Satul Socialist, iunie 1970 (Anul 2, nr. 333-357)
1970-06-03 / nr. 334
PAGINA 2 GRAŢIEREA UNOR PERSOANE DIN ZONELE AFECTATE DE CALAMITĂŢI Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a emis un Decret privind graţierea unor condamnaţi la pedepse privative de libertate, amenzi sau sancţiuni contravenţionale, care locuiesc în judeţe lovite de calamităţile naturale şi au gospodăriile grav afectate. Graţierea pedepselor privative de libertate, de o gravitate mai redusă, a unor pedepse pecuniare, ca şi neexecutarea unor sancţiuni contravenţionale dă posibilitate celor graţiaţi să revină la gospodăriile lor şi să contribuie la înlăturarea efectelor calamităţii. Cei condamnaţi la plata unor sume de bani, prin graţierea acordată îşi vor putea concentra eforturile materiale spre refacerea bunurilor personale distruse. Adoptarea acestui decret constituie un act de umanitate şi de sprijin moral pe care statul nostru îl acordă familiilor unor condamnaţi, greu încercate de recentele calamităţi. (Agerpres) O nouă dovadă a grijii partidului (Urmare din pag. 1 . ): construcţie prin măsuri de amplasare şi sistematizare operative cît şi în ceea ce priveşte asigurarea materialelor de construcţie. In aceste zile în judeţul Neamţ cei peste 150 de cetăţeni ce îşi clădesc case, vor beneficia de ajutoarele acordate şi sprijinul consiliilor comunale. în acelaşi timp, cooperativele agricole sunt ajutate să recupereze terenurile acoperite de ape. Comitetul executiv al Consiliului popular Neamţ se angajează să-şi mobilizeze forţele pentru ca pretutindeni în întreg judeţul satele şi oraşele să-şi reia cît mai repede înfăţişarea cunoscută, iar viaţa să reintre pe făgaşul său normal. Ni s-a dat posibilitatea să ne reclădim casele şi să ne refacem avutal Locuinţa mea, la fel ca a multor săteni, a fost luată de ape. Noaptea, atunci cînd nimeni nu se aştepta, viitura ne-a ajuns. Avutul pe care l-am adunat cu munca de o viaţă ne-a fost prăpădit. Mi-am salvat familia şi cîteva lucruri pe care le-am putut lua la repezeală. Ştiu că nu sîntem singurii care am avut de suferit de pe urma apelor mari. Sînt sate unde după trecerea apelor n-a mai rămas nimic. Dar şi-n ceasurile acelea de cumpănă şi după aceea am simţit tot timpul ajutorul celor apropiaţi ca şi al celor din satele nelovite de calamităţi. Hotărîrea privind ajutorarea populaţiei sinistrate ne aduce cînd avem mai mare nevoie, cuvîntul de încurajare şi sprijin concret al partidului şi statului care ne va da posibilitatea să reclădim casele şi să ne refacem avutul. Şi cum am putea noi răspunde acestui înalt semn de omenie decît lucrînd fiecare petic de pămînt smuls apelor, reînsămînţîndu-l, îngrijind culturile ? Mic şi mare ne găsim în aceste zile pe cîmp, pentru a recîştiga timpul pierdut şi pagubele produse culturilor de inundaţii. Voi munci aşa ca să ne fie cît mai repede şi ca întotdeauna masa masă şi casa casă. ION VASILE cooperator din satul Boroaia, jud. Suceava Datoria noastră, acum! La noi, Oltul a constituit întotdeauna o primejdie şi noi ne-am apărat cum a fost cu putinţă. Eu ţin minte un lucru despre care vreau să vorbesc mai întîi. Pe aici, mai cu seamă spre satul Prundu se aflau pămînturile cele mai bune pentru grădină şi păşune. Venea Oltul şi ne spulbera