Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)
1971-06-11 / nr. 651
1/ • Vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, a primit, în cursul dimineţii de joi, pe directorul general al Oficiului Naţiunilor Unite din Geneva, Vittorio Winspeare Guicciardi, care face o vizită în ţara noastră. • În ţara noastră a sosit o delegaţie economică guvernamentală din Malayezia, condusă de Abdul Gaffar Baba, ministrul dezvoltării naţionale şi rurale din această ţară. SATILSOCIALIST Naţional la Cooperare!Pir Ai-rrfr-friA ' Or А0ЩОщ Ff’OpliCţi© 1 ANUL III Nr. 651 VINERI 11 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani • Miercuri seara, delegaţia Partidului Comunist Roman, condusă de tovarășuluihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XVI-lea al P.P.R.M., a fost primită de tovarășul Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială, tovarăşul Mihai Gere a transmis primului secretar al C.C. al P.P.R.M., tovarăşului J. Tedenbal, un mesaj din partea tovarăşului secretar general al Pa Nicolae Ceauşescu, Partidului Comunist Român."Joi dimineața a plecat la Viena delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Leonte Rântu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care va face o vizită în Austria, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria. In cursul zilei de joi, membrii delegaţiei au avut întrevederi şi au purtat discuţii referitoare la posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor economice româno-malayeziene, cu Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, cu Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu Gheorghe Lazar, adjunct al ministrului industriei lemnului, şi cu Titus Popescu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. SE APROPIE RECOLTAREA PĂIOASELOR . Campania agricolă Cu ce stringent griul? UNDE IL DEPOZITĂM? • În judeţul Constanţa, punerea în funcţiune a 73 de combine sta sub semnul incertitudinii. • La Tulcea, situaţia reparării combinelor şi preselor de balotat este critică. • Directorul întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii îşi contestă propria afirmaţie • Cînd specialiştii de la judeţ nu se descurcă, sâ-i ajute Centrala întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii din minister ! • Dacă secerişul începe azi, spaţiile de depozitare trebuiau să fie gata să primească recolta cel mai tîrziu ieri. • Ori n-aţi mai trecut de mult prin bazele din Kogâlniceanu şi Mahmudia, tovarăşe inginer (este vorba despre tov. Ion Arlat, directorul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor), ori aţi vrut să nu se ştie că acestea nu-s pregătite pentru a primi noua recoltă. Bunii gospodari grăbesc în aceste zile strîngerea şi însilozarea oricăror rezerve de furaje de pe cîmp. O sursă importantă o constituie, fără îndoială, fînul de lucernă, foarte bogat, după cum se ştie în unităţi nutritive. Pentru a obţine o producţie cît mai sporită de masă verde, multe unităţi agricole cooperatiste au şi încheiat recoltarea primei „coase". Printre acestea, se numără cele din Brezoaiele, judeţul Ilfov, fotografia noastră ilustrînd activitatea cooperatorilor de aici, la recoltarea finului I I RAID IN JUDEŢELE CONSTANŢA şi TULCEA Grîul a început să dea în pîrg, şi Dobrogea se transformă, cu fiecare zi, într-o mare de aur. Paralel cu această metamorfoză, oamenii ogoarelor se pregătesc intens pentru ca ziua declanşării secerişului să găsească în stare de funcţionare toate utilajele. Sunt însă aceste pregătiri în pas cu perioada în care ne aflăm ? [IN PAG. A 3-A, RELATAREA CORESPONDENTULUI NOSTRU) ! CONTROLUL Şl AUTOCONTROLUL I ATRIBUTE MAJORE I ALE MUNCII IN ACORD GLOBAL I Străbătînd zilele trecute judeţele : Buzău, Prahova,şi Braşov ne-am I dat seama că aproape pretutindeni, participarea în masă a cooperato- I rilor la muncă este o realitate incontestabilă, realitate determinată într-o măsură considerabilă de îmbunătăţirea organizării muncii, de introducerea plăţii în acord global. „Ştiind precis cit trebuie să producă pe terenul repartizat — spune ■ Victor Guţu, inginerul şef al cooperativei din Gherăseni, judeţul Bu-zău — ştiind, de asemenea, cît vor I avea de primit şi înţelegînd perfect I că pe măsură ce vor obţine producţii mai bune, vor realiza un cîştig mai mare, oamenii se întrec pe ei înşişi în efectuarea la timp şi de bună calitate a tuturor lucrărilor agricole". Auzind aprecieri asemă-I nătoare în numeroase cooperative, ne-am decis să discutăm cu un mare număr de preşedinţi, şefi de formaţii de lucru şi cooperatori pentru a afla ce particularităţi îmbracă