Satul Socialist, aprilie 1972 (Anul 4, nr. 902-927)
1972-04-08 / nr. 908
SATUL SOCIALIST a Cooperativelor Agricole de Product* .. Intimpinat cu entuziasm de mii de oameni ai muncii, ovafionat pentru si pace dus pe continentul african in numele nafiunii noastre socialiste, Tovarăşul NICOLAE CEAUȘESCU s-a înapoiat In Capitală Joi, în jurul orei 17, Aeroportul Băneasa, care a arborat veşminte sărbătoreşti, se transformase într-o masă compactă de oameni. Mesageri ai gîndurilor şi sentimentelor tovarăşilor lor de muncă, ai populaţiei Bucureştiului, ai întregului popor ei au venit aici pentru a intîmpina pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru care, timp de aproape patru săptămîni, a dus pe continentul african, în numele naţiunii noastre socialiste, un strălucit mesaj de prietenie, pace şi cooperare. Ne stăruie şi acum in minte şi în inimă această mulţime fremătindă, care ovaţiona, scanda îndelung: „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul". In această manifestare călduroasă, spontană, în aceste ovaţii, in aceste cuvinte îşi găseau expresia vie, izvorîtă din inimă, dragostea pe care o purtăm secretarului nostru general, bucuria de a-l revedea din nou în mijlocul nostru, mîndria şi mulţumirea pentru succesul deplin al acestei pline de răspundere solii de prietenie, pace şi colaborare între popoare, de solidaritate cu ţările care luptă pentru întărirea independenţei şi suveranităţii, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Secretarul general al partidului a fost însoţit, in vizitele oficiale pe care le-a făcut intre 11 martie şi 6 aprilie in Republica Algeriană Democratică şi Populară, Republica Africa Centrală, Republica Populară Congo, Republica Zair, Republica Zambia, Republica Unită Tanzania, Republica Democratică Sudan şi Republica Arabă Egipt, de tovarăşii Ion Păţan, membru al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al comerţului exterior, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R. ministrul afacerilor externe şi Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul minelor, petrolului şi geologiei. Pe aeroport, împodobit cu drapele roşii şi tricolore, au venit în întîmpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgă(Continuare in pag. a 3-a) Dragi tovarăşi şi prieteni, Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Doresc în primul rînd să exprim bucuria mea, a tovarăşei mele şi a tovarăşilor din delegaţie pentru faptul că, după aproape patru săptămîni cit a durat vizita în cele opt ţări prietene din Africa, ne-am reîntors pe pămîntul patriei, în rîndul poporului nostru. (Aplauze, urale, se scandează Ceauşescu — P.C.R.). Totodată, doresc să vă adresez dumneavoastră, întregului popor, un cald salut; tot timpul am simţit că poporul este cu noi şi susţine în întregime politica noastră de colaborare internaţională. (Aplauze prelungite, urale, se scandează Ceauşescu — P.C.R.). Vizita pe care am făcut-o în cele opt ţări din Africa reprezintă o expresie a relaţiilor de prietenie care leagă poporul român de aceste state, de toate statele care au scuturat jugul asupririi imperialiste şi coloniale şi au păşit pe calea făuririi unei vieţi independente, libere. (Aplauze, urale). Ea constituie, în acelaşi timp, o manifestare a solidarităţii poporului român cu aceste popoare, cu popoarele Africii care luptă pentru deplina lor independenţă naţională, pentru a-şi făuri o economie de sine stătătoare şi a-şi hotărî destinele lor aşa cum doresc, fără nici un amestec din afară. (Aplauze, urale prelungite). Doresc de la început să vă aduc dumneavoastră, întregului popor, mesajul de prietenie şi frăţie al popoarelor pe care le-am vizitat. (Aplauze, urale). Peste tot ne-am bucurat de o primire călduroasă, frăţească — şi, să vă spun cinstit — peste tot m-am simţit ca acasă, ca şi cum aş fi fost în oraşele, în satele, în fabricile şi instituţiile româneşti ; acestea au fost sentimentele cu care am fost întîmpinaţi de popoarele din ţările pe care le-am vizitat! (Aplauze, urale). Aţi urmărit şi cunoaşteţi din relatările presei, televiziunii şi radioului modul cum s-au desfăşurat întîlnirile, precum şi rezultatele acestor vizite. Totuşi vreau