munca de o vară şi noi luam totul de la capăt fără nici un sprijin, trudindu-ne ca să stoarcem pămîntului bruma de roadă ce-i mai rămînea după viitură. Şi de nicăieri nu ne venea vreodată vreun ajutor. Acum viaţa ne oferă o pildă grăitoare. Cetăţenii din comuna Lunca, judeţul Teleorman, înţeleg cît de trainic este înrădăcinat în popor cuvîntul partidului, cît de adînci sînt rezonanţele acestui cuvînt. în clipe grele, însuşi secretarul general, tov. Nicolae Ceauşescu, a venit să îmbărbăteze oamenii a căror muncă şi agoniseală se aflau în primejdie. Şi în astfel de situaţii braţele se încordau şi mai mult şi pericolul era redus la minimum. La noi Oltul ne ţine sub ape 20 hectare, iar grădinile (circa 50 hectare) nu pot fi lucrate în momentul de faţă. Avem însă suficiente rezerve pentru a reduce mult pierderile. Este de datoria noastră să ne înzecim eforturile ca să reconstruim totul, să recuperăm cît mai grabnic cu putinţă pagubele provocate şi să contribuim la refacerea generală a ţării. Recenta Hotărîre ne înaripează inimile, ne ajută să ne descoperim şi să ne avîntăm în bătălia ce ne stă în faţă cu noi puteri. ALEX. MODREA preşedintele C.A.P. Lunca, jud. Teleorman SATUL SOCIALIST Nr. 334 — Miercuri 3 iunie ÎN TOATE LOCALITĂŢILE DIN ŢARA, CARE AU AVUT DE SUFERIT DE PE URMA INUNDAŢIILOR, SE DESFAŞOARA AMPLE ACŢIUNI DE REFACERE A VIEŢII ECONOMICE ŞI GOSPODĂRIILOR CETĂŢENILOR. Îu ajutorul judetelor sinistrate au fost trimise echipe de muncitori şi specialişti pentru a sprijini acţiunile iniţiate pe plan local în scopul îndepărtării avariilor, reluării traficului feroviar, rutier şi asigurării alimentării cu energie electrică, gaz metan şi apă potabilă. Feroviarii din Dej au primit sprijinul a 240 muncitori şi specialişti de la Complexul C.F.R. din Oradea-? îmn Unele unităţi din judeţele Sibiu, Mureş, Bistriţa- Năsăud lucrează echipe sosite din judeţul Braşov, municipiul Bucureşti şi altele. La reluarea activităţii de producţie, strîngerea materialelor împrăştiate de ape, deznămolirea străzilor şi înfrumuseţarea localităţilor participă numeroşi oameni ai muncii, dintre care mulţi tineri. La asemenea lucrări au luat parte în aceste zile aproape 4 000 de cetăţeni din municipiul Tg.-Mureş, 8 000 din judeţul Bistriţa-Năsăud etc. Pentru refacerea căii ferate dintre Ulmeni— Mireşul Mare au lucrat circa 1 000 tineri din Baia Mare. În localităţile din judeţul Hunedoara, situate în apropierea râului Mureş, care au fost ameninţate pentru a doua oară de pericolul inundării, pe măsura retragerii apelor a început o activitate febrilă de refacere a unităţilor economice şi a localităţilor grav lovite de prima viitură. Reîntoarse în localităţile şi pe străzile lor, familiile evacuate din satele Gelmar, Foita, Pricaz, Uroi, Harău, Şoimuş, Mintia şi de pe 11 străzi ale municipiului Deva participă cu toate forţele la curăţirea străzilor de nămol, repararea construcţiilor personale, social-culturale şi agrozootehnice. La Ilia, după multe zile şi nopţi de muncă neîntreruptă, desfăşurată de sute şi sute de oameni, au fost refăcute porţiunile rupte din digul de apărare al comunei, stăvilindu-se furia valurilor care îşi făcuseră drum printre case. Cu excepţia unor zone care mai sunt încă acoperite de apă, în preajma