Satul Socialist, octombrie 1970 (Anul 2, nr. 436-462)
1970-10-27 / nr. 458
• Angelo Miculescu, ministrul agriculturii şi silviculturii al Republicii Socialiste România, a sosit la Teheran, unde întreprinde o vizită oficială la invitaţia guvernului iranian, de colaborare dintre cele două ministere, precum şi modalităţile de realizare a acesteia. Trei daneze va avea întrevederi cu ministrul de externe al Turciei, Ihsan Sabri Caglayangil şi cu alte oficialităţi asupra unor probleme internaţionale actuale, precum şi cu privire la relaţiile bilaterale. $ANI SICMUSI Cotidian editat de Uniunea Raţională a Cooperativelor Agricole de~Prod«ct»o!11to'tHfc'iVihY.'n'fi»^VmiYViii’iriii'i-''i.v.^Wv.rAh-E^M'iVfaVrA'Matotfl^Vto«VAW»ViViViaja,>ч .ши . ■ ■ u... ч. I—0— ir ifirel - IM UI- 1U'U)11..VJ- J)l' Г-ЧГí I ANUL II Nr. 458 ii MARȚI 27 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani • Președintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Pompiliu Macovei, a plecat în Republica Populară Polonă pentru a face o vizită în această ţară, la invitaţia ministrului culturii şi artei, L. Molyka. • La invitaţia Ministerului Muncii, o delegaţie a Ministerului Muncii din Republica Populară Ungară, condusă de Imre Nagy, adjunct al ministrului muncii, a făcut o vizită în ţara noastră. în timpul vizitei, delegația a avut convorbiri cu membri ai conducerii Ministerului Muncii, cu care punct au fost stabilite domeniile • Ministrul afacerilor externe al Danemarcei, Poul Hartling va face o vizită oficială în Turcia între 11 şi 17 noiembrie, s-a anunţat luni la Copenhaga, în capitala Turciei şeful diploma• Ieri s-a deschis la Florenţa reuniunea comună a Consiliilor generale ale sindicatelor italiene — C.G.I.L., C.I.S.L. şi U.I.L., pentru a discuta problemele referitoare la perspectivele realizării unităţii sindicale. Alegerea capitalei Toscanei, ca loc al acestei întîlniri, nu este întîmplâtoare. In urmă cu 23 de ani, între 1 şi 7 iunie 1947, aici a avut loc primul congres unitar al Confederaţiei Generale a Muncii. UN IMPERATIV AL CAMPANIEI : FIECARE ORĂ, FIECARE ZI BUNĂ DE LUCRU -folosite cu eficienţă maximă! VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU LA WILLIAMSBURG WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit : Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia, Elena Ceauşescu, şi-au petrecut ziua de duminică în oraşul Williamsburg, din statul Virginia. Distinşii oaspeţi români, împreună cu Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe, Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, şi Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, au sosit aici cu un elicopter al marinei de coastă, pus la dispoziţie de Casa Albă, fiind însoţiţi de W. Codus, reprezentant al Departamentului de Stat. La amiază, elicopterul a aterizat în marele parc natural din apropierea oraşului. In întîmpinarea şefului statului român au venit Vincent M. Geddy, primarul oraşului, Carlisle Humelsine, preşedintele societăţii care patronează bogatul fond muzeistic existent în această originală localitate. Primarul şi celelalte persoane oficiale, au salutat pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, pe soţia sa, pe toţi oaspeţii români, cu multă stimă şi căldură, cu manifestări de prietenie. Preşedintele şi soţia sa au fost conduşi apoi la „Allen Byrd House" — edificiu datînd din secolul al 18-lea, restaurat recent — reşedinţa şefului statului român pe timpul şederii sale în Williamsburg. Timp de aproape două ore au fost vizitate monumentele şi locurile istorice care conferă vechiului oraş — prima capitală a statului Virginia — o semnificaţie cu totul deosebită pentru începuturile istoriei biseculare a Statelor Unite ale Americii. Astăzi muzeu, cu multă putere de atracţie pentru vizitatori, oraşul Williamsburg îşi datorează celebritatea aşezării pe aceste locuri a primelor grupuri de colonişti englezi, faptului că tot de aici au pornit mişcarea pentru independenţă, lupta împotriva dominaţiei engleze, încununată de constituirea statului american. Pe aceste meleaguri şi-au desfăşurat activitatea politică George Washington, Thomas Jeferson, Patrick Henry şi