Satul Socialist, octombrie 1970 (Anul 2, nr. 436-462)
1970-10-14 / nr. 447
• S-au deschis la Bucureşti lucrările celei de-a VI-a consfătuiri a conducătorilor organelor centrale care se ocupă in ţările socialiste cu problemele rezervelor de stat. Iau parte delegaţii din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R.S.F. Iugoslavia R. P. Mongolă, R. P. Polonă, R. S. România, U.R.S.S. şi R. P. Ungară. • La Paris s-au deschis lucrările celei de-a 16-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), la care iau parte reprezentanţii celor 125 de state membre. Delegaţia română este condusă de ambasadorul Valentin Lipatti, delegatul permanent al Republicii Socialiste România pe lîngâ UNESCO. Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii R. D Germane în comisie. • La Comitetul de Stat al Planificării au început convorbirile oficiale între Maxim Berghianu, preşedintele C.S.P., şi Vaclav Hula, vicepreşedinte al guvernului, ministrul planificării al R. S. Cehoslovace, privind colaborarea economică între România şi Cehoslovacia şi schimburile de mărfuri pe perioada 1971—1975. • La 12 octombrie a avut loc la Bucureşti semnarea Convenţiei rutiere încheiate între ministerele de resort ale României şi R. F. a Germaniei. SATUL SOCIALIST (Cotidian ediiet deUniunea Nanele a Cooperativelor Agricole de Produce ANUL II Nr. 447 MIERCURI14 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani • La Consiliul de Miniştri, s-au încheiat luni convorbirile între Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă guvernamentală de colaborare economică între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, şi dr. Kurt Fichtner, vicepreşedinte al ROIUL ADUNĂRII GENERALE IN ATRAGEREA COOPERATORILOR LA CONDUCEREA TREBURILOR OBŞTEŞTI ! Ing. Vasile Dragoş ,secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Bihor Adunarea generală a membrilor cooperatori întruchipează conducerea colectivă, în forma ei cea mai largă, fapt ce impune, ca o necesitate de o maximă importanţă, ridicarea rolului său organizator şi mobilizator în fiecare cooperativă agricolă. Pornind de la aceste considerente, în deplasările lor pe teren membrii biroului executiv, aparatul uniunii judeţene, au urmărit respectarea democraţiei socialiste, ridicarea rolului adunărilor generale. Ca urmare, consiliile de conducere se preocupă mai bine de pregătirea adunărilor generale, de conţinutul tematic, de ţinerea cu regularitate a acestora. Datorită acestui fapt, în cele mai multe cooperative adunările generale au căpătat un profund caracter de lucru, în cadrul cărora se examinează cu competenţă şi spirit de răspundere cele mai importante probleme care privesc activitatea de producţie, economico-financiară şi social-culturală. Numai în acest an în adunările generale ale membrilor cooperatori din Borş, Calacea, Cherechiu, Cubulcut, Otomani, Mădăraş, Poiana, Salonta I, Salonta II, Săcuieni, Tămăşeu, Vaida, Tăuteu şi altele, au fost dezbătute probleme majore ca : „organizarea raţională a producţiei şi a muncii, repartizarea judicioasă a sarcinilor pe brigăzi şi alte formaţii de muncă, va(Continuare in pag. a 3-a) întreg arsenalul de mijloace — căruţe, remorci — a fost mobilizat în aceste zile, de cooperatorii din Buieşti, judeţul Ialomiţa, pentru transportarea porumbului din cîmp şi depozitarea lui în încăperile special amenajate in acest sens C. NEGOIŢA ÎN DRUM SPRE NEW YORK ESCALA LA KEFLAVIK TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTILNIT CU PREŞEDINTELE ISLANDEI In cursul după-amiezii de luni, aeronava prezidenţială a făcut o primă escală în Islanda. Pe aeroportul Keflavik, împodobit cu drapelele de stat ale României şi Islandei, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi celelalte persoane oficiale au fost întîmpinaţi de Kristjan Eldjarn, preşedintele Republicii Islanda, Einar Arnalds, preşedintele Curţii Supreme, Petur Thorsteinsson, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, şi alte persoane oficiale. A fost prezent ambasadorul României în Islanda, Vasile Pungan. După ce i-a salutat cu cordialitate pe înalţii oaspeţi români, şeful statului islandez i-a invitat pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, la reşedinţa prezidenţială de la Bessastadir, unde a oferit o recepţie în cinstea lor. Au participat, din partea română, Dumitru Popescu şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Din partea islandeză au luat parte Johann Hafstein, preşedintele guvernului, Emil Jonsson, ministrul afacerilor externe, Gylfi Gislason, ministrul comerţului şi culturii, Assgeir Asgeirsson, fost preşedinte al republicii, Bigir Finnsson, preşedintele Parlamentului, Olafur Johannesson, preşedintele Partidului Progresist, Ludvik Josefsson, liderul Grupulare, Hannibal Valadimarson, preşedintele Alianţei liberale şi de stingă, şi alte oficialităţi islandeze. Erau prezenţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Reykjavik, în cadrul recepţiei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, au fost rostite toasturi. * Luni seara, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoanele oficiale care îl însoţesc au fost conduse la aeroport de preşedintele Republicii Islanda, Kristjan Eldjarn, şi de celelalte oficialităţi islandeze. Următoarea escală a aeronavei prezidenţiale, în drum spre New York, este oraşul Montreal din Canada. PENTRU CA RECOLTA SĂ FIE GRABNIC STRÎNSĂ DE PE CÎMP, IAR SEMĂNATUL ÎNCHEIAT ÎN TIMPUL OPTIM, SE IMPUNE: O temeinică organizare a muncii în fiecare cooperativă agricolă Cînd se va termina de turnat asfaltul pe drumul naţional de pe Valea teului ? In ultima perioadă, ritmul de muncă la recoltatul porumbului şi semănatul cerealelor păioase pe terenurile unor cooperative agricole din judeţul Argeş cunoaşte un plus de intensitate, ceea ce demonstrează că atunci cînd se acţionează organizat şi energic rezultatele bune nu întîrzie să apară. Ca urmare, în unele unităţi asemenea lucrări sînt aproape încheiate sau se află intr-un stadiu avansat. La Priboieni, bunăoară, recoltatul porumbului s-a terminat de cîteva zile. In alte părţi — Văleni-Podgorie, Recea etc. — s-a reuşit să se intre în grafic, fapt ce va permite ca această lucrare să fie încheiată conform planificării. Astfel de exemple — şi multe altele — arată că acolo unde există preocupare din partea consiliilor de conducere şi a organelor locale treaba merge bine, cu spor. Dimpotrivă, în unităţile unde recoltatul şi însămînţatul au fost neglijate, iar cei cărora le revine misiunea să se ocupe îndeaproape de aceste probleme invocă o serie de „cauze obiective", realizările fiind departe de posibilităţile existente. De la Turda la Cîmpeni, au început cu ani în urmă lucrările de îmbunătăţire, prin îmbrăcăminţi asfaltice, a D.N. nr. 75. Se asigură, în acest fel, o nouă legătură între judeţele Cluj şi Alba, pe drum asfaltat, prin una dintre cele mai pitoreşti zone din ţara noastră — Valea Arieşului. Un început bun. Iar intenţia constructorului, Secţia de şantiere Cluj a D.R.D.P. din aceeaşi localitate, de a folosi materiale locale existente din plin in rîul ce străbate acest traseu, merită toată lauda. Dar ce s-a realizat ? Pentru a cunoaşte mai bine situaţia ne-am adresat constructorului. „ Din cei 83 km ce despart oraşul Turda (Cluj) de Cîmpeni (Alba), ne-a spus ing. Petre Cenan, şeful lotului de la Sălcia, judeţul Alba, al Secţiei de şantiere din Cluj, s-au asfaltat pînă în prezent 55 km. Numai in 1970, pe Valea Arieşului s-au îmbunătăţit 13,8 km de drum din cei 17 km stabiliţi, planul valoric îndeplinindu-se în procent de circa 77 la sută. Şi încă un fapt. An de an, colectivul lotului nostru şi-a îndeplinit planul stabilit, iar lucrările au fost calificate, de către comisia de recepţie, ca bune...“. In aceeaşi zi am străbătut a- GH. VINJI coresp. „Satului Socialist" (Continuare în pag. a 2-a) Cite ore are „ziua-lumină" ? S-a vorbit în repetate rînduri — dar mai cu seamă acum, în campania de toamnă —, de necesitatea ca fiecare cooperator să folosească din plin orice oră bună de muncă, întreaga zi-lumină, pentru că numai dacă se procedează aşa recolta va fi depozitată în hambare la timp şi fără pierderi, iar sămînţa încorporată în sol în epoca optimă. In judeţul Argeş, însă, această cerinţă nu a rămas decit în stadiul de... proiect, deoarece în destule unităţi activitatea se desfăşoară după un „program" alcătuit la dorinţa fiecăruia. Astfel timpul de muncă a tot fost „ajustat11 incit în unele cooperative agricole oamenii vin la lucru atunci cînd soarele se ridică de două suliţe pe cer şi părăsesc cîmpul îndată ce a trecut ora prînzului. „Procedeul" este cunoscut atît de conducătorii formaţiilor de muncă, cit şi de