Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)

1970-02-25 / nr. 252

PAGU­MA 2 Miercuri 25 februarie SOARELE răsare la ora 7. Apune la ora 17 şi 58 de minute,­e la începutul anului au trecut 56 de zile. Pînă la sfîrşitul anu­lui au ramas 309 zile. STAREA VREMII. Timpul probabil pentru 25 fe­bruarie , vremea se menţine u­­meda cu cerul mai mult aco­­peri Vor cadea precipitaţii sub forma d­e ninsoare în nord-ves­­tul ţării şi sub formă de ploaie, lapoviţa şi ninsoare în rest. Vont potrivit cu intensificări temporare. Temperaturile mi­­nime vor fi cuprinse între —7 şi — 2 grade în jumătatea de nord-vest a ţării şi între _3 şi + gra de m­orest, iar maxi­­mele intre — 3 şi o arade» în • Transilvania, g nordul ^Cres­t­el­e tre­i şi 5 grade Timpul probabil pentru 26, 27 şi 28 februarie , vreme în general umedă cu cerul varia­bil mai mult acoperit. Vor că­dea precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare in jumătatea de nord a ţării şi sub formă de lapoviţă şi ploaie în rest. Vînt potrivit cu intensificări pînă la tare, predominînd din sectorul estic. Minimele vor fi cuprinse între — 8 și + 2 grade, local mai coborite iar maximele între — 4 și + 6 grade. INIFORMATII O BRAŞOV a ieşit de sub tipar volumul „Cetatea ţără­neasca a Rişnovului‘, de prof. dr. Emil Micu, director al complexu­lui muzeal din Scheii Braşovului. Volumul, editat de I­luzeul judeţean Braşov, prezintă istoricul cetăţii şi al localităţii Rişnov, atestată docu­mentar pentru prima dată la 1335. DI­­N JUDEŢUL, hunedoara au început lucrările de regu­larizare a unor cursuri de ape, în scopul protejării gospodăriilor ţă­­raneşti şi a terenurilor agricole pe­riclitate de inundaţii. In satul Beia, de­ Pilda, pe o lungime de aproape o jumătate de kilometru, se lucrea­ză la­ Consolidarea malului sting al Riului Mare, iar în comuna Dobra se amenajează albia principală a rîului.­ Lucrări de consolidare a malurilor, de corectare a cursurilor apelor şi de indiguiri pentru pre­venirea inundaţiilor vor fi făcute anul acesta şi în localităţile Baru Mare, Sîntămăria-Orlea şi în satul de munte Rapolţel. έ­N COMUNA TELIU, Jude­­- Braşov s-au început lu­crările de construcţie la un nou dispensar rural în cadrul căruia vor funcţiona numeroase cabinete pentru consultaţii şi tratament. Noi dispensare se vor construi în acest an in comuna Buneşti şi în cartierul Steagul Roşu din Braşov. „ IN ACEST an, în reţeaua de­­ şcoli din judeţul Bacău vor fi construite 137 săli de clasă, două internate cu 608 locuri, două can­tine pentru 600 de elevi şi o creşă. Pentru extinderea învăţămîntului de 10 ani, se vor înfiinţa încă 54 de şcoli, care se vor adăuga celor 37 existente. Valoarea fondurilor alo­cate pentru acest an construcţiilor şcolare se cifrează la circa 20 mili­oane de lei. Majoritatea localurilor de şcoală înscrise în planul pe anul în curs a intrat în execuţie. Щ REŢEAU­A comercială a unde- TM­ţului Teleorman se va îmbo­găţi în cursul anului cu încă 18 noi unităţi. La Alexandria, de exem­plu, se va amenaja în microraionul nr. 3 un centru comercial alimen­tar, iar la locul actualului restau­rant din centrul oraşului se va ri­dica un „Magazin general". Un res­­taurant, un bufet-bar, o cofetărie, o unitate cu autoservire, precum şi noul han înălţat la răscrucea şoselelor Alexandria—Roşiorii de Vede—Tr. Măgurele vor completa reţeaua existentă a Alexandriei. Bl—m———1 OMUL CARE NICE РЮШ (Urmare din pag. 1) In momentul de faţă, această muncă face parte din rîndul activităţilor