localităţilor Ilia şi Stretea şi pe porţiunea versantului drept al Mureşului, între Homorod şi Băcăinţi, unde sunt mari alunecări de teren, toate şoselele şi drumurile principale deteriorate de ape au fost reparate şi redate circulaţiei. În cooperativele agricole de producţie afectate de inundaţie se curăţă adăposturile de animale, se sapă canale de scurgere a apei pentru a se putea trece la reînsămînțarea terenurilor. Pretutindeni se lucrează intens, se depun eforturi sporite pentru ca viaţa şi activitatea să reintre, în cel mai scurt timp, pe făgaşul ei normal, încadrat în efortul general, tineretul din judeţul Satu-Mare, organizat în 660 de brigăzi de muncă patriotică, formate din tineri muncitori, ţărani, intelectuali şi elevi, participă la refacerea întreprinderilor afectate de inundaţii, la ajutorarea sinistraţilor. Hotărîrii şi tenacităţii cu care cei mai vîrstnici luptă pentru refacerea celor distruse de calamităţi li se alătură şi cei mai mici cetăţeni ai patriei — pionierii. În satul Brăteşti, din judeţul Galaţi, 200 de şcolari au lucrat trei zile la supraînălţarea şi consolidarea digurilor pe o porţiune de 3 km, de-a lungul Prutului. Acelaşi devotament l-au dovedit colegii lor din satul Vameşu, situat sub nivelul apelor Siretului, care au înconjurat şcoala cu un zid de pămînt şi nisip, salvînd-o de inundaţii. De asemenea, pionierii din Galaţi colectează acum cărţi pe care le expediază în colete poştale bibliotecilor şcolare din zonele calamitate. În judeţul Vrancea, în aceste zile, după ce apele s-au retras, se lucrează intens pentru refacerea drumurilor şi reluarea activităţii normale. O parte din drumurile şi podurile avariate au fost redate circulaţiei. Intre acestea se numără drumurile judeţene Odobeşti—Năruja, Adjudul Vechi—Podul Turcului şi Focşani—Greşu. Importante forţe lucrează şi la restabilirea circulaţiei e drumurile Focşani—Năruja, Capeşti—Năruja şi pe traseul Valea Sării—Năruja—Herăstrău. Concomitent cu acţiunea de refacere a arterelor de circulaţie degradate se depun eforturi pentru repararea şi consolidarea digurilor distruse de furia apelor. PESTE TOT, PE ŞANTIERELE REFACERII SE MUNCEŞTE INTENS CU ABNEGAŢIE, CU ENTUZIASM ARHITECŢII ACŢIONEAZĂ (Urmare din pag. 1) vor lua măsuri ca reconstrucţia clădirilor de locuit — atît in mediul urban, cît şi in cel rural — să fie fundamentată, ca amplasare şi regim de înălţime, prin studii simplificate şi operative de sistematizare. O atenţie deosebită se va acorda încadrării clădirilor în limitele existente ale perimetrelor oraşelor, ale vetrei satelor, evitîndu-se terenurile inundabile sau alunecătoare. Acolo unde sînt întocmite schiţe de sistematizare se vor folosi caracteristicile tehnice şi constructive înscrise în acestea. Ţinînd cont de indicaţiile partidului, arhitecţii au dezbătut problemele sistematizării, proiectării şi realizării construcţiilor de locuinţe şi social-culturale, în actualele Împrejurări. Arhitecţii — de la absolvenţii facultăţii pînă la pensionari — s-au angajat să lucreze pentru refacerea localităţilor lovite de urgia apelor , aducîndu-şi contribuţia în toate problemele în care li se cere ajutorul. In aceste zile, Comitetul de Stat pentru Economie şi Administraţie Locală, împreună cu Uniunea