului* a marelui nostru scriitor Mihail Sadoveanu localizează tot în India întîmplările care au dus la născocirea jocului de şah de către înţeleptul brahman Sissa. Dintre crudităţi o deosebită valoare nutritivă au merele, perele, gutuile, morcovii, ridichea, sfecla, varza crudă sau murată. Aceste alimente conţin cantităţi importante de săruri minerale şi vitamine, în special vitamina C, foarte utile pentru asigurarea energiei necesare funcţiilor biologice. Pentru prevenirea asteniei mai sunt indicate zeama de lămîie, sucul de roşii şi de fructe, ceaiul de măcieş, mierea, murăturile, precum şi unele produse vitaminice, sintetice (Electovit, Viplex, vitamina C). Pentru prevenirea asteniei de primăvară se recomandă şi practicarea zilnică a exerciţiilor de gimnastică şi a unor jocuri sportive. BUNA CUVIINŢA: „Dar de unde provine expresia de bun simţ dacă nu de la simţuri ? Cînd au născocit-o, oamenii au recunoscut că simţurile se află la baza cunoaşterii , altminteri cum ar fi întrebuinţat ei cuvîntul simţ, pentru a arăta că e vorba de judecata comună ? Se spune uneori „bunul simţ e foarte rar*. Ce înseamnă asta ? Înseamnă că la mulţi oameni dezvoltarea gîndirii este stăvilită de anume prejudecăţi, că cineva, care judecă foarte sănătos într-o chestiune, se poate înşela în alta*. (Voltaire : Dicţionarul filozofic) POVESTEA VORBEI : Mulţi primesc sfaturi, dar numai cei înţelepţi profită de ele. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE ASTENIA DE PRIMĂVARĂ SE PREVINE. IARNA * album MARIA PIETRARU S-a născut la 18 februarie 1942, în comuna Pănceşti din judeţul Bacău. În anul 1956, elevă la liceu fiind, a debutat pe scena Casei de cultură din Bacău, iar în anul 1961, reuşind la un concurs, a fost angajată de ansamblul „Periniţa", a cărei solistă este şi astăzi. — Şi i-au judecat aspru ? — Judecat, cum altfel? ! —Aspru, zic ? ! — Da, fiecare cite şase luni. Au furat din avutul obştesc. Ăştia, omule, nu erau învăţaţi cu lucrul. Nu se dădeau la treabă. Nu munceau. ...Discuţia am auzit-o intr-un autobuz. Vorbeau doi oameni care au coborît la STUPINI, judeţul Bistriţa-Năsăud. Despre ce era vorba ? Doi consăteni de-ai lor — cooperatorii Vasile Focşa şi Toader Nicula — au sustras din patualele cooperativei agricole Stupini cîteva zeci de kg porumb ştiuleţi. Hoţii au fost prinşi. Vasile Focşa nu era la prima abatere de această natură. Mai furase din avutul obştesc şi 100 kg trifoi. Cei doi au fost deferiţi justiţiei, primindu-şi pedeapsa meritată. Alt caz , Octavian Grama fiind paznic la cooperativa agricolă MILAŞ a „uitat" de cinste şi omenie, comiţînd el însuşi sustrageri. Din actele încheiate de către organele de urmărire penală rezultă că acesta a sustras treptat, la plecarea din serviciu, diverse ■cantităţi de furaje concentrate, pentru ca, în fond să se stabilească că şi-a însuşit din avutul cooperativei 210 кг uruială, 33 grad de v’.° şi alte bunuri. Faptele, i sine, comportă adînci implicaţii morale, sociale şi etice. Nişte oameni — dacă-i putem numi aşa — se înfruptă cu neruşinare dintr-un avut al obştei, la crearea căruia ei „s-au făcut doar că... lucrează". — Aveau muncite, la noi, doar 14—17 zile Intr-un an — a confirmat preşedintele uneia dintre cooperative. Aşadar , în 365 de zile calendaristice, doar 14—17 lucrate. O comparaţie matematică sugestivă. Ce făceau în restul timpului ? Se ocupau de mărunţişuri, de afaceri care să le aducă un cîştig uşor, nemuncit. Inginerul Mihai Şula de la cooperativa agricolă de producţie din NIMIGEA ne spune : — In zootehnie, avem mulţi îngrijitori pricepuţi şi inimoşi. Pe astfel de cooperatori îi cinsteşte tot satul. Anul trecut ei au făcut fiecare cite 700 zile-muncă. Am fi putut alege, fireşte, şi alte exemple. Peste tot, oamenii îşi lasă o parte din sufletul lor, din sentimentele ce-i animă, din efortul de creaţie şi de energie în munca pe care o prestează, în produsul pe care-l dau societăţii. Dar, în complexitatea procesului muncii, sunt şi indivizi care, sub diferite ipostaze, se sustrag de la îndeplinirea îndatoririlor ce le revin. Sunt, desigur, mai puţini, la număr, dar există. Unii întîrzie la serviciu, alţii nu muncesc, plăcîndu-le viaţa de... „cocori". — Mai avem şi noi mecanizatori care nu lucrează conştiincios — ne spunea inginerul Mircea Peter, şeful secţiei de mecanizare DUMITRA. Din cei 33 de mecanizatori cîţi numără secţia, anul trecut numai 25 s-au menţinut, decadă de decadă, fruntaşi. Am observat şi un alt fenomen. Unii şi-au realizat norma de lucru în procent de 110—118 la sută. Cum ? Lucrînd în detrimentul calităţii. Au arat cu greşuri, au semănat cu greşuri. Avem încă de luptat cu astfel de concepţii rutiniere şi înapoiate. Unii se mai conduc după dictonul : „Cine munceşte, greşeşte". Acum, cînd diletantismul şi improvizaţia nu-şi găsesc loc în muncă, nici dictonul acesta nu-şi mai găseşte un suport etic şi material. „Cine greşeşte, plăteşte" — e un adevăr, o realitate, care nu poate fi ignorat. Am întîlnit, în cursul investigaţiei noastre, şi alte aspecte. In comuna LIVEZILE, mai mulţi cooperatori mi-au vorbit despre inginerul agronom Ghiţă Munteanu, despre activitatea lui, despre stilul său de muncă. Este omul entuziasmului de început, care se „aprinde" repede, dar care tot atît de repede se... pierde — ne spuneau cîţiva cooperatori. A te face că munceşti este o atitudine dăunătoare atît pentru Individul în cauză, cit şi pentru colectivitate. MIHAI SORIN PRODAN „Munceşte11 În zile într-un an, dar „trăiește44 365 ! Oră de lectură la biblioteca din comuna Deleni-Vaslui o înainte de vacanţa DE PRIMĂVARA Acum, înaintea vacanţei de primăvară, Mihai Chilimeţ, Ştefan Posteucă, Adrian Bădescu şi Florian Dochiţă din satul Ştefăneşti, judeţul Argeş, nu se mai prezintă la liceul din Piteşti. Au fost arestaţi. Sunt acuzaţi de diferite acte huliganice şi de furturi. In locul vacanţei de primăvară, îi aşteaptă vacanţa ... mare. 90 SAPA DE LA SAVENI Aveţi nevoie de o sapă ? O gătiţi la depozitul cooperaţiei de consum din Săveni, judeţul Botoşani. Aici, la începutul anului trecut se găseau 5 tone de sape■ Nu s-a vîndut nici una. Anul acesta s-au mai adus 500 kg. Aşadar, sunt sape din belşug. Luaţi una şi „săpaţi" prin depozit. O să găsiţi mari cantităţi de nasturi, mii de borcane cu şerbet şi alte produse care zac şi se depreciază. Cine suportă pagubele acestei aprovizionări iraţionale ?: . ATENŢIE LA PAHAR ! Melentie Ţinte din satul Pestiş, judeţul Bihor, şofer la autobaza din Aleşd, s-a îmbătat şi s-a urcat la volanul maşinii. A pornit spre satul său, dar n-a ajuns acolo, fiindcă în momentul cînd a trecut prin Lugojul de Jos a intrat cu maşina intr-un pom, apoi într-o casă, avariind maşina şi imobilul. Iată unde l-a adus băutura. ADUNATE DE PRIN SATE SATUL SOCIALIST Joi 26 februarie RADIO Programul I : 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi. 11,15 Din ţările socialiste. Reportaje din R. P. Chineză şi R.D. Germană. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Recital de operă Maria Slătinaru. 12,15 Vă plac aceste melodii ? — muzică uşoară. 