Satul Socialist, august 1972 (Anul 4, nr. 1006-1031)
1972-08-01 / nr. 1006
Consfătuirea pe ţară privind cultura griului * Răspunzînd cu însufleţire chemării partidului, oamenii muncii din agricultură au realizat anul acesta cea mai mare producţie de grîu din istoria ţării * Comuniştii — în fruntea întrecerii pentru sporirea belşugului holdelor * Organele şi organizaţiile de partid şi-au demonstrat din plin capacitatea de mobilizare şi organizare a tuturor forţelor pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite . Participanţii la consfătuire au exprimat convingerea unanimă că şi în agricultură, obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului vor fi realizate cu succes A intrat în tradiţie ţinerea în fiecare an, pe ţară, a Consfătuirii griului. Anul acesta Consfătuirea anuală a griului se ţine in două serii. Prima serie şi-a desfăşurat lucrările ieri în Bucureşti. Au participat specialişti din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, oameni de ştiinţă din institute de cercetări şi staţiuni experimentale, preşedinţi de cooperative agricole, cadre din conducerea direcţiilor generale agricole judeţene, a ministerului de resort şi a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. A participat tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Referatul prezentat de tovarăşul Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, cit şi luările de cuvînt au reliefat pe larg rezultatele dobîndite în cultura griului. S-a relevat faptul că producţia din 1972 este cea mai mare din întreaga istorie a ţării. Numeroase sunt unităţile care au realizat producţii medii de patru-cinci tone şi chiar mai mari. Cooperative agricole cum sunt cele din Valea Măcrişului, judeţul Ilfov, cu 5 800 kg de grîu în medie la hectar şi Dor Mărunt, Ialomiţa, cu 5 300 kg se numără printre unităţile fruntaşe. Recolte mari s-au dobîndit şi pe solurile podzolice, socotite de slabă fertilitate, din judeţe ca Mehedinţi, Vilcea, Prahova, Olt. In cooperativele agricole cu terenuri podzolice din nordul judeţului Olt, recoltele medii au fost de 2 500 pină la 4 400 kg de grîu la hectar. Ridicarea tuturor unităţilor, indiferent de zona pedoclimatică în care se află, la un înalt nivel de producţie a permis Oltului să încheie anul agricol cu o recoltă medie de grîu de 3 100 kg la hectar. S-a subliniat în referat, ca şi în dezbateri că anul nu a fost deosebit de favorabil culturii griului. Şocurile de ger din timpul iernii, survenite după perioade de temperatură relativ ridicată, deficitul de precipitaţii din primele luni, căldurile mari din prima jumătate a lui iunie au fost tot atîţia factori potrivnici culturii. Cu toate acestea, producţia a fost bună. Aceasta demonstrează că in condiţiile actualei tehnologii, ale actualei baze tehnico-materiale, factorii naturali negativi pot fi făcuţi inofensivi. Organele şi organizaţiile de partid, comuniştii din agricultură şi-au demonstrat din plin capacitatea de mobilizare şi organizare a tuturor forţelor pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite de partid. Pornindu-se de la adevărul că factorii naturali negativi pot fi făcuţi inofensivi, in conferinţă au fost aspru criticate cadrele de specialişti din judeţe cum sunt Constanţa şi Tulcea în care s-au dobîndit în acest an recolte slabe, întreprinderile agricole de stat constănţene au obţinut recolte cu 700 kg la hectar sub prevederi, iar în cooperativele din acelaşi judeţ, recolta medie a fost cu peste 300 kg mai mică decit cea planificată. De notat că recolta realizată în judeţe cu condiţii de producţie mai slabe — Prahova, de exemplu — a fost superioară celei din Constanţa unde griul a fost amplasat în proporţie de 15 la sută pe terenuri amenajate pentru irigat. Punind alături de evidentele succese înregistrate în acest an pe plan naţional la cultura griului şi neajunsurile care s-au manifestat în unele judeţe, Consfătuirea a abordat căile sporirii recoltei de grîu în anii următori, îndeosebi în 1973. Participanţii la consfătuire au fost în unanimitate de acord că este pe deplin posibil ca în 1973 să obţină peste 2 000 kg de grîu la hectar chiar şi unităţile cu cele mai slabe condiţii pedoclimatice. Cit priveşte recoltele de patru-cinci tone, obţinute în numeroase unităţi, ele pot şi trebuie sădevină sarcini de plan. La consfătuire au fost reliefate numeroase rezerve de sporire a producţiei de griu, începînd cu alegerea premergătoarelor şi a soiurilor, respectarea regulilor agrotehnice la executarea