Satul Socialist, iunie 1972 (Anul 4, nr. 953-978)
1972-06-24 / nr. 973
Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie flSCTD IULIE 1972 ÎN INTÎMPINAREA CONFERINŢEI Şl A CELEI DE-A XXV-A I A P.C.R. A REPUBLICII Străluceşte mai puternic flacăra marii întreceri pentru Înfăptuirea prevederilor CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN • In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii, lucrătorii din cele 19 întreprinderi agricole de stat existente in judeţul Constanţa, care au avut anul acesta în plan să cultive orz, au terminat joi seara recoltatul de pe întreaga suprafaţă de aproape 7000 de hectare. Producţia medie obţinută în acest an de 3 100 kilograme în medie la hectar, este superioară anilor anteriori. Printre unităţile care au încheiat primele secerişul orzului sunt cele din Cobadin, Mangalia şi Agigea. Un succes deosebit ANGAJAMENTE ÎN MAREA ÎNTRECERE _____________________ au înregistrat lucrătorii fermei conduse de inginer Florentina Stănescu de la I.A.S. Agigea, care in final au obţinut în medie cea mai mare producţie — 5 280 kilograme la hectar, precum şi cei ai fermei condusă de Ion Perujanski de la I.A.S. „Nicolae Bălcescu" — 4 600 kilograme la hectar. Tot ca un rezultat record se înscrie şi cel realizat de lucrătorii întreprinderii agricole de stat Ciocîrlia, care, avind o suprafaţă mare cultivată cu orz — 535 hectare — au obţinut în medie 4 050 kilograme la hectar. • Pînă în ziua de 21 iunie, planul semestrial de livrare al întreprinderilor agricole de stat din judeţul Satu Mare a fost depăşit cu 283 tone carne de bovine, 51 tone carne de porc, 74 tone carne de ovine şi 10 tone carne de pasăre. Succesele obţinute pînă acum au condus la suplimentarea angajamentelor iniţiale cu încă 75 de tone carne. Ziua de 21 iunie a marcat în întreprinderile agricole de stat din judeţul Satu Mare realizarea integrală a planului semestrial la producţia de lapte. La acest produs, angajamentele suplimentare prevăd, pină la sfîrşitul anului, o depăşire a producţiei planificate cu 1 660 hectolitri de lapte. • PLANUL PE 1972 PREVEDE : 210 TONE DE CARNE LIVRATE STĂTULUI ȘI UN VENIT NET CU 141 LA SUTA MAI MARE FATA DE ANUL TRECUT, DAR VOM VINDE SUPLIMENTAR, ÎNCĂ 15 TONE DE CARNE. • DUPĂ PRIMUL AN DE SPECIALIZARE, ZOOTEHNIA N-A MAI „MÎNCAT" DIN VENITURILE VEGETALULUI. DIMPOTRIVĂ, A REALIZAT UN VENIT NET DE 120.000 LEI. Deşi nu dispunea de suficiente condiţii materiale — bază furajeră, adăposturi corespunzătoare etc. — cooperativa agricolă din Urluieni, judeţul Argeş, a crescut ani de-a rîndul multe specii de animale. Rezultatul ? Producţiile erau mici, scumpe, ceea ce ducea la micşorarea veniturilor realizate în sectorul vegetal. Pornind de la această situaţie şi de la propunerile făcute de cooperatori, adunarea generală a hotărît, în urma unei analize profunde, multilaterale, să se renunţe la unele specii de animale şi, în schimb, să se accentueze procesul de profilare a zootehniei pe creşterea şi îngrăşarea bovinelor tinere. Cum oamenii au găsit înţelegerea necesară la organele judeţene, ba ceva mai mult, tot sprijinul cuvenit, s-a trecut de îndată la materializarea noii orientări. Cu investiţii relativ mici, dar cu aportul în muncă prompt — cînd şi cit a fost nevoie — al cooperatorilor, au fost reamenajate şi modernizate trei grajduri, asigurîndu-se condiţii pentru aplicarea unor tehnologii avansate de creştere şi îngrăşare a tăuraşilor Chiar după primul an de activitate, noua fermă zootehnică nu a mai ridicat probleme, nu a mai „mincat" din veniturile sectorului vegetal. Dimpotrivă