12,25 Ştiinţa la zi. 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 14,00 Pe strune de vioară — melodii populare. 15,00 Ateneu. Luna cărţii la sate. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,20 , Cîntă Aurelia Fătu-Răduţu. 16,30 Ce e nou în judeţul nostru. Vrancea. 16,50 Cintece și prelucrări de Victor Iușceanu. 17,05 Antena tineretului. 17,30 Album de muzică populară. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 20,15 — 365 de cintece. 20,20 Argheziană. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Campionatul mondial de hochei. Grupa A : România — Iugoslavia, repriza a 3-a Transmisiune directă. 21,35 Solistul serii — Charles Trenet. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 22,15 Campionatul mondial de handbal. România — Franţa, repriza a II-a. Transmisiune de la Paris. 22,45 Muzică uşoară. Programul II. 2 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7,10 Program muzical de dimineaţă. 8,10 Tot Înainte I (emisiune pentru pionieri). 11,20 Muzică populară. 11,40 Nume dragi — muzică uşoară. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 13,17 Din muzica popoarelor. 13,30 Cine ştie cîştigă. 14,03 Interpreţi de muzică populară : Georgeta Anghel şi Nelu Orian. 14,55 Ştiinţa la zi. 15,00 Din succesele muzicii uşoare româneşti. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Cîntă Luminiţa Dobrescu, Salomée, Gică Petrescu şi Yves Montand. 18,50 Varietăţi muzicale. 22,00 Muzică uşoară de Aurel Manolache şi Paul Urmuzescu. TELEVIZIUNE Programul 1. 17,30 Deschiderea emisiunii. 18,03 Film serial. Aventură in munţi (XIII) 18,35 Mult e dulce şi frumoasă. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 Muzică populară interpretată de Sofia Preda şi Gelu Fagărăşanu. 20,00 Reflector. 20,10 Seară de operă TV. 21,40 Campionatul mondial de hochei — grupa A (Bucureşti). România — Iugoslavia (repriza a III-a). 21,45 Avanpremieră. 22,00 Telejurnalul de noapte. 22,50 Muzică uşoară interpretată de cîntăreaţa Nadia. Programul II : 20.10 Film pentru cinefili : Moderate cantabile. 22.10 întîlnire cu opereta. Combinatul din oraşul Victoria (Urmare din pag. 1) Îndepărtat. In 1938, în agricultura noastră s-au folosit doar 11 000 de tone de îngrăşăminte chimice. Comparaţi această cifră cu cele 720 000 de tone de îngrăşăminte chimice care vor fi livrate în acest an agriculturii şi vă veţi da seama de saltul cu adevărat spectaculos pe care l-am realizat în una dintre cele mai importante ramuri ale industriei : chimia. Dar îngrăşămîntul chimic reprezintă numai o latură a acestei ramuri. Nu cred că există cititor al ziarului nostru căruia să nu-i fie familiare noţiunile de amoniac, acid azotic, azotat de amoniu şi uree — aceste substanţe folosite în tot mai mare măsură de agricultutura noastră ca fermenţi ce fertilizează ogorul. Ştiţi însă ce este „Ampora" ? Acest produs cu nume atît de frumos, prin excelenţă poetic, am spune, s-a ivit dintr-o banală răşină. Dar ca răşina să devină „Ampora" a trebuit să parcurgă un drum de miraculoase transformări. „Ampora" este antitermică, rezistă la o flacără de 200 grade Celsius. O folosim în casă la frigidere sau ca material decorativ, ea izolează vagoanele şi halele frigorifice, e absolut necesară la construcţia navelor, este foarte bună şi ca izolant fonic. „Ampora" este unul din cele 50 de produse de bază care se fabrică acum la Combinatul chimic din oraşul Victoria. Anul trecut oraşul şi-a sărbătorit abia două decenii de existenţă. Reporterii obişnuiesc