de pionierat, al activităţilor de „li­nia întîi" care se desfăşoară în ma­rea bătălie a recoltelor îmbelşuga­te Aşa cum cu ani în urmă, activi­tăţi hotărîtoare, de mare rezonan­ţă au fost cantonate în profesiile tractoriştilor sau ale zootehniştilor. Bineînţeles că o asemenea che­mare se adresează lucrătorilor buni şi foarte buni, tineri şi în puterea vîrstei cu inima înflăcărată pentru nou dar animaţi totodată de spiri­tul­­lucid al răspunderii. Căci im­portanţa ploii pentru agricultură este hotărîtoare, iar cei care, prin noua lor profesie, răspund de des­ferecarea şipotelor arteziene, tre­buie să aibă îndemînare şi cu­noştinţe, dar şi conştiinţa datoriei pe care şi-o asumă ca oameni care aduc, zi de zi, fără nouri, binecu­­vîntarea ploii. ^iiTiWMM.U.«.¥*WrClt^.U.¥ W.¥ WMyNoA».M.WWI^ c STARL­ i \ШЕNo o MEDALION e POVESTF.A VQR3B C JViiCA ENCICLOPEDIE » QjîiOSTINŢE FOLOSITOARE ..........................---■...........................- -ч..... ^ - - .- - MEDALION: VICTOR HUGO Se împlinesc 168 de ani de la nașterea marelui scriitor fran­cez Victor Hugo. A lăsat capo­dopere în toate genurile lite­rare, exercitînd o vastă influen­ţă asupra literaturii universale. Creaţia lui V. Hugo este însu­fleţită de marile idealuri şi as­piraţii democratice ale omeni­rii. Volumul in versuri „Orienta­lele" evocă lupta de eliberare a poporului grec de sub jugul turcesc. Piesele „Hemani", „Re­gele se amuză", „Ruy Bias", prin suflul lor democratic, prin sentimentul de răzvrătire împo­triva tiraniei şi prin simpatia autorului pentru eroii populari, au stîrnit entuziasm. Romanul „Notre Dame de Paris" redă viaţa populaţiei pariziene din Evul mediu şi cuprinde atacuri directe la adresa monarhiei. în romanul „Mizerabilii", Hugo a dezvăluit mizeria şi asuprirea maselor în condiţiile dominaţiei politice a burgheziei. Străbătut de umanism, romanul este un document de solidaritate şi de dragoste fierbinte faţă de oa­menii asupriţi. Luptei omului impotriva forţelor naturii îi este închinat romanul „Oamenii mă­rii". Admirabil artist al cuvîn­­tului, Hugo a contribuit la dez­voltarea limbii literare france­ze. Democrat şi patriot, Hugo a reprezentat în vremea sa una dintre cele mai luminate con­ştiinţe europene. MICA ENCICLOPEDIE­­ DIN Printre nespecialişti domneş­te şi astăzi părerea că jocul de şah îşi are originea în Persia (denumirea oficială, pînă în 1935, a Iranului), făcîndu-se a­­nalogia între numele jocului şi cel al şahilor (regilor) persani. Cercetările istorice, lăsînd la o parte farmecul legendelor, au stabilit că şahul a apărut tot în Orient, dar nu în Iran, ci în vechea Indie, aproximativ la sfîrşitul secolului al Vl-lea e.n. în cunoscuta epopee naţio­nală persană „Cartea şahilor* („Şah-Name") a lui Firodousi se relatează că pe vremea sa­ ISTORIA ŞAHULUI hului Husni s-au înfăţişat intr-o bună zi soli din India, aducînd cu ei daruri bogate.­ Printre darurile lor se afla şi o minu­nată tablă cu pătrate albe şi negre, pe care erau aşezate fi­guri de fildeş reprezentînd că­lăreţi, elefanţi şi pedestraşi. A­­cesta era jocul de şah. Şi frumoasa legendă „Poves­tea şahului* a marelui nostru scriitor Mihail Sadoveanu loca­lizează tot în India întîmplă­­rile care au dus la născocirea jocului de şah de către înţelep­tul brahman Sissa. Dintre crudităţi o deosebită valoare nutritivă au merele, perele, gutuile, morcovii, ridi­chea, sfecla, varza crudă sau murată. Aceste alimente conţin cantităţi importante de săruri minerale şi vitamine, în special