Satul Socialist, iunie 1970 (Anul 2, nr. 333-357)

1970-06-03 / nr. 334

PAGINA 2 GRAŢIEREA UNOR PERSOANE DIN ZONELE AFECTATE DE CALAMITĂŢI Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a emis un De­cret privind graţierea unor con­damnaţi la pedepse privative de li­bertate, amenzi sau sancţiuni con­travenţionale, care locuiesc în ju­deţe lovite de calamităţile naturale şi au gospodăriile grav afectate. Graţierea pedepselor privative de libertate, de o gravitate mai re­dusă, a unor pedepse pecuniare, ca şi neexecutarea unor sancţiuni contravenţionale dă posibilitate ce­lor graţiaţi să revină la gospodă­riile lor şi să contribuie la înlătu­rarea efectelor calamităţii. Cei condamnaţi la plata unor sume de bani, prin graţierea acor­dată îşi vor putea concentra efor­turile materiale spre refacerea bu­nurilor personale distruse. Adoptarea acestui decret consti­tuie un act de umanitate şi de spri­jin moral pe care statul nostru îl acordă familiilor unor condamnaţi, greu încercate de recentele cala­mităţi. (Agerpres) O nouă dovadă a grijii partidului (Urmare din pag. 1 . ): construcţie prin măsuri de am­plasare şi sistematizare operati­ve cît şi în ceea ce priveşte a­­sigurarea materialelor de con­strucţie. In aceste zile în jude­ţul Neamţ cei peste 150 de ce­tăţeni ce îşi clădesc case, vor beneficia de ajutoarele acorda­te şi sprijinul consiliilor comu­nale. în acelaşi timp, coopera­tivele agricole sunt ajutate să recupereze terenurile acoperite de ape. Comitetul executiv al Consi­liului popular Neamţ se anga­jează să-şi mobilizeze forţele pentru ca pretutindeni în întreg judeţul satele şi oraşele să-şi reia cît mai repede înfăţişarea cunoscută, iar viaţa să reintre pe făgaşul său normal. Ni s-a dat posibilitatea să ne reclădim casele şi să ne refacem avutal Locuinţa mea, la fel ca a multor săteni, a fost luată de ape. Noaptea, atunci cînd ni­meni nu se aştepta, viitura ne-a ajuns. Avutul pe care l-am a­­dunat cu munca de o viaţă ne-a fost prăpădit. Mi-am salvat fa­milia şi cîteva lucruri pe care le-am putut lua la repezeală. Ştiu că nu sîntem singurii care am avut de suferit de pe urma apelor mari. Sînt sate unde după trecerea apelor n-a mai rămas nimic. Dar şi-n ceasurile acelea de cumpănă şi după a­­ceea am simţit tot timpul aju­torul celor apropiaţi ca şi al ce­lor din satele nelovite de cala­mităţi. Hotărîrea privind ajutorarea populaţiei sinistrate ne aduce cînd avem mai mare nevoie, cuvîntul de încurajare şi spri­jin concret al partidului şi sta­tului care ne va da posibilita­tea să reclădim casele şi să ne refacem avutul. Şi cum am pu­tea noi răspunde acestui înalt semn de omenie decît lucrînd fiecare petic de pămînt smuls apelor, reînsămînţîndu-l, îngri­jind culturile ? Mic şi mare ne găsim în a­­ceste zile pe cîmp, pentru a re­­cîştiga timpul pierdut şi pagu­bele produse culturilor de inun­daţii. Voi munci aşa ca să ne fie cît mai repede şi ca întot­deauna masa masă şi casa casă. ION VASILE cooperator din satul Boroaia, jud. Suceava Datoria noastră, acum! La noi, Oltul a constituit în­totdeauna o primejdie şi noi ne-am apărat cum a fost cu pu­tinţă. Eu ţin minte un lucru despre care vreau să vorbesc mai întîi. Pe aici, mai cu seamă spre sa­tul Prundu se aflau pămîntu­­rile cele mai bune pentru gră­dină şi păşune. Venea Oltul şi ne