alte personalităţi din acea epocă tumultuoasă a procesului de închegare a naţiunii americane, întreaga localitate, al cărei original centru însumează circa 100 de clădiri vechi, a fost restaurată avînd astfel aceeaşi înfăţişare ca şi în urmă cu două secole. Au fost vizitate vechile străzi, Capitoiliul, casa patriotului George Wythe, micile ateliere unde se mai practică şi astăzi meşteşuguri care evocă în imagini vii timpuri de mult trecute, greu de imaginat în cadrul actual al vieţii economice, al Industriei americane. In onoarea şefilor de state şi de guverne prezenţi la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite, preşedintele Statelor Unite, Richard Nixon, şi soţia sa au oferit sîmbătă seara un dineu în saloanele Casei Albe. Un deosebit interes a suscitat vizitarea unui atelier de turnătorie, unde tînărul meşter Dan Berg a făcut o interesantă demonstraţie de utilizare a unui arhaic cuptor metalurgic. Exprimîndu-şi satisfacţia de a fi cunoscut pe şeful statului român, urîndu-i sănătate şi o şedere plăcută la Williamsburg, el i-a oferit obiecte de artizanat turnate în acest cuptor. Dan Berg a declarat ziariştilor că a lucrat aceste obiecte din proprie iniţiativă pentru preşedintele român, a cărui vizită o aştepta şi că le-a dăruit „din toată inima marelui om de stat român". Asemenea manifestări de prietenie, de stimă şi preţuire l-au însoţit pe preşedintele Nicolae Ceauşescu de-a lungul întregului traseu al vizitei. Mulţi oameni s-au apropiat, i-au adresat cuvinte de salut, unii dintre ei însoţind grupul român la toate obiectivele vizitate. In onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, primarul oraşului, Vincent M. Geddy, a oferit un dejun la care au participat oficialităţi locale şi persoanele care-l însoţesc pe şeful statului român. Răspunzînd invitaţiei preşedintelui Nixon, la dineu a luat parte Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. RAIDUL NOSTRU în judeţul OLT . SUNTEM ÎN 27 OCTOMBRIE . SEMĂNATUL ÎNCĂ NU S-A ÎNCHEIAT. DE ASEMENEA, LANURI ÎNTINSE DE PORUMB ÎŞI MAI AŞTEAPTĂ CULEGĂTORII . CÎMPUL ESTE PLIN DE FURAJE, ÎN CAMARILE DE IARNĂ ALE ZOOTEHNIEI AU INTRAT INSA CANTITĂŢI MICI. NU LĂSAŢI CA ZAPADA SĂ TROIENEASCĂ FURAJELE PE CÎMP ! Printre judeţele rămase în urmă cu semănatul cerealelor păioase se numără şi Oltul, unde această lucrare a fost efectuată în proporţie de numai aproximativ 70 la sută. Din situaţiile operative reiese că viteza zilnică la semănat a fost, în medie, de 3 500 hectare, faţă de aproape 6 000 hectare cit se prevăzuse. „Cu toate că există mari suprafeţe eliberate de plantele premergătoare — ne-a spus tovarăşul director adjunct Dincă, de la direcţia agricolă — pregătirea terenului se desfăşoară anevoie datorită umidităţii scăzute din sol“. Intr-o anumită măsură argumentul corespunde realităţii dar, aşa cum am avut prilejul să constatăm, rămînerea în urma la semănat nu trebuie pusă doar pe seama terenului greu. Ea se datorează şi defecţiunilor existente în diferite cooperative agricole în organizarea activităţii cotidiene. UNITĂŢI ÎNVECINATE: • REZULTATE DIFERITE Un argument în favoarea afirmaţiei de mai sus ni l-a oferit situaţia întîlnită în două unităţi apropiate, cu condiţii asemănătoare, dar în care rezultatele înregistratepînă acum în ce priveşte semănatul sunt complet diferite. Este vorba de cooperativele agricole din Grădinari şi Pleşoiu. La Grădinari, datorită unei organizări judicioase a muncii lucrările sunt intr-un stadiu avansat. Sîmbătă mai rămăseseră de semănat ultimele 50 de hectare. „In următoarele 3 zile — spunea ing. Tudor Predescu, preşedintele cooperativei — sperăm că vom putea raporta încheierea acestei lucrări". Cu totul altfel se prezintă situaţia la Pleşoiu. Deşi există destul teren eliberat, lucrările de pregătire avansează foarte greu, ceea ce, fireşte, a făcut ca şi semănatul să rămînă in urmă. Aşa se face că din 530 hectare planificate s-au însămânţat numai 330 hectare. „Terenul este foarte tare şi din această cauză se lucrează greu" — ne-a spus Marin Catrina, contabilul şef al cooperativei. De altfel, justificări asemănătoare am auzit în majoritatea unităţilor rămase în