ea a a-TOMA RADU secretarul comitetului comunal de partid Bîrla, județul Argeş (Continuare în pag a 3-a) PRIN PROFILARE, PRODUCJII DE CARNE MAI MARI, MAI IEFTINE EFORTUL PROPRIU PE PRIMUL LOC, creditul de stat numai în ultimă instanţă Nu este nevoie să insistăm asupra faptului că creditul de investiţii reprezintă una din pîrghiile economice importante de intensificare şi dezvoltare a producţiei. Ceea ce se cuvine subliniat este că simpla acordare a acestuia, fără o temeinică justificare economică, iar, ulterior, fără folosirea eficientă, la parametrii prevăzuţi, a obiectivelor realizate, nu poate asigura atingerea scopului urmărit. Elocvent în această privinţă este şi exemplul unor cooperative agricole din judeţul nostru care, din cauză că, ani în şir, n-au stabilit un raport raţional între volumul creditelor solicitate şi cel al fodurilor proprii, n-au orientat suficient de bine creditele primite, spre sectoare cheie, în stare să asigure o eficienţă maximă ori n-au asigurat o exploatare raţională a plantaţiilor înfiinţate, a animalelor şi utilajelor procurate etc., au continuat să bată pasul pe loc, să obţină rezultate de producţie nesatisfăcătoare, să contracteze datorii mari. Pentru a curma această stare de lucruri, organele judeţene au întreprins, în ultima vreme, studii aprofundate în unitățile în care s-au înregistrat asemenea fenomene, stabilind, împreună cu cooperatorii, măsuri în stare să elimine per ing. GH. IONESCU director general al Direcţiei generale agricole Gorj (Continuare in pag. a 3 a) De la IOANA STĂNESCU a pornit angajamentul: 300 kg struguri la ha, peste plan IOANA STĂNESCU, din Bucov- Prahova nu are nimic comun cu imaginea idilică a podgorencei viie cu amici, purtind pe umeri un coş cu struguri chilimbarii. In halat albastru, reglînd pompe şi pregătind chimicale, e mai degrabă un meseriaş de fabrică. Eroul Muncii Socialiste, Costică Mişca, preşedinte al cooperativei din Bucov, ne-a prezentat-o ca pe o fruntaşă a fruntaşilor. — De ce ?, l-am întrebat . Priviţi-o. Şi dacă aveţi vreme, urmăriţi-i munca, măcar un ceas. Printre rîndurile înalte de viţă, Ioana Stănescu zorea să ţină pasul cu un tractor echipat cu pompă de stropit. S-a dus pînă în fundul viei, a revenit pe alt rînd şi după ce a ajutat tractoristului la încărcatul pompei a plecat din nou. — Nu înţeleg de ce osteneşte aşa ? — Dacă nu aş fi de faţă s-ar urca ea pe tractor. I-am interzis însă categoric pînă nu-şi dă examenul. Cel de pe tractor e un buldozerist, specialistul pentru lucrări in vie a fost învoit pentru o treabă urgentă, îl urmăreşte pas cu pas, ii e frică să nu accelereze prea mult şi să-i ardă via. — Şi, totuşi, de ce o socotiţi fruntaşă a fruntaşilor ? — Pentru că este un om cu totul deosebit. Prin exemplu personal ii dinamizează şi pe ceilalţi. Un fapt, la zi, cum s-ar spune, în adunarea generală, analizînd posibilităţile de a ne spori angajamentele in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii, Ioana Stănescu a lansat o chemare care i-a înflăcărat pe toţi podgorenii noştri — „să obţinem de pe fiecare hectar de vie cite 300 kilograme struguri peste prevederile de plan". — Şi ce credeţi, îşi vor îndeplini angajamentul ? — Cu siguranţă. Şi echipa ei şi celelalte. Azi, duminică, ar fi trebuit să stea şi ea acasă, că e femeie şi are gospodărie grea. Noaptea a plouat, insă, şi îi e teamă de mână. Pină acum via ei a fost stropită de trei ori şi prăşită de patru ori. Au fertilizat-o cu 500 tone de îngrăşăminte naturale şi 18 tone de îngrăşăminte complexe. Aşa am cunoscut-o pe Ioana Stănescu, o