spulbera munca de o vară şi noi luam totul de la capăt fără nici un sprijin, trudindu-ne ca să stoarcem pămîntului bru­ma de roadă ce-i mai rămînea după viitură. Şi de nicăieri nu ne venea vreodată vreun aju­tor. Acum viaţa ne oferă o pildă grăitoare. Cetăţenii din comuna Lunca, judeţul Te­leorman, înţeleg cît de trainic este înrădăcinat în popor cuvîn­tul partidului, cît de adînci sînt rezonanţele acestui cuvînt. în clipe grele, însuşi secretarul general, tov. Nicolae Ceauşescu, a venit să îmbărbăteze oamenii a căror muncă şi agoniseală se aflau în primejdie. Şi în astfel de situaţii braţele se încordau şi mai mult şi pericolul era re­dus la minimum. La noi Oltul ne ţine sub ape 20 hectare, iar grădinile (circa 50 hectare) nu pot fi lucrate în momentul de faţă. Avem însă suficiente rezerve pentru a re­duce mult pierderile. Este de datoria noastră să ne înzecim eforturile ca să recon­struim totul, să recuperăm cît mai grabnic cu putinţă pagube­le provocate şi să contribuim la refacerea generală a ţării. Recenta Hotărîre ne înaripează inimile, ne ajută să ne descope­rim şi să ne avîntăm în bătă­lia ce ne stă­ în faţă cu noi puteri. ALEX. MODREA preşedintele C.A.P. Lunca, jud. Teleorman SATUL SOCIALIST Nr. 334 — Miercuri 3 iunie ÎN TOATE LOCALITĂŢILE DIN ŢARA, CARE AU AVUT DE SUFERIT DE PE URMA INUNDAŢIILOR, SE DESFAŞOARA AMPLE ACŢIUNI DE REFACERE A VIEŢII ECONOMICE ŞI GOSPODĂRIILOR CETĂŢENILOR. Îu ajutorul judetelor sinistrate au fost trimise echipe de muncitori şi specialişti pentru a sprijini acţiuni­le iniţiate pe plan local în scopul îndepărtării avariilor, reluării trafi­cului feroviar, rutier şi asigurării a­­limentării cu energie electrică, gaz metan şi apă potabilă. Feroviarii din Dej au primit sprijinul a 240 mun­citori şi specialişti de la Complexul C.F.R. din Oradea-? îmn Unele unităţi din judeţele Sibiu, Mureş, Bistriţa- Năsăud lucrează echipe sosite din judeţul Braşov, municipiul Bucureşti şi altele. La reluarea activităţii de produc­ţie, strîngerea materialelor împrăş­tiate de ape, deznămolirea străzilor şi înfrumuseţarea localităţilor parti­cipă numeroşi oameni ai muncii, dintre care mulţi tineri. La aseme­nea lucrări au luat parte în aceste zile aproape 4 000 de cetăţeni din municipiul Tg.-Mureş, 8 000 din ju­deţul Bistriţa-Năsăud­ etc. Pentru re­facerea căii ferate dintre Ulmeni— Mireşul Mare au lucrat circa 1 000 tineri din Baia Mare. În localităţile din judeţul Hune­doara, situate în apropierea râului Mureş, care au fost ameninţate pen­tru a doua oară de pericolul inun­dării, pe măsura retragerii apelor a început o activitate febrilă de re­facere a unităţilor economice şi a localităţilor grav lovite de prima vii­tură. Reîntoarse în localităţile şi pe străzile lor, familiile evacuate din satele Gelmar, Foita, Pricaz, Uroi, Ha­­rău, Şoimuş, Mintia şi de pe 11 străzi ale municipiului Deva participă cu toate forţele la curăţirea străzilor de nămol, repararea construcţiilor per­sonale, social-culturale şi agrozoo­tehnice. La Ilia, după multe zile şi nopţi de muncă neîntreruptă, desfă­şurată de sute şi sute de oameni, au fost refăcute porţiunile rupte din digul de apărare al comunei, stăvi­­lindu-se furia valurilor care îşi fă­cuseră drum printre case. Cu excepţia unor zone care mai sunt încă acoperite de apă, în preaj­ma