să menţionez de la început că în toate aceste ţări — la conducători, la organizaţiile politice — am constatat dorinţa unanimă de a dezvolta larg colaborarea cu România în toate domeniile de activitate. Ca urmare a acestei voinţe reciproce — atît a României, cît şi a popoarelor din ţările vizitate — s-au stabilit o serie de înţelegeri de cooperare în domeniile economic, tehnico-ştiinţific, cultural, în activitatea comună pentru a asigura popoarelor noastre o rapidă dezvoltare economico-socială, bunăstarea, fericirea, independenţa. (Aplauze prelungite, orale). în toate aceste ţări am semnat declaraţii comune , 7 au fost date publicităţii, iar mîine va apare declaraţia semnată astăzi în Egipt. Ca un fir roşu străbate în toate aceste declaraţii dorinţa de a extinde colaborarea, de a întări solidaritatea în lupta comună pentru dezvoltarea economică-socială, împotriva politicii imperialiste de forţă şi dictat, pentru pace şi colaborare între toate popoarele lumii. (Aplauze, urale ; se scandează : Ceauşescu — P.C.R. !). După cum cunoaşteţi, ţările pe care le-am vizitat au preocupări diverse, se află în stadii de dezvoltare diferite, legate, îndeosebi, de perioada în care aceste state au fost sub asuprirea imperialistă şi colonială. Dar, cu toate aceste deosebiri de la o ţară la alta, trăsătura lor comună — aş putea spune a tuturor ţărilor africane — constă în faptul că sunt preocupate de a-şi asigura o deplină independenţă naţională ; această preocupare constituie factorul comun al unităţii şi solidarităţii acestor popoare, reprezintă factorul comun al solidarităţii între România şi toate popoarele africane. (Urale, aplauze prelungite). In al doilea rînd, ţinînd seama de nivelul de dezvoltare deosebit al statelor africane, de preocuparea lor pentru a lichida cît mai grabnic subdezvoltarea şi a realiza un progres rapid, aş putea spune că o altă trăsătură comună a acestor ţări o constituie dorinţa lor de a extinde colaborarea între ele, de a face eforturi tot mai mari pentru a asigura o dezvoltare economică şi socială susţinută. Pe această bază s-a manifestat dorinţa de a lărgi relaţiile cu România, cu alte ţări socialiste, cu toate statele lumii, pornind de la necesitatea ca folosind acest sprijin, această colaborare, să se poată asigura lichidarea mai grabnică a subdezvoltării. Aş putea spune că şi această preocupare a constituit şi constituie, de asemenea, un factor de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea colaborării între România şi statele vizitate, între România şi ţările africane. (Aplauze, orale). Desigur, în realizarea acestor obiective fundamentale, o preocupare de prim ordin este aceea a dezvoltării învăţămîntului, culturii, a formării cadrelor naţionale. După cum cunoaştem şi noi, din propria experienţă, făurirea unei noi orînduiri sociale, a unei economii independente, participarea la diviziunea internaţională a muncii sînt strîns legate de o înaltă dezvoltare a ştiinţei şi culturii, de formarea cadrelor naţionale pentru toate domeniile de activitate ; acesta constituie factorul hotărîtor al progresului oricărei ţări pe calea independenţei, pe calea bunăstării. (Aplauze prelungite, orale). îi) toate ţările vizitate am constatat preocuparea permanentă pentru a asigura ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a popoarelor. Trebuie să mărturisesc, şi în faţa poporului meu, că ne-au produs o deosebită satisfacţie succesele înregistrate de toate aceste ţări pe calea dezvoltării lor social-economice, programele ce şi le-au propus şi eforturile pe care le depun pentru a asigura un progres rapid ; mă întorc cu convingerea că aceste popoare, toate statele africane au în faţa lor o perspectivă minunată, că Africa va deveni unul din centrele economice puternice ale Pămîntului. (Aplauze puternice, ovaţii). Nu aş putea să nu mă refer la încă un fapt care ne-a produs, de asemenea, o deosebită satisfacţie, şi anume că, într-un fel sau altul, în toate aceste state, la toate aceste popoare am constatat o opţiune pentru edificarea unei orînduiri sociale noi ; toţi se pronunţă pentru calea socialistă de dezvoltare — şi aceasta este încă o dovadă că socialismul s-a impus în lume ca