arăturilor, fertilizarea, pregătirea terenului şi a patului germinativ etc. O importantă rezervă o constituie încadrarea lucrării de însămînţări în epoca optimă. Deoarece, aşa cum s-a văzut, condiţiile naturale nu au fost dintre cele mai bune, recolta mare de grîu se explică prin munca neobosită a masei largi de cooperatori şi mecanizatori, prin priceperea cu care au acţionat cadrele de specialişti din producţie şi din reţeaua de cercetare, prin creşterea bazei tehnico-materiale asigurate agriculturii. In fruntea luptei pentru buna folosire a bazei tehnico-materiale, pentru creşterea producţiei de grîu s-au situat, ca întotdeauna, comuniştii. Participanţii la consfătuire au apreciat că obiectivul pus de Conferinţa Naţională a partidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a se ajunge la o recoltă anuală de cereale de 28—30 de milioane de tone, ceea ce reprezintă aproximativ dublul celei mai mari producţii de pină în prezent, este pe deplin realizabil şi constituie pentru comunişti, pentru toţi oamenii muncii din agricultură, o sarcină de onoare pentru realizarea căreia nu-şi vor drămui forţele. , Pe baza învăţămintelor desprinse din referat şi din luările de cuvînt, consfătuirea a adoptat un plan de măsuri capabile să ducă la sporirea intr-un ritm încă şi mai rapid a producţiei de grîu, orz şi orzoaica. Aplicarea întocmai a măsurilor adoptate este o îndatorire patriotică pentru întreaga masă de mecanizatori, cooperatori şi specialişti, angajaţi cu toate forţele, alături de toţi oamenii muncii în realizarea in agricultură a planului cincinal în patru ani şi jumătate, în numărul de miine al ziarului nostru, vom reveni asupra principalelor aspecte privind cultura griului, reieșite din dezbaterile Consfătuirii. Conferinţa Naţională a partidului a scos puternic în evidenţă participarea activă a maselor de oameni ai muncii în procesul continuu de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. în conştiinţa întregului nostru popor au pătruns vibrantele cuvinte ale raportului prezentat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, raport bazat pe o profundă cunoaştere a realităţilor României, socialiste. „Avem de-a face cu unul dintre cele mai de seamă documente ale istoriei noastre contemporane, ne-a declarat Ion Turcin, primarul comunei Beceni, judeţul Buzău. Raportul prezentat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe lingă multiplele şi nesecatele sale învăţăminte din atitea şi atîtea domenii de activitate, rămine şi ca un veritabil cod al democraţiei socialiste, o călăuză a muncii colective pentru progres şi bunăstare". Intr-adevăr, aşa este. Citim în raport : „Sînt necesare o luptă hotărîtă împotriva spiritului de automulţumire şi îngîmfare, cultivarea unei atitudini şi a unui spirit cutezător, proprii clasei muncitoare. Numai în măsura în care vom asigura unitatea deplină a conducerii tuturor sectoarelor de activitate, pe baza unei concepţii ştiinţifice, revoluţionare vom putea soluţiona cu succes marile probleme pe care le ridică, dezvoltarea societăţii socialiste. Pe această cale vom asigura participarea conştientă, tot mai activă a întregului popor la făurirea propriei sale istorii, la înflorirea patriei noastre socialiste". Cuvintele secretarului general al partidului au darul să consolideze experiența pozitivă de pina acum, sa separe, ceea ce s-a făcut bun și durabil de unele deprinderi rutiniere care pot frîna progresul. Aproape 350 de comune ale patriei, se află în plin proces de urbanizare. Printre acestea se numără şi comuna Beceni. „La noi s-a muncit şi se munceşte cu tragere de inimă, ne spune cel mai vechi cooperator din Beceni, comunistul Gheorghe Bucur care lucrează pe ogoarele înfrăţite din anul 1949, încă de cînd şi-au strîns rîndurile şi şi-au unit forţele, oamenii noştri au bătut cu nădejde pilonii oraşului de miine... Pe cine nu-l cuprinde mîndria cinci ştie că de aproape două luni de zile avem şi noi industria noastră, că la noua turnătorie din Beceni, construită pe un teren sterp şi neproductiv, lucrează numai oameni calificaţi de la noi din comună. Oameni care înainte munceau la Braşov, la Bucureşti sau la Buzău. Ei au realizat până acum o producţie suplimentară de 15 001 lei. Nu e prea mult, dar pentru începuturile noastre e totuşi un succes. Şi tot un succes e construirea a încă două hale ale turnătoriei pînă la 23 August. Una dintre ele era prevăzută să fie gata abia în 1973. O luăm timpului înainte". Bătrînul Gheorghe Bucur ne-a spus