localităţilor Ilia şi Stretea şi pe porţiunea versantului drept al Mu­reşului, între Homorod şi Băcăinţi, unde sunt mari alunecări de teren, toate şoselele şi drumurile principa­le deteriorate de ape au fost repa­rate şi redate circulaţiei. În coope­rativele agricole de producţie afec­tate de inundaţie se curăţă adăpos­turile de animale, se sapă canale de scurgere a apei pentru a se pu­tea trece la reînsămînțarea terenu­rilor. Pretutindeni se lucrează in­tens, se depun eforturi sporite pen­tru ca viaţa şi activitatea să rein­tre, în cel mai scurt timp, pe făga­şul ei normal, încadrat în efortul general, tine­retul din judeţul Satu-Mare, organi­zat în 660 de brigăzi de muncă pa­triotică, formate din tineri muncitori, ţărani, intelectuali şi elevi, partici­pă la refacerea întreprinderilor a­­fectate de inundaţii, la ajutorarea sinistraţilor. Hotărîrii şi tenacităţii cu care cei mai vîrstnici luptă pentru refacerea celor distruse de calamităţi li se a­lătură şi cei mai mici cetăţeni ai patriei — pionierii. În satul Bră­­teşti, din judeţul Galaţi, 200 de şco­lari au lucrat trei zile la supraînăl­­ţarea şi consolidarea digurilor pe o porţiune de 3 km, de-a lungul Pru­tului. Acelaşi devotament l-au dove­dit colegii lor din satul Vameşu, si­tuat sub nivelul apelor Siretului, care au înconjurat şcoala cu un zid de pămînt şi nisip, salvînd-o de inundaţii. De asemenea, pionierii din Galaţi colectează acum cărţi pe care le expediază în colete poştale biblio­tecilor şcolare din zonele calami­tate. În judeţul Vrancea, în aceste zile, după ce apele s-au retras, se lu­crează intens pentru refacerea dru­murilor şi reluarea activităţii nor­male. O parte din drumurile şi po­durile avariate au fost redate cir­culaţiei. Intre acestea se numără drumurile judeţene Odobeşti—Nă­­ruja, Adjudul Vechi—Podul Turcului şi Focşani—Greşu. Importante forţe lucrează şi la restabilirea circulaţiei e drumurile Focşani—Năruja, Cap­­eşti—Năruja şi pe traseul Valea Sării—Năruja—Herăstrău. Concomi­tent cu acţiunea de refacere a ar­terelor de circulaţie degradate se depun eforturi pentru repararea şi consolidarea digurilor distruse de furia apelor. PESTE TOT, PE ŞANTIERELE REFACERII SE MUNCEŞTE INTENS CU ABNEGAŢIE, CU ENTUZIASM ARHITECŢII ACŢIONEAZĂ (Urmare din pag. 1) vor lua măsuri ca reconstrucţia clădirilor de locuit — atît in me­diul urban, cît şi in cel rural — să fie fundamentată, ca amplasare şi regim de înălţime, prin studii simplificate şi operative de siste­matizare. O atenţie deosebită se va acorda încadrării clădirilor în li­mitele existente ale perimetrelor oraşelor, ale vetrei satelor, evitîn­­du-se terenurile inundabile sau alunecătoare. Acolo unde sînt în­tocmite schiţe de sistematizare se vor folosi caracteristicile tehnice şi constructive înscrise în acestea. Ţinînd cont de indicaţiile parti­dului, arhitecţii au dezbătut pro­blemele sistematizării, proiectării şi realizării construcţiilor de locu­inţe şi social-culturale, în actuale­le Împrejurări. Arhitecţii — de la absolvenţii facultăţii pînă la pen­sionari — s-au angajat să lucreze pentru refacerea localităţilor lovite de urgia apelor , aducîndu-şi con­tribuţia în toate problemele în care li se cere ajutorul. In aceste zile, Comitetul de Stat pentru Economie şi Administraţie Locală, împreună cu Uniunea