Arhitecţilor, a luat o serie de măsuri concrete, în fiecare judeţ calamitat a fost desemnat câte un arhitect responsabil, care, împreună cu organele locale, analizează situaţia creată în urma calamităţilor şi ajută la rezolvarea problemelor ce se ridică în legătură cu reconstrucţia tuturor aşezărilor distruse de inundaţii. Au fost formate, de asemenea, colective complexe pentru fiecare judeţ în scopul studierii la faţa locului a situaţiei existente şi întocmirii rapide a proiectelor necesare reconstrucţiei. Din discuţiile purtate cu tovarăşii din conducerea Direcţiei Sistematizării şi Construcţiilor (arhitect G. Gusti, arhitect E. Bauché) a reieşit că la această vastă acţiune participă institutele de proiectări şi specialişti din 15 ministere, colectivele care au plecat spre zonele sinistrate sunt prezenţi arhitecţi, ingineri constructori, proiectanţi. Primele echipe de acest gen s-au deplasat in judeţele Botoşani, Mehedinţi, Sălaj, Gorj, Vaslui. Alte echipe s-au îndreptat spre judeţele Mureş, Cluj, Sibiu, Ialomiţa, Maramureş, Alba, Hunedoara. Împreună cu organele locale, la această oră, ei analizează consecinţele inundaţiilor asupra clădirilor, condiţiile şi posibilităţile de refacere şi participă la inventarierea bunurilor etc. Pentru a veni direct in sprijinul judeţelor calamitate, în institutele din Bucureşti se aleg proiectele-tip dintre cele existente şi se pregătesc noi proiecte cu soluţiile constructive cele mai adecvate condiţiilor existente satului. In acestea se va ţine cont de nevoile stringente ale beneficiarilor, de specificul şi tradiţiile locale arhitecturale ale aşezărilor rurale. Institutul de proiectări al judeţului Ilfov, de pildă, s-a angajat să întocmească un studiu pentru o locuinţă-parter, care se poate executa in scurt timp şi în condiţii economice avantajoase. Institutul „Proiect Bucureşti" a hotărît să efectueze 20 000 de ore de proiectare peste programul de lucru pentru intocmirea unor proiecte necesare locuinţelor şi construcţiilor social-culturale din zonele calamitate. Primele veşti privind acţiunile întreprinse ne-au parvenit din Satu Mare, de unde aflăm că in cartierul Unic s-a deschis de urgenţă un şantier de construcţie unde se vor înălţa 100 de apartamente. Acţiunea ce se va desfăşura este deosebit de complexă, în atenţia arhitecţilor intrind şi aportul pe care aceştia trebuie să şi-l aducă şi în mediul rural. Astfel, după cum se ştie, multe sate au fost practic distruse de ape şi deci reconstrucţia va pune în primul rind probleme legate de sistematizare. Pe de altă parte, trebuie ţinut seama de condiţiile naturale şi de tradiţie, de aşezare etc. Va trebui lucrat cu maximum de operativitate pentru ca constructorii să aibă la indemînă proiecte-tip lesnicioase. De aceea este necesară urgentarea, în toate judeţele, a evaluării pagubelor, întocmirea unor schiţe, studierea unor situaţii pe teren, pregătirea hărţilor pentru fiecare sat. In acest fel se vor putea asigura condiţiile necesare pentru constructori de a acţiona cu toate forţele, grăbind astfel readucerea la normal a vieţii oamenilor care în momentul de faţă locuiesc în situaţii improvizate sau pe la alţi cetăţeni din comunele învecinate. Lupta cu apele continue cu indîrjire. La Giurgeni — Ialomița