vitamina C, foarte utile pentru asigurarea energiei necesare funcţiilor biologice. Pentru prevenirea asteniei mai sunt indicate zeama de lă­­mîie, sucul de roşii şi de fruc­te, ceaiul de măcieş, mierea, murăturile, precum şi unele pro­duse vitaminice, sintetice (Elec­­tovit, Viplex, vitamina C). Pentru prevenirea asteniei de primăvară se recomandă şi practicarea zilnică a exerciţii­­lor de gimnastică şi a unor jocuri sportive. BUNA CUVIINŢA: „Dar de unde provine expresia de bun simţ dacă nu de la simţuri ? Cînd au născocit-o, oamenii au recunoscut că simţu­rile se află la baza cunoaşterii , altminteri cum ar fi întrebuin­ţat ei cuvîntul simţ, pentru a arăta că e vorba de judecata co­mună ? Se spune uneori „bunul simţ e foarte rar*. Ce înseamnă asta ? Înseamnă că la mulţi oameni dezvoltarea gîndirii este stăvilită de anume prejudecăţi, că cineva, care judecă foarte sănătos într-o chestiune, se poate înşela în alta*. (Voltaire : Dicţionarul filozofic) POVESTEA VORBEI : Mulţi primesc sfaturi, dar numai cei înţelepţi profită de ele. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE ASTENIA DE PRIMĂVARĂ SE PREVINE­. IARNA * album MARIA PIETRARU S-a născut la 18 februarie 1942, în comuna Pănceşti din judeţul Bacău. În anul 1956, elevă la liceu fiind, a debutat pe scena Casei de cultură din Bacău, iar în anul 1961, reuşind la un concurs, a fost angajată de ansamblul „Periniţa", a că­rei solistă este şi astăzi. — Şi i-au judecat as­pru ? — Judecat, cum alt­fel? ! —Aspru, zic ? ! — Da, fiecare cite şase luni. Au furat din avu­tul obştesc. Ăştia, omule, nu erau învăţaţi cu lu­crul. Nu se dădeau la treabă. Nu munceau. ...Discuţia am auzit-o intr-un autobuz. Vorbeau doi oameni care au coborît la STUPINI, ju­deţul Bistriţa-Năsăud. Despre ce era vorba ? Doi consăteni de-ai lor — cooperatorii Vasile Focşa şi Toader Nicula — au sustras din patua­lele cooperativei agricole Stupini cîteva zeci de kg porumb ştiuleţi. Hoţii au fost prinşi. Vasile Focşa nu era la prima abatere de această natură. Mai furase din avutul ob­ştesc şi 100 kg trifoi. Cei doi au fost deferiţi jus­tiţiei, primindu-şi pe­deapsa meritată. Alt caz , Octavian Grama fiind paznic la cooperativa agricolă MI­­LAŞ a „uitat" de cinste şi omenie, comiţînd el însuşi sustrageri. Din ac­tele încheiate de către organele de urmărire pe­nală rezultă că acesta a sustras treptat, la pleca­rea din serviciu, diverse ■cantităţi de furaje con­centrate, pentru ca, în fond să se stabilească că şi-a însuşit din avutul cooperativei 210 кг uru­­ială, 33 grad­ de v’.° şi alte bunuri. Faptele, i­ sine, com­portă adînci implicaţii morale, sociale şi etice. Nişte oameni — dacă-i putem numi aşa — se în­fruptă cu neruşinare din­­tr-un avut al obştei, la crearea căruia ei „s-au făcut doar că... lucrează". — Aveau muncite, la noi, doar 14—17 zile In­tr-un an — a confirmat preşedintele uneia dintre cooperative. Aşadar , în 365 de zile calendaristice, doar 14—17 lucrate. O compa­raţie matematică sugesti­vă. Ce făceau în restul timpului ? Se ocupau de mărunţişuri, de afaceri care să le aducă un cîş­­tig uşor, nemuncit. Inginerul Mihai Şula de la cooperativa agrico­lă de producţie din NI­­MIGEA ne spune : — In zootehnie, avem mulţi îngrijitori pri­cepuţi şi inimoşi. Pe ast­fel de cooperatori îi cins­teşte tot satul. Anul trecut ei au făcut fiecare cite 700 zile-muncă. Am fi putut alege, fi­reşte, şi alte exemple. Peste tot, oamenii îşi la­să o parte din sufletul lor, din sentimentele ce-i animă, din efortul