singura orînduire în stare să asigure lichidarea rapidă a subdezvoltării, progresul economic şi social, independenţa şi bunăstarea popoarelor. (Aplauze puternice, ovaţii ; se scandează : Ceauşescu — P.C.R.!). Desigur, problema făuririi unei orînduiri sociale noi, a transformării revoluţionare pe baze socialiste a statelor africane, e o problemă complexă, a cărei soluţionare cere multe eforturi, impune înţelegerea realităţilor, necesitatea de a porni de la aceste realităţi. Dar, se poate spune că ele au perspective minunate, că Africa păşeşte într-adevăr şi se înregimentează în mod ferm alături de popoarele care doresc să construiască o orînduirenouă ! (Aplauze puternice). Aşa cum am spus, în toate statele vizitate am pornit de la preocupările comune pentru dezvoltarea relaţiilor de cooperare dintre ţările noastre. în declaraţiile semnate sunt oglindite principiile care ne-au călăuzit, înţelegerile realizate ; în practică am ajuns la o serie de acorduri care pun bazele unei colaborări îndelungate între popoarele noastre, întemeiată pe deplina egalitate în drepturi, respectul reciproc şi neamestecul în treburile interne, pe dorinţa de a colabora şi de a ne întrajutora, pentru a asigura dezvoltarea cît mai rapidă a popoarelor noastre şi, în acelaşi timp, participarea activă la diviziunea internaţională a muncii, la progresul general al omenirii. Aş putea spune că toate înţelegerile la care am ajuns, principiile de la care am pornit urmăresc de a clădi astfel de relaţii încît să constituie un exemplu de colaborare între popoare libere, dornice să decidă ele însele cum să-şi rezolve problemele, să-şi făurească propriul destin ; noi vom face totul ca într-adevăr relaţiile pe care le vom dezvolta să constituie un model. (Aplauze puternice, ovaţii). Desigur, problemele dezvoltării contemporane, ale situaţiei internaţionale au stat, de asemenea, în centrul convorbirilor pe care le-am avut în toate statele vizitate. Aş dori, de la început, să menţionez că asupra tuturor problemelor fundamentale examinate — în toate aceste ţări — am ajuns la concluzii comune, lucru oglindit de altfel destul de larg în declaraţiile la care m-am referit. Am pornit în abordarea problemelor de la schimbările care s-au produs şi se produc pe plan internaţional, de la faptul că evoluţia vieţii internaţionale contemporane este în favoarea forţelor care se pronunţă împotriva politicii imperialiste de forţă şi dictat, în favoarea forţelor care se pronunţă pentru instaurarea unor noi relaţii între state şi naţiuni, pentru dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur dezvoltarea. Ultimii ani au confirmat pe deplin că forţa unită a popoarelor ce luptă pentru independenţă şi pentru o viaţă liberă, asemenea unui val uriaş de apă, mătură totul în cale, este de nestăvilit; voinţa popoarelor nu poate şi nu va fi în MM (Continuare in pag. a 3-a) CAMPANIA Cîmpul aşteaptă sămînţa de porumb Fiecare semănătoare d in brazdă, sub ochiul atent al agronomului! Sintetizînd rezultatele obţinute pînă acum în campania agricola, inginerii EMIL BALAUŢA, director general al Direcţiei generale agricole a judeţului Brăila şi MARIAN BAIEŞAN, director general adjunct al Direcţiei generale agricole a judeţului Galaţi ne-au informat că datorită bunei organizări a muncii/ folosirii timpului bun de lucru, participării masive a cooperatorilor şi mecanizatorilor la lucrări, semănatul culturilor din prima epocă s-a încheiat în toate unităţile agricole cooperatiste şi de stat. De cîteva zile a început semănatul porumbului. CUM SE DESFĂŞOARĂ, DECI, ACEASTA LUCRARE, A CĂREI ÎNSEMNĂTATE ESTE BINE CUNOSCUTA? Ne-am oprit, mai întîi, la sediul cooperativei agricole „V. I. Lenin" din Viziru, judeţul Brăila. Inginerul şef, Gheorghe Spătaru, împreună cu Alexandru Jarnea, secretarul comitetului comunal de partid, plecaseră din zori, la cîmp, acolo unde se seamănă. I-am întîlnit, într-adevăr, dis-de-dimineaţă, în punctul Palivan. Inginerul şef al unităţii ne-a spus : — Am urmărit îndeaproape evoluţia temperaturii în sol. De cîteva zile se menţine la 8—10 grade. De aceea am hotărît să pornim cu toate forţele semănatul porumbului. Pînă in prezent, am încorporat în sol