autobasculantele sunt dirijate cu promptitudine acolo unde este nevoie • 1000 DE TINERI LA LUCRĂRILE LINIEI FERATE ULMENI-MIREŞUL MARE • PIONIERII DIN VAMEŞU ŞI-AU SALVAT ŞCOALA • DRUMURI REDATE CIRCULAŢIEI • SĂTENII DIN MINTIA S-AU REÎNTORS ACASA • ACŢIUNI DE ÎNFRUMUSEŢARE (Urmare din pag. 1) re mănoase şi păşuni. Bănuiesc că apele se vor retrage greu, va fi nevoie de o muncă titanică pentru a readuce viaţa în rosturile ei fireşti, va fi nevoie de organizare şi iniţiativă la toate nivelurile, de colaborare strînsă între organele judeţene, comunale şi cooperativele de producţie, pentru ca nici o picătură de energie să nu se piardă. Am fost şi la Chipereşti, sătuc aşezat între Tomeşti şi Osoi, acolo unde apele Bahluiului s-au unit cu ale Prutului, acoperind mari suprafeţe de terenuri agricole şi păşuni. Ca şi cum n-ar fi fost de ajuns apa, un deal întreg a alunecat la vale, prinzînd sub el o parte a satului. Niciodată nu mi s-a părut mai hidos rînjetul pămîntului, şi mai dezolant strigătul mut al căsuţelor îngropate. Drumurile au fost şi ele răsturnate şi podurile risipite, încît ajutorarea întîmpină mari greutăţi. Zi şi noapte, pe ploaie, pe vînt, sinistraţii au muncit pentru a recupera o parte din materiale, pentru a le transporta pe teritoriul satului Tomeşti, unde li s-au şi repartizat locuri pentru noile lor cămine. Desigur, durerea plutea încă pe chipurile lor, pentru că nu e uşor să-ţi vezi agoniseala unei vieţi înmormmtată sub pămînturi mîloase. Dar ei ştiu că nu sînt singuri, însemn aici numele lui Dumitru Truş, al lui Panache Gheorghe, oameni cu care am stat de vorbă, pe care i-am văzut hotărîţi şi încrezători, deşi nu mai sînt tineri. Intorcîndu-mă spre Iaşi, în înserarea care se lăsa peste ape şi pămînturi răscolite, m-am încrucişat cu autocamioane care duceau spre locurile sinistrate cele de trebuinţă pentru normalizarea vieţii. Nu va trece mult şi acolo, în dumbrăvile Prutului, pe dealurile cu livezi şi vii, în casele noi şi în cele scăpate de urgie, in preajma Iaşilor care devine tot mai mult o cetate a industriei şi culturii socialiste, va răsuna cîntecul de biruinţă al oamenilor. Mă voi întoarce acolo, îi voi regăsi şi pe Truş şi pe Panache şi voi ciocni cu el o cană cu busuioacă. Este acum ora înseninării patriei noastre mult încercate. LA CHIPEREȘTI Buletin hidrologic In ultimele 24 de ore, vremea a fost instabilă în cea mai mare parte a ţării cu deosebire în zona de munte, estul Transilvaniei şi sudestul Olteniei (zona Roşiorii de Vede, Tr. Măgurele şi Videle). Au căzut ploi mai ales sub formă de averse, cantităţile oscilînd între 1—8 l/mp exceptînd zonele de mai sus unde cantităţile de precipitaţii au atins valori,pînă la 37 1/mp. Temperatura maximă din cursul zilei de ieri a fost de 26 grade In Muntenia, fapt care a favorizat evaporaţie mai intensă. Situaţia hidrologică a rîurilor se prezintă astfel : Toate rîurile interioare sunt în scădere menţinînduse încă peste cotele de inundaţie numai în zona inferioară a rîurilor Mureş, Siret şi Prut. Ploile căzute în ultimele 24 de ore nu sunt de natură să provoace noi creşteri. Menţionăm că datorită întîrzierii viiturii pe Tisa deplasarea undei pe Dunărea românească se va face mai repede cu 2—3 zile în zona aval față de datele prognozate