Ar­hitecţilor, a luat o serie de măsuri concrete, în fiecare judeţ calami­­tat a fost desemnat câte un arhi­tect responsabil, care, împreună cu organele locale, analizează situaţia creată în urma calamităţilor şi ajută la rezolvarea problemelor ce se ridică în legătură cu reconstruc­ţia tuturor aşezărilor distruse de inundaţii. Au fost formate, de a­semenea, colective complexe pen­tru fiecare judeţ în scopul studie­rii la faţa locului a situaţiei exis­tente şi întocmirii rapide a proiec­telor necesare reconstrucţiei. Din discuţiile purtate cu tovarăşii din conducerea Direcţiei Sistematizării şi Construcţiilor (arhitect G. Gusti, arhitect E. Bauché) a reieşit că la această vastă acţiune par­ticipă institutele de proiectări ş­i specialişti din 15 ministere,­­ colectivele care au plecat spre zonele sinistrate sunt prezenţi ar­hitecţi, ingineri constructori, pro­iectanţi. Primele echipe de acest gen s-au deplasat in judeţele Bo­toşani, Mehedinţi, Sălaj, Gorj, Vaslui. Alte echipe s-au îndreptat spre judeţele Mureş, Cluj, Sibiu, Ialomiţa, Maramureş, Alba, Hune­doara. Împreună cu organele locale, la această oră, ei analizează consecin­ţele inundaţiilor asupra clădirilor, condiţiile şi posibilităţile de refa­cere şi participă la inventarierea bunurilor etc. Pentru a veni direct in sprijinul judeţelor calamitate, în institutele din Bucureşti se aleg proiectele-tip dintre cele existente şi se pregătesc noi proiecte cu so­luţiile constructive cele mai adec­vate condiţiilor existente satului. In acestea se va ţine cont de ne­voile stringente ale beneficiarilor, de specificul şi tradiţiile locale ar­hitecturale ale aşezărilor rurale. Institutul de proiectări al judeţu­lui Ilfov, de pildă, s-a angajat să întocmească un studiu pentru o locuinţă-parter, care se poate executa in scurt timp şi în condi­ţii economice avantajoase. Institu­tul „Proiect Bucureşti" a hotărît să efectueze 20 000 de ore de pro­iectare peste programul de lucru pentru intocmirea unor proiecte necesare locuinţelor şi construcţii­lor social-culturale din zonele ca­lamitate. Primele veşti privind ac­ţiunile întreprinse ne-au parvenit din Satu Mare, de unde aflăm că in cartierul Unic s-a deschis de urgenţă un şantier de construcţie unde se vor înălţa 100 de aparta­mente. Acţiunea ce se va desfăşura este deosebit de complexă, în atenţia arhitecţilor intrind şi aportul pe care aceştia trebuie să şi-l aducă şi în mediul rural. Astfel, după cum se ştie, multe sate au fost practic distruse de ape şi deci re­construcţia va pune în primul rind probleme legate de sistemati­zare. Pe de altă parte, trebuie ţi­nut seama de condiţiile naturale şi de tradiţie, de aşezare etc. Va trebui lucrat cu maximum de ope­rativitate pentru ca constructorii să aibă la indemînă proiecte-tip lesnicioase. De aceea este necesară urgentarea, în toate judeţele, a evaluării pagubelor, întocmirea unor schiţe, studierea unor situa­ţii pe teren, pregătirea hărţilor pentru fiecare sat. In acest fel se vor putea asigura condiţiile nece­sare pentru constructori de a ac­ţiona cu toate forţele, grăbind ast­fel readucerea la normal a vieţii oamenilor care în momentul de faţă locuiesc în situaţii improviza­te sau pe la alţi cetăţeni din co­munele învecinate. Lupta cu apele continue cu in­­dîrjire. La Giurgeni — Ialomița autobasculantele