aplicarea acordului global, cum se manifestă responsabilitatea individuală şi cea colectivă în cursul desfăşurării lucrărilor etc. „La noi — spunea Ioan Bîrsan, preşedintele cooperativei din Beclean, judeţul Braşov — întreaga suprafaţă cultivată cu cartofi a fost repartizată cooperatorilor şi mecanizatorilor constituiţi în echipe mixte, iar retribuirea se face în acord global calculat pe bază de norme, valoarea manoperei la tona de produs fiind stabilită în principal în funcţie de doi factori : fertilitatea naturală a solului şi gradul de mecanizare a lucrărilor. Bunăoară la punctul „Racoviţa", unde solul este fertil, iar prăşitul se execută cu mijloace mecanice, pentru fiecare tonă de cartofi obţinută cooperatorii vor fi retribuiţi cu bani şi produse în valoare de 113 lei. Pe tarlaua „Intre căi“ solul este mai sărac în substanţe nutritive, iar prăşitul mecanic nu se poate efectua, din care cauze costul manoperei la tona de cartofi a fost ridicat la 202 lei, cooperatorii primind din această valoare 119 lei în numerar". La fel se procedează şi la cultura porumbului pentru boabe, de diferenţierea plăţii beneficiind atît cooperatorii, cît şi mecanicii agricoli, „în felul acesta — ne spunea mecanizatorul Gheorghe Stanică — fiecare membru al unei echipe, fie mecanic agricol, fie cooperator, este direct interesat să realizeze recolte cît mai mari. Sporeşte din această cauză atît responsabilitatea proprie faţă de muncă, cît şi gradul răspunderii colective deoarece cu toţii sîntem interesaţi ca fiecare să execute numai lucrări de calitate superioară". Intr-adevăr, acum mecanicul agricol este controlat nu numai de inginer şi de şeful de brigadă, ci de fiecare cooperator în parte. Controlul reciproc şi autocontrolul în efectuarea lucrărilor cunosc o largă răspîndire. Ne-am dat seama de lucrul acesta atît la Beclean, cît şi în alte cooperative, unde se poate vorbi de o adevărată generalizare a maximei răspunderi faţă de muncă. „Este bine că a fost individualizată răspunderea" , ne declară cooperatoarea Stela Ciufu din Floreşti, judeţul Prahova, informîndu-ne că în unitatea din care face parte fiecărui om i-a fost repartizată, după puteri, o anumită suprafaţă însămînţată cu porumb, urmînd să execute toate lucrările de întreţinere şi recoltare. „După cum va fi producţia — adaugă cooperatoarea — aşa va fi şi plata, ceea ce, se înţelege, ne stimulează să lucrăm cît mai bine. Insă răspunzînd de parcela încredinţată mie nu înseamnă că nu mă interesez şi ce face vecinul". Cerînd detalii, am aflat că nu numai Stela Ciufu, ci, asemenea ei, mulţi alţi cooperatori din Floreşti gîndesc astfel. Bunăoară, au fost cîţiva cooperatori care au cam tărăgănat începerea praşilei la porumb. Cooperatorii vrednici le-au zis de la obraz, determinîndu-i să iasă la muncă şi să se achite de obligaţiile pe care singuri şi le-au asumat. „Munca în acord global — A. BREZEANU (Continuare Ы nup a 3-a ) II III II I II La cooperativa agricolă din Ulieşti, judeţul Dîmboviţa, grîul cultivat pe 1 000 de hectare, promite rod bogat, latal , în imaginea alăturată, pe inginerul-şef al unităţii, Gabriel Mîndrescu, efectuînd (cu rama metrică) evaluarea producţiei Foto : C. DUMITRU VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN R. P. D. COREEANĂ Capitala Republicii Populare Democrate Coreene a întîmpinat sărbătoreşte, cu sentimente de caldă prietenie, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegaţiei ţării noastre este apreciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil în evoluţia ascendentă a relaţiilor de prietenie şi solidaritate militantă dintre cele două partide şi state frăţeşti, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român şi coreean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele „prietenie", „coeziune" sînt înscrise sub imaginea a două mîini strînse viguros pe fondul drapelelor îngemănate coreean şi român. Aceeaşi atmosferă festivă domneşte la aeroportul Sun An, unde au fost arborate pretutindeni drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Democrate Coreene. Numeroşi oameni ai muncii au venit cu portrete ale tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, cu panouri pe care sînt înscrise urări de bun venit, cuvinte de salut închinate prieteniei dintre po(Continuare în pag. a 4-a. La sosire, pe aeroport, o caldă strîngere de mînâ între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen in spiritul tradiţionalei prietenii româno-chineze I ntre 1 şi 9 iunie a.c., o delegaţie de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, o vizită oficială de prietenie