urmă. Crede însă cineva că la Grădinari — şi nu numai acolo — au existat altfel de condiţii ? Desigur că nu. Cauza întîrzierii trebuie căutată mai degrabă în slaba organizare a muncii din unităţi, în modul defectuos cum sunt utilizate maşinile şi utilajele din dotarea EMIL BUNEA (Continuare In pag. a 3-a) Printre miile de mecanizatori care sunt in aceste zile, pe întreg teritoriul tării, bazele recoltei viitoare se numără şi Ion Ilaicu de la I.M.A. Movileni, secţia Cimpoia pe care îl vedeţi în imagine Foto 1 N. RUSU Una dintre cele mai moderne întreprinderi din Bucureşti, uzina „Vulcan", şi-a sporit capacitatea cu o nouă secţie Foto : GH. VINTILĂ CARNET Dacă toată lumea ar şti să rida ori de cite ori e de ris, am putea spune că civilizaţia acestei planete a ajuns pe platoul înalt de unde se vede cosmosul cu ochiul liber. Dar nu toată lumea ştie să rîdă. Mai întâi, să examinăm Despre rîs funcţia rîsului. Nici pisica, nici porcul, nici lăcusta sau cioara nu au acest har. Nici toate fiinţele omeneşti. A rîde la vreme nu înseamnă a fi neserios. Dimpotrivă ! Cînd un birocrat te supune chinului drumurilor irosite ca să co-VICTOR KERNBACH (Continuare în pag. a 4-a) 'uvwwvwwwvwv^ I I TOAMNA, CEL MAI BUN SEZON PENTRU PLANTĂRI Dr. ing. G. STANCIU director în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii Cum se ştie, în ultimul deceniu, zonele pomicole ale ţării au cunoscut o intensă acţiune înnoitoare. Datorită sprijinului acordat de stat refacerii livezilor şi dezvoltării, în continuare, a acestora, anual au fost plantate însemnate suprafeţe, astfel încît suprafaţa ocupată cu pomi fructiferi a ajuns în prezent la peste 420 000 de hectare. în baza tradiţiei şi a condiţiilor naturale de care dispunem, noile plantaţii au fost concentrate îndeosebi în bazinele consacrate, fără să se neglijeze, însă, şi alte zone de perspectivă, unde pomii reuşesc să valorifice cel mai bine terenurile agricole. Datorită acestei orientări, astăzi dispunem de o puternică zonă pomicolă — ea cuprinde peste 40 la sută din plantaţiile ţării — în regiunea colinară a Carpaţilor meridionali (judeţele Buzău, Prahova, Dîmboviţa, Argeş, Vîlcea, Gorj), de o alta, la fel de importantă ca tradiţie şi aport economic, însă situată pe locul doi ca întindere (este vorba despre livezile din judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Cluj, Sălaj, care însumează aproape 60 000 hectare de livezi) şi, în sfîrşit, de o a treia zonă ce se edifică în partea sud-vestică a ţării, mai exact spus în judeţele Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, unde se află circa 35 000 de hectare de livezi, în baza sarcinilor izvorîte din planul de stat, livezilor existente li se vor adăuga, în toamna acestui an şi in primăvara viitoare, noi suprafeţe. în această perioadă în unităţile agricole socialiste vor fi efectuate plantări pe aproximativ 10 000 de hectare, din care 8 000 de hectare în cooperativele agricole, iar alte două milioane de pomi vor fi destinaţi sădirii în gospodăriile populaţiei. Din cele 10 000 de hec(Continuare in pag. a 3-a) ! Halal „judecător “! II Toată lumea ştie, cu excepţia celor din Nitchidorf din judeţul Timiş, că preşedintele comisiei de judecată de pe lingă consiliul popular comunal sau cooperativa agricolă de producţie trebuie să fie un exemplu de cinste şi corectitudine, un om care să se bucure de respect din partea locuitorilor comunei. Din păcate, şi vom vedea de ce, se mai întîmplă şi altfel. Dar mai bine să ascultăm o fabulă, povestită de Strîmbă-lemne în ultima lui deplasare. Cică, vulpea a fost numită judecător al pricinilor animalelor din pădure. Cum s-a desfăşurat prima şedinţă de judecată, în care împricinaţii erau iepurele, ursul şi lupul, vom vedea în rîndurile ce urmează. „Vei fi condamnat — a spus vulpea — cum îţi permiţi să furi cîrtiţei un morcov. Asta e găinărie. Dacă luai o găină era cu totul altceva. Noi înţelegem, animalul mai are şi el lipsuri, dar să aibă lipsuri serioase...". A urmat apoi judecarea ursului. „Tu, animal în toată firea, — a zis vulpea — îţi permiţi să-ţi bagi laba în urdiniş şi să furi o strachină cu miere. De ce nu ai luat mă, tot stupul ?... Ţi-au înţepat albinele ?.... Şi tu vei fi pedepsit !