sunt dirijate cu promptitudine acolo unde este nevoie • 1000 DE TINERI LA LUCRĂRILE LINIEI FERATE ULMENI-MIREŞUL MARE • PIONIERII DIN VAMEŞU ŞI-AU SALVAT ŞCOALA • DRUMURI REDATE CIRCULAŢIEI • SĂTENII DIN MINTIA S-AU REÎNTORS ACASA • ACŢIUNI DE ÎNFRUMUSEŢARE (Urmare din pag. 1) re mănoase şi păşuni. Bănu­iesc că apele se vor retrage greu, va fi nevoie de o muncă titanică pentru a readuce via­ţa în rosturile ei fireşti, va fi nevoie de organizare şi iniţia­tivă la toate nivelurile, de co­laborare strînsă între orga­nele judeţene, comunale şi co­operativele de producţie, pen­tru ca nici o picătură de e­­nergie să nu se piardă. Am fost şi la Chipereşti, să­tuc aşezat între Tomeşti şi Osoi, acolo unde apele Bah­­luiului s-au unit cu ale Pru­tului, acoperind mari supra­feţe de terenuri agricole şi pă­şuni. Ca şi cum n-ar fi fost de ajuns apa, un deal întreg a alunecat la vale, prinzînd sub el o parte a satului. Niciodată nu mi s-a părut mai hidos rînjetul pămîntului, şi mai de­zolant strigătul mut al căsuţe­lor îngropate. Drumurile au fost şi ele răsturnate şi podu­rile­­ risipite, încît ajutorarea întîmpină mari greutăţi. Zi şi noapte, pe ploaie, pe vînt, sinistraţii au muncit pentru a recupera o parte din materi­ale, pentru a le transporta pe teritoriul satului Tomeşti, unde li s-au şi repartizat locuri pentru noile lor cămine. De­sigur, durerea plutea încă pe chipurile lor, pentru că nu e uşor să-ţi vezi agoniseala u­­nei vieţi înmormmtată sub pămînturi mîloase. Dar ei ştiu că nu sînt singuri, însemn aici numele lui Dumitru Truş, al lui Panache Gheorghe, oa­meni cu care am stat de vorbă, pe care i-am văzut ho­­tărîţi şi încrezători, deşi nu mai sînt tineri. Intorcîndu-mă spre Iaşi, în înserarea care se lăsa peste ape şi pămînturi răscolite, m-am încrucişat cu autocami­oane care duceau spre locu­rile sinistrate cele de trebuin­ţă pentru normalizarea vieţii. Nu va trece mult şi acolo, în dumbrăvile Prutului, pe dea­lurile cu livezi şi vii, în casele noi şi în cele scăpate de urgie, in preajma Iaşilor care devine tot mai mult o cetate a indus­triei şi culturii socialiste, va răsuna cîntecul de biruinţă al oamenilor. Mă voi întoarce a­­colo, îi voi regăsi şi pe Truş şi pe Panache şi voi ciocni cu el o cană cu busuioacă. Este acum ora înseninării patriei noastre mult încercate. LA CHIPEREȘTI Buletin hidrologic In ultimele 24 de ore, vremea a fost instabilă în cea mai mare par­te a ţării cu deosebire în zona de munte, estul Transilvaniei şi sud­­estul Olteniei (zona Roşiorii de Vede, Tr. Măgurele şi Videle). Au căzut ploi mai ales sub for­mă de averse, cantităţile oscilînd între 1—8 l/m­p exceptînd zonele de mai sus unde cantităţile de pre­cipitaţii au atins valori,pînă la 37 1/m­p. Temperatura maximă din cursul zilei de ieri a fost de 26 grade In Muntenia, fapt care a favorizat evaporaţie mai intensă. Situaţia hidrologică a rîurilor se prezintă astfel : Toate rîurile inte­rioare sunt în scădere menţinîndu­­se încă peste cotele de inundaţie numai în zona inferioară a rîuri­lor Mureş, Siret şi Prut. Ploile că­zute în ultimele 24 de ore nu sunt de natură să provoace noi creşteri. Menţionăm că datorită întîrzierii viiturii pe Tisa deplasarea undei pe Dunărea românească se va face mai repede cu 2—3 zile în zona aval față de datele prognozate an­terior. APA