de creaţie şi de energie în munca pe care o prestea­ză, în produsul pe care-l dau societăţii. Dar, în complexitatea procesului muncii, sunt şi indivizi care, sub diferite iposta­ze, se sustrag de la în­deplinirea îndatoririlor ce le revin. Sunt, desigur, mai puţini, la număr, dar există. Unii întîrzie la serviciu, alţii nu mun­cesc, plăcîndu-le viaţa de... „cocori". — Mai avem şi noi mecanizatori care nu lu­crează conştiincios — ne spunea inginerul Mircea Peter, şeful secţiei de mecanizare DUMITRA. Din cei 33 de mecaniza­tori cîţi numără secţia, anul trecut numai 25 s-au menţinut, decadă de decadă, fruntaşi. Am ob­servat şi un alt fenomen. Unii şi-au realizat nor­ma de lucru în procent de 110—118 la sută. Cum ? Lucrînd în de­trimentul calităţii. Au a­­rat cu greşuri, au semă­nat cu greşuri. Avem încă de luptat cu ast­fel de concepţii rutinie­re şi înapoiate. Unii se mai conduc după dicto­nul : „Cine munceşte, greşeşte". Acum, cînd di­letantismul şi improviza­ţia nu-şi găsesc loc în muncă, nici dictonul a­­cesta nu-şi mai găseşte un suport etic şi mate­rial. „Cine greşeşte, plă­teşte" — e un adevăr, o realitate, care nu poate fi ignorat. Am întîlnit, în cursul investigaţiei noastre, şi alte aspecte. In comuna LIVEZILE, mai mulţi cooperatori mi-au vorbit despre inginerul agronom Ghiţă Munteanu, despre activitatea lui, despre stilul său de muncă. Este omul entuziasmului de în­ceput, care se „aprinde" repede, dar care tot atît de repede se... pierde — ne spuneau cîţiva coope­ratori. A te face că munceşti este o atitudine dăună­toare atît pentru Indivi­dul în cauză, cit şi pen­tru colectivitate. MIHAI SORIN PRODAN „Munceşte11 În zile într-un an, dar „trăiește44 365 ! Oră de lectură la biblioteca din comuna Deleni-Vaslui o înainte de vacanţa DE PRIMĂVARA Acum, înaintea vacanţei de pri­măvară, Mihai Chilimeţ, Ştefan Posteucă, Adrian Bădescu şi Flo­rian Dochiţă din satul Ştefăneşti, judeţul Argeş, nu se mai prezintă la liceul din Piteşti. Au fost ares­taţi. Sunt acuzaţi de diferite acte huliganice şi de furturi. In locul vacanţei de primăvară, îi aşteaptă vacanţa ... mare. 9­0 SAPA DE LA SAVENI Aveţi nevoie de­ o sapă ? O gă­tiţi la depozitul cooperaţiei de con­sum din Săveni, judeţul Botoşani. Aici, la începutul anului trecut se găseau 5 tone de sape■ Nu s-a vîndut nici una. Anul acesta s-au mai adus 500 kg. Aşadar, sunt sape din belşug. Luaţi una şi „săpaţi" prin depozit. O să găsiţi mari can­tităţi de nasturi, mii de borcane cu şerbet şi alte produse care zac şi se depreciază. Cine suportă pagu­bele acestei aprovizionări iraţio­nale ?: . ATENŢIE LA PAHAR ! Melentie Ţinte din satul Pestiş, judeţul Bihor, şofer la autobaza din Aleşd, s-a îmbătat şi s-a urcat la volanul maşinii. A pornit spre sa­tul său, dar n-a ajuns acolo, fiind­că în momentul cînd a trecut prin Lugojul de Jos a intrat cu maşina intr-un pom, apoi într-o casă, ava­­riind maşina şi imobilul. Iată unde l-a adus băutura. ADUNATE DE PRIN SATE SATUL SOCIALIST Joi 26 februarie RADIO Programul I : 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi. 11,15 Din ţările socialiste. Reportaje din R. P. Chineză şi R.D. Germană. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Recital de operă Maria Slăti­­naru. 12,15 Vă plac aceste melodii ? — muzică uşoară. 12,25 Ştiinţa la zi. 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojur­nal. 14,00 Pe strune de vioară — me­lodii populare. 15,00 Ateneu. Luna cărţii la sate. 16,00 Radiojurnal. Bule­tin meteo-rutier. 