“ Bietul lup, gîrdîia de frică, îi venea lui rîndul. Vulpea, judecător, a întrebat ■ — Cîte oi erau în turmă ? — Vreo patru sute ! — Şi cîte ai mîncat ? POVESTE CU STRÎMBAIEMNI — Un miel, luminăţia, ta '■ — Cinci ani vei mînca numai rădăcini de copac. Trebuia să-l măninci şi pe cioban. Ai auzit ? Toţi vinovaţii au fost aspru pedepsiţi. La fabula de mai sus, Strîmbă-lemne are de concretizat faptul că S. Simion, din Nitchidorf, judeţul Timiş, gestionar, magaziner şi preşedintele comisiei de judecată are... grave antecedente penale. GH. NEAGU 1 ЛЛЛЛЛАЛЛЛЛЛЛЛЛЛАЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛАЛ O viaţă în slujba belşugului Pămîntul Vrancei, leagăn de istorie fi legendă, nu are poate fertilitatea Bărăganului. Cîmpiile de aici nu se îngemănează în zări nesfirşite cu cerul. De oriunde ai privi dealurile fi munţii îţi ondulează orizontul. Solurile zonei, argiloase fi podzolice, par a se sustrage marilor culturi cerealiere. Bogăţiile născute din lutul, soarele şi apa acestor lacuri au fost căutate multă vreme nu în lanurile de grîu şi porumb, ci în chihlimbarul strugurilor cu renume greu de egalat. Hărnicia plugarilor se dovedea neputincioasă. Stăteau stavilă muncii şi perseverenţei, condiţiile naturale vitrege, improvizaţia şi hazardul care au dirijat secole de-a rîndul destinul agriculturii noastre. Astăzi însă, recoltele Vrancei, fi nu numai de struguri, ci din toate sectoarele agricole, nu sînt cu nimic mai prejos decit recoltele Bărăganului, Dobrogei şi Banatului. Rod al politicii partidului şi statului, considerabile investiţii materiale alături de masive infuzii de inteligenţă, gîndire şi acţiune ştiinţifică, au stat la baza treptelor dezvoltării urcate de agricultura Vrancei. Cuvintele de ordine au fost : mecanizare şi chimizare, diversificare şi intensificare, cercetare şi experiment. Şi toate acestea sub ochiul competent fi mina pricepută a agronomilor, a acestor „doctori ai ogoarelor" — cum îi numea Ion Ionescu de la Brad — specialişti a căror activitate condiţionează in măsură însemnată progresul satului nostru pe coordonatele bunăstării. — Aici la noi, poate mai rrfult ca oriunde în ţară, imi mărturisea ing. Nicolae Negruţac, intervenţia noastră este cerută plenar, rezultatele activităţii apărînd mai clare şi mai evidente d iplome onorat şi neonorate li cer să-mi vorbească despre exigenţele şi satisfacţiile profesiei sale. Ne oprim la marginea tarlalei unde se seamănă grîu pe ultimul din cele 200 de hectare prevăzute. Pe tarlaua de alături, sub soarele blind al toamnei, răsar fragede dar semețe primele fire de grîu, aruncind o palidă umbră de verde pe brunul întunecat al brazdelor. Inginerul Negruțac are 66 de ani. Părul îi este alb, vorba , domoală și sfătoasă, de bătrîn, dar gesturile i-au rămas vioaie, agere, nervoase. — Trebuia să ies la pensie în 1965. Dar n-am putut, nu pot. Locul meu este aici pe cîmp, pe acest ogor de peste o mie de hectare, pe care-l cunosc ca-n palmă , și-l lucrez de aproape douăzeci de ani. Am venit aici, la cooperativa din Jariștea prin 1952. Firește, pe atunci , cooperativa nu avea ca ,astăzi un venit anual de 40 de milioane de lei, retribuţia pentru o normă convenţională nu se ridica la 42 de lei, cit va fi în acest an. Eram la început : pămîntul încăpăţînat, aproape sterp şi supus eroziunilor , oamenii nehotărîţi şi greoi. Am înţeles atunci că numai dragostea de muncă şi de profesie nu-i suficientă de nevoie de pasiune şi înverşunare, de iniţiativă şi dăruire necontenită. Am înţeles atunci că nu-i suficient să munceşti de unul singur, ci că trebuie să ştii să-i deprinzi şi pe alţii cu munca, că rostul şi menirea agronomului nu constă numai în organizarea producţiei şi în introducerea progresului tehnic, In măsura în care eşti un bun specialist, trebuie să fii şi un bun fiu al satului, util locuitorilor pe care cunoscîndu-i şi DUMITRU ATANASIU (Continuare în pag. a 3-a) Frumuseţi ale naturii care rămîn eterne ÎN PAG. A 3-a: Prevederile contractuale — literă de lege pentru ambii parteneri Graba (nu) strică treaba, iar încetineala nici măcar nu am ce strica