încă multe lucruri frumoase despre comuna sa. Nu putem să nu menţionăm activitatea celor 8 secţii de prestări de servicii, printre care cele mai „orăşeneşti" i se par interlocutorului nostru „Biroul de contatacte" şi „Biroul de proiectări". Ultimul a luat fiinţă în felul următor : Cooperatorul Alexandru Lungaciu voia să-şi facă o casă nouă, dar, avea nevoie, evident, de un proiect. De ce să bată drumul pînă la Buzău, şi-a zis omul, comuna , are doar atiţia tehnicieni pricepuţi în domeniul proiectărilor de case. S-a solicitat colaborarea acestor tehnicieni şi astfel propunerea lui Alexandru Lungaciu a prins viaţă. N-a uitat să ne vorbească Gheorghe Bucur şi despre succesele cooperativei agricole în care lucrează, despre lupta neostenită cu rîpele. Pe dealurile supuse, pînă nu demult, eroziunii rodesc astăzi 36 ha de vie nobilă şi peste 400 ha de pomi fructiferi. Producţiile promit să fie, în acest an, mai mari ca oricînd. La grîu, s-au realizat peste plan 180 tone. La porumb, se va obţine o producţie suplimentară de circa 10 vagoane. „Gheorghe Bucur — ne spune primarul — este întotdeauna acolo unde e mai greu. — Dar, intervine moş Bucur, pe lingă muncă, pe lingă realizări, s-au instalat, pe alocuri, automulţumirea, îngîmfarea. Şi cînd spun asta, mă gîndesc la cei din satul Izvorul Dulce. In timp ce la Eloreşti satul e oglindă şi de pe ogoare se obţin mari recolte de grîu, la Izvorul Dulce, griul a fost lăsat pradă buruienilor. Grăitoare e şi situaţia contractărilor din gospodăriile populaţiei. In timp ce la Floreşti, cele 200 de familii componente au livrat peste plan 2000 1. lapte de oaie, 45 viţei, cele 500 de familii din Izvorul Dulce de-abia au predat 10 miei şi 1500 litri lapte de oaie. Printre restanţieri se află, din păcate, şi cei trei deputaţi ai satului : Dumitru Popa, Maria Banu, Nicolae Zaharia, adepţi ai opticii „dac-oi putea, oi face". „Asemenea cazuri nu fac cinste comunei Beceni — precizează primarul Ion Turcin. Un deputat trebuie să fie exemplu în toate. E bine că, potrivit hotăririlor Conferinţei, deputaţii ce nu-şi fac datoria pot fi revocaţi". Destoinici, gospodarii din comuna Beceni, în frunte cu comuniştii, sînt hotărîţi să învingă dificultăţile pe care le mai au. în conştiinţa lor, în conştiinţa satului românesc contemporan sînt vii cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu: „Sint convins că şi acum, ca in atîtea rînduri, minunata noastră ţărănime, strins unită cu clasa muncitoare, îşi va face pe deplin şi cu cinste datoria". MIRON ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" SUCCESELE SE CLĂDESC PE TEMELIA GlNDIRII COLECTIVE Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL IV Nr. 10061 MARTI 1 AUGUST 1972 4 pagini—30 bani Potrivit hotărîrii Conferinţei Naţionale a P. C. R. se supune dezbaterii publice PROIECTUL CODULUI MUNCII Observaţiile şi sugestiile oamenilor muncii vor fi trimise pînă la 30 septembrie Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi Ministerului Muncii, comisiilor economice ale comitetelor judeţene de partid, redacţiilor organelor de presă locale şi centrale. (Textul proiectului de lege în paginile 2, 3 şi 4) STUDIAZĂ, ÎNSUŞEŞTE-ŢI, ÎNFĂPTUIEŞTE hotărîrle Conferinţei Naţionale a P. C. R.! Unităţile agricole cărora le livrăm îngrăşăminte pot să-şi prevadă doze optime. LE TORMEA Multe din produsele noastre au fost, la data apariţiei lor, premiere pe ţară. La Făgăraş, s-a produs pentru prima oară în România azotat de amoniu granulat, nitrocalcar, coloranţi, plăci fibrolemnoase prin procedeul uscat. Numai în ultimii doi, trei ani am creat peste 400 de noi sortimente de mase plastice şi răşini sintetice, fără import de licenţe străine. Diversificarea sortimentelor de la 33 la peste 100 — cele mai multe din acestea asigurînd un grad înalt de prelucrare a materiilor prime s-a făcut în condiţiile Sporirii de peste 17 ori a producţiei. Dînd viaţă preţioaselor învăţăminte desprinse din lucrările Conferinţei Naţionale a partidului, muncitorii, inginerii şi tehnicienii chimişti din Făgăraş sînt hotărîţi să participe de toate forţele la aducerea României în rîndul ţărilor cu o economie dezvoltată. Analizîndu-şi activitatea în lumina exigenţelor Conferinţei, colectivul nostru de muncă s-a angajat ca prin gîndire creatoare, spirit novator şi cutezător, prin efort tenace să rezolve mai devreme decit era prevăzut o serie de probleme majore. între acestea se numără dezvoltarea producţiei de înlocuitori ai unor materii prime de bază, sporirea