îi R. P. Chineză, în cursul vizitei — vie manifestare a relaţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală dintre cele două partide şi ţări, dintre popoarele român şi chinez — tovarăşul Мао Tzedun, preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şi tovarăşul său apropiat de luptă, Lin Biao, vicepreşedinte al C.C. al P.C. Chinez, au avut o întrevedere cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, precum şi cu toţi membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale române. Desfăşurată într-o atmosferă cordială, în spiritul prieteniei şi solidarităţii militante dintre partidele, ţările şi popoarele României şi Chinei, întrevederea a fost urmată, în continuare, de convorbiri prieteneşti ale tovarăşilor Мао Tzedun, Lin Biao, Ciu En-lai, Kan Sen şi ale altor conducători de partid şi de stat chinezi cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi cu ceilalţi membri ai delegaţiei române, în cele opt zile petrecute în Republica Populară Chineză, delegaţia de partid şi guvernamentală a României a vizitat oraşele Pekin, Nankin şi Sanhai, s-a întîlnit cu conducători ai organizaţiilor de partid, ai comitetelor revoluţionare şi ai armatei populare, cu oameni ai muncii din unităţi industriale şi agricole, din instituţii de învăţămînt şi cultură, cu masele largi populare, luînd cunoştinţă în mod nemijlocit de realizările şi preocupările marelui popor chinez, de puternicul avînt creator cu care acesta înfăptuieşte politica Partidului Comunist Chinez de făurire a societăţii socialiste în patria sa. De-a lungul întregii călătorii, pe un traseu ce a măsurat peste 2 500 km, solii poporului român au fost întîmpinaţi cu o deosebită cordialitate şi ospitalitate. Manifestările pline de însufleţire şi căldură au constituit o expresie elocventă a sentimentelor de stimă şi simpatie pe care şi le nutresc unul faţă de altul popoarele român şi chinez, a relaţiilor de prietenie frăţească ce leagă cele două partide, ţări şi popoare, a dorinţei lor de a le dezvolta continuu, în interesul reciproc, al cauzei generale a socialismului şi păcii în lume. Vizita înalţilor oaspeţi români în R. P. Chineză a prilejuit ample şi rodnice convorbiri între delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi o delegaţie de partid şi guvernamentală chineză, condusă de tovarăşul Ciu En-tai. Purtate într-o atmosferă de prietenie cordială şi înţelegere reciprocă, caracteristică raporturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare, aceste convorbiri au permis o largă şi utilă informare re- EMILIAN GAINA (Continuare în pag. a 4-a) Izvorul autorităţii şi prestigiului — ÎNCREDEREA ÎN OAMENI — Ce înţelegeţi prin funcţie cu muncă de răspundere, tovarăşe inginer ? Inginerul Valaczkai Francisc, secretarul comisiei organizatorice a Uniunii judeţene Cluj a cooperativelor de producţie, răspunde fără ezitare : — In general vorbind, judecind lucrurile prin prisma concepţiei noastre despre rolul omului în societate, e greu de spus că un anumit fel de muncă presupune un grad mai înalt de răspundere decit alta. , — Totuşi, viaţa o demonstrează din plin, în anumite puncte nodale, cheie, ale dinamicului proces al muncii asistăm la o convergenţă, la o focalizare a gradului de răspundere, mai ales în sfera elaborării şi luării deciziei, ceea ce presupune existenţa unor oameni în stare să-şi asume responsabilitatea celor gîndite. — Restrîngînd aria discuţiei, mai bine zis sintetizînd, asemenea situaţii există în mod necesar. Avem de-a face cu acei oameni pe care colectivitatea îi investeşte cu totala ei încredere, recunoscîndu-le meritele, capacitatea organizatorică, aptitudinile gospodăreşti, dar, în acelaşi timp, cerîndu-le să conducă cu pricepere în toate acţiunile pe care le întreprind pentru binele lor comun şi al societăţii. — Munca preşedintelui de cooperativă agricolă de producţie este o muncă de răspundere ! — Incontestabil ! Şi nu numai atît. Ea dă, intr-un înalt grad, prilejul valorificării capacităţilor, aptitudinilor şi dăruirii acestora intereselor colectivităţii. Tocmai aceste lucruri le-au avut în vedere cooperatorii din Plăieşti cînd în 1970 au ales-o pe inginera Liana Radu în funcţia de preşedinte al cooperativei. Şi înaintea ei au fost preşedinţi, oameni corecţi, binevoitori, dar care n-au putut acoperi întreaga activitate complexă a cooperativei. Lucrările agricole nu erau executate la timp, producţiile au început să scadă şi, bineînţeles, şi cîştigurile oamenilor. Marea masă a cooperatorilor şi-au dat seama că în condiţiile actuale NICOLAE VEREŞ (Continuare in pag. a 2-a)