cooperatoare fruntaşă din Bucov, exemplu pentru tovarăşii ei de muncă. ION ŞERBU Bunii gospodari construiesc vara adăposturi. Propunîndu-şi să mărească efectivul de vaci cu încă 100 de capete, cooperatorii din Lunca, judeţul Tulcea, acoperă în aceste zile un nou grajd. Foto: C. DUMITRU IN ACESTE ZILE, CÎND ÎNTREAGA NAŢIUNE SE PREGĂTEŞTE SĂ ÎNTÎMPINE CU NOI ŞI REMARCABILE SUCCESE CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI ŞI ANIVERSAREA UNUI SFERT DE VEAC DE ŢARĂ NOUĂ, LUCRATORII OGOARELOR CONTINUĂ BĂTĂLIA PENTRU OBŢINEREA UNOR RECOLTE BOGATE IMAGINI, OAMENI, FAPTE DIN BĂTĂLIA RECOLTEI La asociaţia intercooperatistă din Roşiorii de Vede — judeţul Teleorman — specializată în creşterea animalelor, asigurarea bazei furajere e o problemă la ordinea zilei. Mecanizatorii Ilie Nedelea şi Ofiţă Gălăţeanu, pe care i-am surprins în imagine la balotatul borceagului, ne spuneau că rezultatele bune in producţia zootehnică (la un efectiv de 3 000 capete tineret taurin, 30 000 berbecuţi, 10 000 oi şi 10 000 de porci) sunt determinate de munca şi străduinţa oamenilor din fermă pentru asigurarea unei îndestulătoare baze furajere. Şi că acum e timpul să se stringă şi însilozeze tot ce poate fi folosit pentru iarnă ca furaj. Nici in această zi n-a lipsit nimeni din echipa cooperatorului Marin Drăghici — de la cooperativa agricolă Fărcaşele — judeţul Olt. Fiecare om cu rîndurile lui, fiecare să adune ce munceşte. Sfecla e foarte frumoasă, ne spune el, şi o praşilă bună face cu ploaie . Preocupările cooperatorilor şi mecanizatorilor din judeţele Teleorman, Dolj şi Olt pentru a însămînţa culturi duble pe suprafeţe cît mai mari sunt pe deplin justificate. „Dacă după o producţie de 2 500-3 000 kg orz la hectar mai obţinem şi o recoltă de porumb boabe sau pentru furaj, ne spunea mecanizatorul Ion Vînturici — de la cooperativa din comuna Mihăeşti-Olt, asta înseamnă că e tot spre binele nostru, al tuturor". Fotoreportaj de B. ALEXANDRU i l \ mm . — m «: Wm ■m. * 'swwpf ■■Pişi I : i S In judeţul Argeş, recoltatul orzului se desfăşoară din plin. Cooperatorii din satul Cornăţel n-au aşteptat prea mult acest moment. In ziua cînd i-am vizitat, cooperatoarele Maria Dăscăleasa, Floarea Mircea, Elena Pătraşcu şi mecanizatorul Ilie Marin treierau de zor. Cu grijă, dar repede, să nu se risipească nici un bob. m . bifc'' ■ „Omul acesta niciodată n-a şovăit“. Despre Tudor Moraru, Erou al Muncii Socialiste, şef de brigadă de mineri betonişti care lucrează la Aducţiunea principală Fîntinele- Mărişelu, în cadrul Sistemului Hidroenergetic Someş, începuse să-mi vorbească inginerul şef al Şantierului III Fîntînele, loan Mirzan. Amîndoi veniseră de la „Porţi", adică de la Dunăre, lucrare ce se înscrie ca o mîndrie fără seamăn în viaţa unui om. Inginerul vorbea despre oamenii săi — putea foarte bine să vorbească despre el însuşi, dar ocolea cu dibăcie momeala ce i-o întindeam. Desigur, nu putea să ocolească numele lui nea Tudor. — Nu-l cunoaşteţi ? — Personal, nu... — Omul acesta niciodată n-a şovăit... ...Era la Dunăre, îşi aminteşte inginerul, la batardourile celulare. Trebuiau săpate nişte puţuri verticale în stînca de pe fundul apei. Lucrare pretenţioasă, dificilă la extrem. După ce s-a găsit soluţia tehnică, s-au căutat şi oamenii care s-o execute. Era prin 1967. Şi iată că specialiştii veniţi de la Argeş pe Dunăre s-au gîndit la nea Tudor care, isprăvind Argeşul, trecuse de un an la Lotru. „N-am vrut să mă duc, zicea nea Tudor, îmi place să iau un lucru de la cap și să-l isprăvesc, să se vadă DUMITRU MIRCEA (Continuare in pag. a 2-a)