16,20 , Cîntă Aure­lia Fătu-Răduţu. 16,30 Ce e nou în judeţul nostru. Vrancea. 16,50 Cin­­tece și prelucrări de Victor Iușceanu. 17,05 Antena tineretului. 17,30 Album de muzică populară. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 20,15 — 365 de cintece. 20,20 Arghe­ziană. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Campionatul mondial de hochei. Grupa A : România — Iugoslavia, re­priza a 3-a Transmisiune directă. 21,35 Solistul serii — Charles Tre­­net. 22,00 Radiojurnal. Buletin me­teo-rutier. 22,15 Campionatul mondial de handbal. România — Franţa, re­priza a II-a. Transmisiune de la Paris. 22,45 Muzică uşoară. Programul II. 2 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7,10 Program muzical de dimineaţă. 8,10 Tot Înain­te I (emisiune pentru pionieri). 11,20 Muzică populară. 11,40 Nume dragi — muzică uşoară. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 13,17 Din muzica popoare­lor. 13,30 Cine ştie cîştigă. 14,03 In­terpreţi de muzică populară : Geor­­geta Anghel şi Nelu Orian. 14,55 Şti­inţa la zi. 15,00 Din succesele muzi­cii uşoare româneşti. 16,00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. 16,55 Sfa­tul medicului. 17,00 Cîntă Luminiţa Dobrescu, Salomée, Gică Petrescu şi Yves Montand. 18,50 Varietăţi muzi­cale. 22,00 Muzică uşoară de Aurel Manolache şi Paul Urmuzescu. TELEVIZIUNE Programul 1. 17,30 Deschiderea emisiunii. 18,03 Film serial. Aventură in munţi (XIII) 18,35 Mult e dulce şi frumoasă. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 Muzică populară inter­pretată de Sofia Preda şi Gelu Fa­­gărăşanu. 20,00 Reflector. 20,10 Seară de operă TV. 21,40 Campionatul mon­dial de hochei — grupa A (Bucureşti). România — Iugoslavia (repriza a III-a). 21,45 Avanpremieră. 22,00 Te­lejurnalul de noapte. 22,50 Muzică u­­şoară interpretată de cîntăreaţa Na­dia. Programul II : 20.10 Film pentru ci­nefili : Moderate cantabile. 22.10 în­­tîlnire cu opereta. Combinatul din oraşul Victoria (Urmare din pag. 1) Îndepărtat. In 1938, în agricultura noastră s-au folosit doar 11 000 de tone de îngrăşăminte chimice. Comparaţi această cifră cu cele 720 000 de tone de îngrăşăminte chimice care vor fi livrate în acest an agriculturii şi vă veţi da seama de saltul cu adevărat spectaculos pe care l-am realizat în una din­tre cele mai importante ramuri ale industriei : chimia. Dar îngrăşămîntul chimic repre­zintă numai o latură a acestei ra­muri. Nu cred că există cititor al ziarului nostru căruia să nu-i fie familiare noţiunile de amoniac, a­­cid azotic, azotat de amoniu şi uree — aceste substanţe folosite în tot mai mare măsură de agricultu­­tura noastră ca fermenţi ce ferti­lizează ogorul. Ştiţi însă ce este „Ampora" ? Acest produs cu nume atît de frumos, prin excelenţă poe­tic, am spune, s-a ivit dintr-o ba­nală răşină. Dar ca răşina să de­vină „Ampora" a trebuit să par­curgă un drum de miraculoase transformări. „Ampora" este anti­­termică, rezistă la o flacără de 200 grade Celsius. O folosim în casă la frigidere sau ca material decorativ, ea izolează vagoanele şi halele fri­gorifice, e absolut necesară la con­strucţia navelor, este foarte bună şi ca izolant fonic. „Ampora" este unul din cele 50 de produse de bază care se fabrică acum la Combina­tul chimic din oraşul Victoria. Anul trecut oraşul şi-a sărbăto­rit abia două decenii de existenţă. Reporterii obişnuiesc să spună că el a răsărit ca din pămînt. Poate. Oricum, urbea este indisolubil le­gată de fiinţa combinatului chimic a cărui producţie în