sămînţa pe mai bine de 150 de hectare. Astăzi lucrăm cu toate cele cinci semănători de care dispunem. După o scurtă reîmprospătare a datelor tehnice cuprinse în ordinul de lucru — adîncime, densitate etc. — mecanizatorii Nicolae Budur, Victor Doagă, Dumitru Purcăreaţă, Nicolae Doagă şi Dumitru Turmac au pornit să aşeze în ogor bine pregătit sămînţa viitoarei recolte de porumb. — Deşi semănăm cu viteza întîi, ne-a precizat secretarul comitetului comunal de partid, sîntem hotărîţi ca în 6 zile să încheiem lucrarea, pe toate cele 570 de hectare. — După cum sîntem informaţi, cooperativa dv. a obţinut în anul trecut o producţie medie de 5 200 kg de porumb la hectar. Pentru acest an ce v-aţi propus ? — Ne-am angajat să depăşim producţia medie obţinută în anul trecut, ne-a răspuns inginerul şef. în acest scop, am fertilizat întreaga suprafaţă cu 150—200 kg azotat de amoniu la hectar. Pe un lot de 20 de hectare, împreună cu Staţiunea experimentală din Brăila, am cercetat care sunt, în condiţiile noastre, cei mai adecvaţi hibrizi, cele mai corespunzătoare densităţi. Pe această bază, am stabilit ca la hibrizii timpurii şi semitimpurii să asigurăm o densitate finală de 40 000 plante la hectar, iar la cei tardivi şi semitardivi, de 33 000 plante. Dat fiind condiţiile specifice de umiditate din această primăvară, am hotărît să semănăm la o adîncime mai mare, în jurul a 10 cm. Peste apa Siretului, pe ogoarele A. SURUGIU (Continuare în pag. a 2-a) Acum se pregătesc în vii aromele toamnei între urgenţele actualei campanii agricole, un loc important îl ocupă acţiunile în viticultură. Pe de o parte, acum este momentul optim să se desfăşoare plantarea viilor în masiv, pentru extinderea patrimoniului viticol al ţării, precum şi completarea golurilor în vederea sporirii potenţialului productiv al podgoriilor. Pe de altă parte, trebuie să se efectueze un întreg complex de lucrări de îngrijire şi întreţinere a viilor ,lucrări hotărîtoare pentru obţinerea recoltelor planificate în acest an. Aşadar, în luna aprilie, viticultorii au de efectuat un mare volum de muncă, a cărui realizare integrală este condiţionată de buna organizare a muncii, de folosirea judicioasă a mijloacelor tehnice existente şi a timpului de lucru. Cum se îndeplinesc aceste cerinţe ? Care este stadiul lucrărilor amintite ? Am analizat aceste aspecte în unităţile din judeţul Iaşi, judeţ în care plantaţiile viticole se intind pe mari suprafeţe. De la început, o precizare : datorită desprimăvărării timpurii, anul acesta au existat posibilităţi ca lucrările în vii să înceapă mai devreme decît în alţi ani. Ca urmare, în multe unităţi, întreţinerea viilor şi plantările se află într-un stadiu avansat. La întreprinderea agricolă de stat Cotnari, de exemplu, după cum ne spunea inginerul şef Dumitru Strîmtu tăierile, cercuitul şi legatul s-au realizat pe întreaga suprafaţă de 940 de hectare, iar acum un număr de 14 tractoare au fost concentrate la discuit şi grăpat. în ritm intens se executa şi completarea celor 80 000 de goluri în vii, acţiune care, sîntem informaţi de către inginerul şef, se va încheia în zilele următoare. Multă hărnicie şi pricepere dovedesc şi viticultorii din cooperativele agricole Bivolari şi Movileni. Cooperativa agricolă din Movileni, de pildă, datorită atenţiei acordate îngrijirii plantaţiilor a obţinut a-I. SACHELARIE coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 2-a) SATUL MEU LA „CRONICA I DE LA ARBORE" 20 martie 1972. In februarie a fost Congresul nostru al ţărănimii cooperatiste, şi ţara sărbătoreşte, acum primăvara, zece ani de la încheierea cooperativizării agriculturii. Cam tot atiţia ani împlineşte şi gospodăria noastră. Se cuvine să-i fac un bilanţ şi să-l trec în „Cronica de la Arbore“, să ştie ei de-or veni cum au fost începuturile. Cooperativa noastră de producţie a luat fiinţă în octombrie 1961 cu un număr modest de membri, dar lucru chibzuit al primilor cooperatori a fost exemplul personal, iar în al doilea rînd că au ales primul consiliu de conducere în frunte avîndu-l ca preşedinte pe Iliese Leonte, fruntaş în gospodăria proprie cit și ca pregătire. Preşedintele Iliese Leonte a (Continuare in pag. a 2-a) ||