să spună că el a răsărit ca din pămînt. Poate. Oricum, urbea este indisolubil legată de fiinţa combinatului chimic a cărui producţie în acest an va fi de şapte ori mai mare ca în 1955. Intr-un fel, urmărindu-i evoluţia, putem contura una dintre cele mai elocvente imagini ale vertiginoasei dezvoltări a chimiei în ţara noastră. Oraşul Victoria numără în momentul de faţă 8 000 de locuitori. Aproape jumătate, adică partea activă a populaţiei, e ocupată cu chimia. Chimia e elementul de sudură al acestei comunităţi care la început, se înţelege, era departe de a forma o adevărată familie. Au venit aici oameni din diferite colţuri ale ţării, din cîmpie şi din creierii munţilor, oameni cu concepţii şi obiceiuri felurite, cu o pregătire intelectuală inegală. Uriaşele retorte ale combinatului au reuşit să unească nu numai moleculele unor substanţe variate, ci şi pe cele psihice. Dezvoltîndu-se combinatul, s-a dezvoltat şi oraşul, s-a schimbat şi climatul său spiritual. Cînd edilii localităţii îţi vorbesc de înfrumuseţarea acestei aşezări, ei se referă aproape întotdeauna la chimie. Intr-o recentă convorbire, secretarul consiliului popular orăşenesc, Traian Marcu, ne-a precizat : „In acest an, chimiştii vor primi încă 40 de apartamente. Oraşul nostru oferă tuturor excelente condiţii de locuit. De curînd s-a dat în folosinţă un impunător cămin pentru grupul şcolar de chimie. Cum trăsătura principală a oraşului e tinereţea, construim şi o modernă sală de gimnastică". Privim peisajul oraşului, liniile sale zvelte, arhitectura lui, şi ne gîndim la puternica platformă industrială pe care el se susţine. Combinatul chimic Victoria realizează anual beneficii în valoare de 220 milioane lei. Două materii prime stau la baza fabuloasei game de substanţe chimice care ies din uriaşele retorte de la Victoria : gazul metan şi celuloza. Unic producător în ţară al răşinilor ureo-formaldehidice. Combinatul Victoria reprezintă şi un exemplu de valorificare superioară a resurselor naturale de care dispunem. Ce adăpostesc aceste ziduri ? (Urmare din pag. I) dezbaterii clarificări în jurul documentelor plenarei Consiliului Uniunii Naţion^ig ^ar pentru a face faţă, căminul cultural, credem, trebuie să acţioneze ţ,e tQ^te lungimile sale de unda. Există unităţi cu o funcţionalitate complexă ? Există şi nu una La Lipâneşti-Prahova în riguroasa compartimentare a căminulUi se înscrie aproape întreaga viaţa, spirituală a satului. La Roseţi, lingă Călăraşi, cărai stil cultural, clădire ridicată cu cîţiva ani în urmă, are două camere destinate petrecerilor populare. N-au existat în proiectul iniţial dar ele au fost incluse înainte de începerea lucrărilor, răspunzîndu-se astfel unei dorinţe a satului întreg. Încă de la hîrtia de cale, clădirea căminului e prevăzută cu încăperi multiple cu destinaţii la fel. Căminul se ridică iar oamenii speră că menirea sa iniţială nu va fi trădată. Dar de lucrul acesta se uită uşor. Şi am asistat de atîtea ori cum funcţionalitatea trece treptat, de astădată, de la clădire, pe hîrtie, purtînd acum numele de plan de muncă... Şi am văzut săli mari înţepenite în aşteptare în timp ce în camere improvizate se fac expuneri în faţa a 20 de auditori îngrămădiţi în bănci. O astfel de reducere de volum îşi pune pecetea şi pe calitatea acţiunilor, îşi face loc improvizaţia. Aici în camera amintită se desfăşoară un ciclu de expuneri destinat celor 24 de mecanizatori din comună■ Majoritatea temelor alese sint valabile oricînd : „Viitorul judeţului nostru". „Originea şi