acest an va fi de şapte ori mai mare ca în 1955. Intr-un fel, urmărindu-i evoluţia, putem contura una dintre cele mai elocvente imagini ale vertiginoa­sei dezvoltări a chimiei în ţara noastră. Oraşul Victoria numără în momentul de faţă 8 000 de locui­tori. Aproape jumătate, adică par­tea activă a populaţiei, e ocupată cu chimia. Chimia e elementul de sudură al acestei comunităţi care la început, se înţelege, era depar­te de a forma o adevărată familie. Au venit aici oameni din diferite colţuri ale ţării, din cîmpie şi din creierii munţilor, oameni cu con­cepţii şi obiceiuri felurite, cu o pregătire intelectuală inegală. U­­riaşele retorte ale combinatului au reuşit să unească nu numai mo­leculele unor substanţe variate, ci şi pe cele psihice. Dezvoltîndu-se combinatul, s-a dezvoltat şi ora­şul, s-a schimbat şi climatul său spiritual. Cînd edilii localităţii îţi vor­besc de înfrumuseţarea acestei a­şezări, ei se referă aproape întot­deauna la chimie. Intr-o recentă convorbire, secretarul consiliului popular orăşenesc, Traian Marcu, ne-a precizat : „In acest an, chi­­miştii vor primi încă 40 de apar­tamente. Oraşul nostru oferă tu­turor excelente condiţii de locuit. De curînd s-a dat în folosinţă un impunător cămin pentru grupul şcolar de chimie. Cum trăsătura principală a oraşului e tinereţea, construim şi o modernă sală de gimnastică". Privim peisajul oraşului, liniile sale zvelte, arhitectura lui, şi ne gîndim la puternica platformă in­dustrială pe care el se susţine. Combinatul chimic Victoria reali­zează anual beneficii în valoare de 220 milioane lei. Două materii prime stau la baza fabuloasei game de substanţe chi­mice care ies din uriaşele retorte de la Victoria : gazul metan şi ce­luloza. Unic producător în ţară al răşinilor ureo-formaldehidice. Com­binatul Victoria reprezintă şi un exemplu de valorificare superioară a resurselor naturale de care dis­punem. Ce adăpostesc aceste ziduri ? (Urmare din pag. I) dezbaterii clarificări în jurul documentelor plenarei Consiliului Uniunii Naţio­n^ig ^ar pentru a face faţă, căminul cultural, credem, tre­buie să acţioneze ţ,e tQ^te lungimi­le sale de unda. Există unităţi cu o funcţionalita­­te complexă ? Există şi nu una La Lipâneşti-Pr­ahova în riguroasa compartimentare a căminulUi se în­scrie aproape întreaga viaţa, spiri­tuală a satului. La Roseţi, lingă Călăraşi, cărai stil cultural, clădire ridicată cu cîţiva ani în urmă, are două camere des­tinate petrecerilor populare. N-au existat în proiectul iniţial dar ele au fost incluse înainte de începerea lucrărilor, răspunzîndu-se astfel unei dorinţe a satului întreg. Încă de la hîrtia de cale, clădirea căminului e prevăzută cu încăperi multiple cu destinaţii la fel. Cămi­nul se ridică iar oamenii speră că menirea sa iniţială nu va fi tră­dată. Dar de lucrul acesta se uită uşor. Şi am asistat de atîtea ori cum funcţionalitatea trece treptat, de astădată, de la clădire, pe hîrtie, purtînd acum numele de plan de muncă... Şi am văzut săli mari în­ţepenite în aşteptare în timp ce în camere improvizate se fac expuneri în faţa a 20 de auditori îngrămădiţi în bănci. O astfel de reducere de volum îşi pune pecetea şi pe calita­tea acţiunilor, îşi face loc improvizaţia. Aici în camera amintită se desfă­şoară un ciclu de expuneri destinat celor 24 de mecanizatori din comu­­nă■ Majoritatea temelor alese sint valabile oricînd : „Viitorul judeţu­­lui nostru". „Originea şi evoluţia omului\ * v EXISTj. cazuri de simplificare a functionality^ sau (je anulare to­tală a et. Zata­ie. ...Seară de iarnă. Curtea sediu­lui cooperativei ^n comuna N. Bălcescu-Teleorman e plină de oa­meni. Simt nevoia dUp^ 0 zi să co­munice intr-un fel. Seăiui este mic așa că stau afară. — Bine, dar nu aveţi cul­tural ? — Cum să nu, este, dar nttm­ai cu numele. De doi ani de zile de cînd comu­na N. Bălcescu a intrat în raza Călmățuiului, căminul cultural fine aici sub lacăt un televizor, o biblio­tecă, un pik-up cu discuri, costume populare şi, ceea ce este mai im­portant, o sală de 300 de locuri. Un număr de 15 intelectuali înrudiţi prin profesie şi vocaţie cu cultura refuză pe fund şi cu îndărătnicie să-şi asume răspunderea lăcaşului părăsit. Directorul căminului de centru, Vasile Nicolae, îşi mărtu­riseşte neputinţa de a-i convinge, neputinţă la care adăugăm noi, din observaţii proprii, o vădită imobi­litate şi lipsă de orientare. Timp de două săptămîni din luna februarie, din preocupările căminului au lip­sit total dezbaterile pe problemele de organizare, normare şi retribui­re a muncii în C.A.P. Sîmbătă 20 februarie, seara, in locul manifes­tării promise, pe scenă se juca... ping-pong. In timpul acesta, la pri­mărie directorul bătea la maşină planul de muncă. Pe care l-a trimis a doua zi la judeţ. Şi toată lumea a fost mulţumită. IN incinta căminului cultural din Mavrodin săteni cu butelii de a­­ragaz aşteaptă maşina să le încar­ce. Cu asta căminul cultural de aici tinde pesemne să-şi sporească funcţionalitatea. La modul serios lucrurile stau insă altfel. Activita­tea căminului e redusă fiindcă nu sunt lemne. Nu li s-au repartizat ? Ba da, dar nu s-a dus nimeni să le ridice. Pentru adunările generale se consumă raţia primăriei. Prima­rul, la rîndul lui, le ia din altă par­te. Nu ştim unde se închide cercul dar căminul cultural, victimă a inerţiei directoarei Stanca Domni­­ca şi a capilor comunei şi-a re­­strîns întreaga activitate transcrisă solemn în planul de muncă la ac­ţiuni sporadice. Putem adăuga că n-am întîlnit pînă acum printre consemnările inspectorilor judeţeni nici una care să se refere la restrîngerea­­ de nimic îndreptăţită — a ideii de FUNCŢIONALITATE. Pentru care le punem întrebarea simplă : — Pentru ce a fost construit oare căminul cultural ? O imagine frecventă la magazinul din comuna Roma, judeţul Botoşani Nr. 252 Miercuri 25 februarie Prin depozitele şi magazinele în­treprinderilor de Aprovizionare cu seminţe şi material săditor, vă pu­teţi procura ! • Seminţe de legume pentru răsaduri şi culturi de cîmp din toate soiurile raionate produse în staţiunile experimentale şi în în­treprinderile agricole de stat­­ • Seminţe de gazon şi de dife­rite flori pentru grădini, parcuri, spaţii verzi, terenuri de sport etc., • De asemenea, în primăvară se vor pune în vînzare pomi fruc­tiferi şi viţe de vie altoite pentru plantări în grădinile familiale. Adresaţi-vă din timp întreprin­derilor şi magazinelor de desfacere din fără, care vă livrează semințe și material săditor din soiuri cu autenticitate și valoare culturală garantate. Дд]ЪОАСУИ/1_ PRONOEXPRES PREMIILE CONCURSULUI PRONOEXPRES Nr. 8 DIN 18 FEBRUARIE 1970 . EXTRAGEREA I : Categ. 1: 2,2 variante a 66 535 lei ; a ll-a : 164,2 variante a 891 lei ; a llll-a : 4.138,5 variante a 35 lei. EXTRAGEREA a ll-a : Categ. A : 4,8 variante a 26 661 lei ; Categ. A : 344,3 variante a 372 lei ; Categ. C : 5443,3 variante a 24 lei. Cştigători la extragerea I, categ. I : Ştefănescu Constantin din Bucureşti şi Radu Ştefan din Tg. Mureş.

Next