anterior. APA A ÎNCOVOIAT MUNŢII, OMUL A RĂMAS DREPT Apele nu şi-au abătut prăpădul numai asupra aşezărilor de pe văi şi şesuri. Ele se zvîrcolesc şi pe dedesubtul straturilor pămîntului. Bat cu tăria valurilor zbuciumate şi-şi sapă cărări ascunse pe sub dealuri şi munţi. Cînd nu pot răzbate direct, obligă pămîntul să se încovoaie, să se mişte, să alunece, într-un cuvînt, să umble. Pomii dezrădăcinaţi se frîng şi se prăvălesc, o dată cu aşezările dislocate din temeliile durate de om. Asemenea scene dureroase se petrec în aceste zile şi sus, în munţii Vrancei. Prezent la faţa locului, tocmai în momentele acestea dramatice ale imprevizibilei mişcări tectonice, fotoreporterul a reuşit să surprindă în imagini, la fel de dramatice ca cele ale puhoirii apelor dezlănţuite, doar cîteva crimpeie din nenorocirea trăită de oamenii de prin aceste locuri. Mai întîi, alunecările s-au abătut asupra celor din satul Păuleşti, comuna Tulnici. Apoi au ajuns şi cuprins şi comuna Lacul lui Baban. Iată un prim aspect din satul Păuleşti: în cîteva clipe, zeci de case se prăbuşesc. Duminică noaptea a fost o noapte de coşmar pentru întreaga suflare a satului Lacul lui Baban. Pămîntul a vibrat, şi-n troznete înspăimîntătoare, casele s-au transformat în ruină şi moloz. „Sîmbătă, nimeni nu se gîndea la un asemenea prăpăd, îşi aminteşte Anghel Pupăză. Azi, el, soţia şi patru copii nu mai au adăpost, în ochii lor a rămas doar imaginea de o clipă a locuinţei năruite. In şcoala nouă, ridicată de întregul sat, în aceşti ani, copiii mai ascultau sîmbătă în linişte lecţiile... Iată acum ce-a mai rămas din şcoala mîndră şi frumoasă de la Lacul lui Baban, (foto 2). Şi astfel, cea mai mare parte din acest sat, căţărat semeţ de oameni pe unul din versanţii Vrancei, spre piscuri, s-a prăbuşit cu case şi cu livezi spre Valea Rîmnei. Dintr-o uliţă întreagă nu a mai rămas nici urmă. O soartă asemănătoare au avut alte aproape 200 de case din celelalte sate ale comunei : Dealul Lung, Raşca, Sotîrcan, Plopu, Cocoşan, Poienile şi Bălăreşti. Comunicaţiile acestor sate cu reşedinţa de comună (clădirea nouă a consiliului popular, urma să fie inaugurată luna viitoare) şi, în special, cu satul cel mai greu lovit, Dealul Lung (56 de case distruse) este întreruptă, drumurile deplasate fiind impracticabile. Nemaifuncţionînd nici telefonul, veştile au circulat ore întregi, din om în an, din plai în plai, peste hăurile negre. Izolarea locuitorilor n-a durat mult. Operativ, au ajuns la oamenii năpăstuiţi din munţi primele ajutoare : geologi, militari, aparatură radio, medicamente şi alimente. Cu maximă urgenţă s-a acţionat la evacuarea populaţiei din zona expusă în continuare alunecărilor de teren şi încartiruirea în alte localităţi aflate în afara oricărui pericol. în prezent se depun eforturi pentru repunerea în circulaţie a drumului principal de legătură Gura Caliţei — Lacul lui Baban. Totodată, oamenii din satele sinistrate, împreună cu cei din locaităţile vecine, au alcătuit echipe care acţionează sub conducerea geologilor şi a altor specialişti pentru a opri pămîntul să alunece, pentru a preîntîmpina noi pagube. Apa din interior a încovoiat munţi şi dealuri în Vrancea. Omul nu se încovoaie. El a rămas drept, în front ! VASILE IOSIF ___iA4