evoluţia omului\ * v EXISTj. cazuri de simplificare a functionality^ sau (je anulare totală a et. Zataie. ...Seară de iarnă. Curtea sediului cooperativei ^n comuna N. Bălcescu-Teleorman e plină de oameni. Simt nevoia dUp^ 0 zi să comunice intr-un fel. Seăiui este mic așa că stau afară. — Bine, dar nu aveţi cultural ? — Cum să nu, este, dar nttmai cu numele. De doi ani de zile de cînd comuna N. Bălcescu a intrat în raza Călmățuiului, căminul cultural fine aici sub lacăt un televizor, o bibliotecă, un pik-up cu discuri, costume populare şi, ceea ce este mai important, o sală de 300 de locuri. Un număr de 15 intelectuali înrudiţi prin profesie şi vocaţie cu cultura refuză pe fund şi cu îndărătnicie să-şi asume răspunderea lăcaşului părăsit. Directorul căminului de centru, Vasile Nicolae, îşi mărturiseşte neputinţa de a-i convinge, neputinţă la care adăugăm noi, din observaţii proprii, o vădită imobilitate şi lipsă de orientare. Timp de două săptămîni din luna februarie, din preocupările căminului au lipsit total dezbaterile pe problemele de organizare, normare şi retribuire a muncii în C.A.P. Sîmbătă 20 februarie, seara, in locul manifestării promise, pe scenă se juca... ping-pong. In timpul acesta, la primărie directorul bătea la maşină planul de muncă. Pe care l-a trimis a doua zi la judeţ. Şi toată lumea a fost mulţumită. IN incinta căminului cultural din Mavrodin săteni cu butelii de aragaz aşteaptă maşina să le încarce. Cu asta căminul cultural de aici tinde pesemne să-şi sporească funcţionalitatea. La modul serios lucrurile stau insă altfel. Activitatea căminului e redusă fiindcă nu sunt lemne. Nu li s-au repartizat ? Ba da, dar nu s-a dus nimeni să le ridice. Pentru adunările generale se consumă raţia primăriei. Primarul, la rîndul lui, le ia din altă parte. Nu ştim unde se închide cercul dar căminul cultural, victimă a inerţiei directoarei Stanca Domnica şi a capilor comunei şi-a restrîns întreaga activitate transcrisă solemn în planul de muncă la acţiuni sporadice. Putem adăuga că n-am întîlnit pînă acum printre consemnările inspectorilor judeţeni nici una care să se refere la restrîngerea de nimic îndreptăţită — a ideii de FUNCŢIONALITATE. Pentru care le punem întrebarea simplă : — Pentru ce a fost construit oare căminul cultural ? O imagine frecventă la magazinul din comuna Roma, judeţul Botoşani Nr. 252 Miercuri 25 februarie Prin depozitele şi magazinele întreprinderilor de Aprovizionare cu seminţe şi material săditor, vă puteţi procura ! • Seminţe de legume pentru răsaduri şi culturi de cîmp din toate soiurile raionate produse în staţiunile experimentale şi în întreprinderile agricole de stat • Seminţe de gazon şi de diferite flori pentru grădini, parcuri, spaţii verzi, terenuri de sport etc., • De asemenea, în primăvară se vor pune în vînzare pomi fructiferi şi viţe de vie altoite pentru plantări în grădinile familiale. Adresaţi-vă din timp întreprinderilor şi magazinelor de desfacere din fără, care vă livrează semințe și material săditor din soiuri cu autenticitate și valoare culturală garantate. Дд]ЪОАСУИ/1_ PRONOEXPRES PREMIILE CONCURSULUI PRONOEXPRES Nr. 8 DIN 18 FEBRUARIE 1970 . EXTRAGEREA I : Categ. 1: 2,2 variante a 66 535 lei ; a ll-a : 164,2 variante a 891 lei ; a llll-a : 4.138,5 variante a 35 lei. EXTRAGEREA a ll-a : Categ. A : 4,8 variante a 26 661 lei ; Categ. A : 344,3 variante a 372 lei ; Categ. C : 5443,3 variante a 24 lei. Cştigători la extragerea I, categ. I : Ştefănescu Constantin din Bucureşti şi Radu Ştefan din Tg. Mureş.