A ÎNCOVOIAT MUNŢII, OMUL A RĂMAS DREPT Apele nu şi-au abătut prăpădul numai asupra aşezărilor de pe văi şi şesuri. Ele se zvîrcolesc şi pe dedesubtul stratu­rilor pămîntului. Bat cu tăria valurilor zbuciuma­te şi-şi sapă cărări as­cunse pe sub dealuri şi munţi. Cînd nu pot răz­bate direct, obligă pă­­mîntul să se încovoaie, să se mişte, să alunece, într-un cuvînt, să umble. Pomii dezrădăcinaţi se frîng şi se prăvălesc, o dată cu aşezările dislo­cate din temeliile dura­te de om. Asemenea sce­ne dureroase se petrec în aceste zile şi sus, în munţii Vrancei. Prezent la faţa locului, tocmai în momentele acestea dra­matice ale imprevizibi­lei mişcări tectonice, fo­toreporterul a reuşit să surprindă în imagini, la fel de dramatice ca cele ale puhoirii apelor dez­lănţuite, doar cîteva crimpeie din nenorocirea trăită de oamenii de prin aceste locuri. Mai întîi, alunecările s-au abătut asupra celor din satul Păuleşti, comuna Tul­­nici. Apoi au ajuns şi cuprins şi comuna Lacul lui Baban. Iată un prim aspect din satul Păuleşti: în cîteva clipe, zeci de case se prăbuşesc. Duminică noaptea a fost o noapte de coş­mar pentru întreaga su­flare a satului Lacul lui Baban. Pămîntul a vi­brat, şi-n troznete în­­spăimîntătoare, casele s-au transformat în rui­nă şi moloz. „Sîmbătă, nimeni nu se gîndea la un aseme­nea prăpăd, îşi aminteş­te Anghel Pupăză. Azi, el, soţia şi patru copii nu mai au adăpost, în ochii lor a rămas doar imaginea de o clipă a locuinţei năruite. In şcoala nouă, ridicată de întregul sat, în aceşti ani, copiii mai ascultau sîm­­bătă în linişte lecţiile... Iată acum ce-a mai ră­mas din şcoala mîndră şi frumoasă de la Lacul lui Baban, (foto 2). Şi astfel, cea mai mare parte din acest sat, căţărat semeţ de oameni pe unul din versanţii Vrancei, spre piscuri, s-a prăbuşit cu case şi cu livezi spre Va­lea Rîmnei. Dintr-o uliţă întreagă nu a mai rămas nici urmă. O soartă ase­mănătoare au avut alte a­­proape 200 de case din celelalte sate ale comu­nei : Dealul Lung, Raşca, Sotîrcan, Plopu, Cocoşan, Poienile şi Bălăreşti. Co­municaţiile acestor sate cu reşedinţa de comună (clădirea nouă a consiliu­­lui popular, urma să fie inaugurată luna viitoare) şi, în special, cu satul cel mai greu lovit, Dealul Lung (56 de case distru­se) este întreruptă, dru­murile deplasate fiind im­practicabile. Nemaifunc­­ţionînd nici telefonul, veştile au circulat ore întregi, din om în an, din plai în plai, peste hăurile negre. Izolarea locuitorilor n-a durat mult. Opera­tiv, au ajuns la oamenii năpăstuiţi din munţi primele ajutoare : geo­logi, militari, aparatură radio, medicamente şi alimente. Cu maximă urgenţă s-a acţionat la evacuarea populaţiei din zona expusă în continu­are alunecărilor de teren şi încartiruirea în alte localităţi aflate în afara oricărui pericol. în pre­zent se depun eforturi pentru repunerea în cir­culaţie a drumului prin­cipal de legătură Gura Caliţei — Lacul lui Ba­ban. Totodată, oamenii din satele sinistrate, îm­p­reună cu cei din loca­­ităţile vecine, au alcă­tuit echipe care acţio­nează sub conducerea geologilor şi a altor specialişti pentru a opri pămîntul să alunece, pentru a preîntîmpina noi pagube. Apa din interior a în­covoiat munţi şi dea­luri în Vrancea. Omul nu se încovoaie. El a rămas drept, în front ! VASILE IOSIF ___iA4

Next