către consiliile de conducere, dar nimeni nu intervine » RAIDUL NOSTRU in judeţul Argeş . Fruntaşii confirmă , au terminat recoltatul, au încheiat semănatul ) Cu simpla sosire a specialiştilor la „faţa locului” lucrurile nu s-au schimbat pentru ca lucrurile să fie puse la punct. Fireşte, în asemenea condiţii pierde în primul rînd cooperativa, pentru că recoltatul se prelungeşte. Din acest motiv, în intervalul 5—8 octombrie suprafeţele recoltate în multe cooperative sunt minime. La Bîrla, de exemplu, porumbul s-a strîns doar de pe 45 hectare , la Hîrseşti, de pe 50 de hectare, la Suseni, de pe 25 hectare etc. EMIL BUNEA (Continuare în pag. a 3-a) I.M.A. Videle din judeţul Teleorman este fruntaşă nu numai pentru realizarea în timp optim a arăturilor de toamnă ci şi pentru calitatea acestor lucrări. În fotografie , inginerul-șef al întreprinderii, Dan Gabi, constrolînd calitatea arăturii Foto : N. RUSU I Nefiind sigur că scrisoarea lui va ajunge la timp * acasă, Strîmbălemne ne-a încredinţat plicul adresat sofiei sale — nu ştim încă cum o , cheamă — pentru a-i pu- ' blica scrisoarea în ziar. O reproducem fără nici o modificare. DRAGĂ NEVASTĂ! Sunt la Olăneşti Băi, alături de mulţi oameni care au venit aici să-şi caute de sănătate. E o localitate minunată, mai ceva decit centrul nostru de judeţ. Vile multe, dealuri, păduri, livezi şiizvoare. In fiecare zi, dimineaţa, la prînz şi seara mergem la izvoarele 5, 7, 24 etc. şi bem o apă miraculoasă. E rece, are gust de... ouă. Totul e bine, una e rea : comerţul. Eh, să ştii că nici aici comerţul nu stă bine, ca în sat la noi. Dacă vrei o cafea mare — la cofetărie (de altfel singura) eşti refuzat. Dacă vrei două mai mici eşti servit imediat. La restaurante nu găseşti. POVESTE CU STRâMBALEMNE nici de leac şerveţele şi scobitori. Aşa că, te rog cumpără un sul de hîrtie creponată, mai rupe o şindrilă din acoperişul casei, ca să-mi confecţionez singur scobitori şi şerveţele şi trimite-le urgent. Am vrut să fac şi eu o excursie pe munte, dar nu am găsit pantofi de sport. Ni s-a spus că nu există decit numărul 40 SWBNR Euport 43. De unde să ştiu că atleţii, baschetbaliştii, voleibaliştii au picioare aşa mici. Aici am aflat că trăiesc pe picior mare. Mai trimi t numii is. in judeţul Gorj Peste 100 de autocamioane ale întreprinderilor industriale transportă produse agricole Recoltarea şi transportul produselor la bazele de recepţie sunt, în momentul de faţă, una din preocupările de seamă ale ţăranilor cooperatori din judeţul Gorj. Dacă în privinţa recoltării, ţărani, cooperatori se descurcă bine, transportul pune probleme nu rareori greu de rezolvat. Soluţia a fost în cele din urmă găsită. La solicitarea Uniunii judeţene Gorj a cooperativelor agricole, 15 unităţi industriale şi-au trimis sîmbătă după masă şi duminică toată ziua autocamioanele să transporte produsele agricole la centrele de preluare. Peste 100 de şoferi cu peste 100 de autocamioane au luat parte la acţiune. Actualitatea politica Jubileul unui pătrar de veac al Naţiunilor Unite In uriaşa clădire in formă de paralelipiped de pe malul East River-ului din New York se inaugurează astăzi festivităţile prilejuite de jubileul unui pătrar de veac de la fondarea Naţiunilor Unite — cea mai importantă organizaţie mondială a zilelor noastre, chemată să promoveze principiile coexistenţei paşnice şi, a dezvoltării relaţiilor de colaborare multilaterală între state, în vederea menţinerii şi consolidării păcii în lume. Festivităţile, care se vor desfăşura timp de 10 zile (între 14 şi 24 octombrie), debutează cu deschiderea solemnă a sesiunii jubiliare — a doua de acest fel din istoria O.N.U. (prima a avut loc în anul 1960, cu prilejul împlinirii a 15 ani de la crearea organizaţiei). EMILIAN GĂINA (Continuare in pag. a 4-a) te-mi nişte ciorapi bărbăteşti că nici de aceştia nu găsesc. De damă, nici atît — aşa că nu te aştepta la prea multe atenţii din partea mea. Ţi-aş trimite ceva, dar în afară de vederile pe care le cunoşti din anii trecuţi altele noi n-au apărut. Totuşi, cînd vin acasă am să-ţi aduc toate condicile de sugestii şi reclamaţii, ca să ai şi tu suvenire. STRÎMBĂ-LEMNE P. S. Setilă e toată ziua la izvorul nr. 25. Bea de stinge. Izvorul 25 e restaurantul dincentru care în materie de preparate culinare e foarte sărac. _ ACELAŞI Pentru conformitate ■ GH. NEAGU «