volumului, pieselor de schimb şi al utilajelor realizate prin autodotare, mecanizarea manipulării îngrăşămintelor chimice finite şi a ingredienţilor, modernizarea şi sistematizarea procesului de obţinere a prafurilor de presare, perfecţionarea, cu ajutorul echipamentului ultramodern de calcul electronic, a sistemului de control şi urmărire a producţiei, ocuparea completă a spaţiilor de producţie în clădirile existente, promovarea în ritm accelerat a tehnologiilor înaintate in producţia de îngrăşăminte chimice şi antidăunători pentru agricultură. Toate acestea vor concura la realizarea cincinalului numai în patru ani şi jumătate, la îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, de a devansa prevederile de plan pe 1972 cu 50 milioane de lei la producţia globală şi cu 30 milioane de lei la producţia pentru export, de a realiza beneficii suplimentare în valoare de 20 de milioane de lei. Nu cu mult timp înaintea Conferinţei Naţionale, combinatul nostru şi-a sărbătorit semicentenarul in prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu,. Activitatea noastră a dobîndit cu acest prilej o înaltă apreciere. Ca rezultat al cercetărilor, efectuate în laboratoarele proprii, în prezent, fabricăm o gamă diversificată de îngrășăminte chimice granulate, neaglomerabile. Acestea se situează la nivelul calitativ al celor mai bune produse similare realizate pe plan mondial. In afară de azot, unele din ingrăşămintele fabricate de noi mai conţin calciu, magneziu şi fosfor. Avîndo foarte bună capacitate fertilizantă, nefiind aglomerabile, îngrăşămintele noastre chimice prezintă marele avantaj de a putea fi administrate cu ajutorul mijloacelor mecanizate, fapt ce permite îngrăşarea unor mari suprafeţe de teren în timp scurt, cu cheltuieli reduse. Ne propunem, în continuare, să sporim, conţinutul în substanţă activă al îngrăşămintelor , pentru a contribui pe această cale la reducerea costului , transportului şi al încorporării lor în sol. Ţin să asigur, în încheiere, unităţile agricole cărora le livrăm îngrăşăminte că pot să-şi prevadă in viitorul an doze optime de azotat de amoniu şi producţii corespunzătoare unei bune fertilizări. Chimiştii din Făgăraş le vor asigura integral cantităţile, necesare de îngrăşăminte. Ing. TEODOR ŞUTEU directorul general al Combinatului chimic Făgăraş Cooperatorii din Goleşti, judeţul Vrancea, au terminat la vreme recoltatul. Buni gospodari, ei au şi început să pregătească recoltele viitorului an care, după cum şi-au propus, vor fi mai bogate. Toate tractoarele secţiei de mecanizare sunt concentrate în aceste zile la executarea arăturilor pentru însămînţările de toamnă Două sunt aspectele principale ce se desprind din analiza realizării producţiei marfă în cooperativele agricole din judeţul Mehedinţi. Primul cantitativ, sarcinile de livrare au fost realizate integral, la o serie de produse — grîu, carne, lapte — prevederile de plan fiind chiar substanţial depăşite. Al doilea aspect: calitatea produselor a lăsat mult de dorit în prima parte a anului la unele produse. Consecinţa: venituri inferioare cu zeci de mii de lei celor posibile de obţinut de către unităţi. Cooperativa agricolă din Almăjel, de exemplu, unitate care şi-a depăşit obligaţiile contractuale la aproape toate produsele, a încasat cu circa 50 000 de Iei mai puţin ca urmare a nerealizării greutăţii medii la taurinele vîndute şia calităţii slabe a laptelui. Suma pierdută este egală cu contra- Calitatea superioară a produselor livrate înseamnă preţuri mai bune, retribuire ridicată valoarea a 1 800 de norme de categoria întîi. Livrarea animalelor sub greutatea optimă a adus pagube şi mai mări cooperativei agricole din Vlădaia. Aceasta a vîndut unei îngrăşătorii din judeţ 62 de taurine în greutate medie de 135 kg, deşi prin pian trebuiau livrate la circa 270 kg. Unitatea a vîndut şi cîteva sute de porci la greutatea medie de numai 40 kg. Cum la aceste greutăţi preţul kilogramului de carne în viu este mai mic decit cel care se plăteşte pentru animalele livrate la greutatea optimă de sacrificare, cooperativa a pierdut în total aproape 180 000 de lei. Cu circa 25 000 lei au fost păgubiţi, din cauza livrării unor produse de slabă calitate — lapte cu procent redus de grăsime etc. — şi cooperatorii din Stîrcoviţa. De la început trebuie arătat că nici una din cele trei unităţi nu a dus lipsă de furaje. Cum se explică atunci livrarea produselor animaliere la indici calitativi inferiori ? Dezinteresul conducerii unităţilor pentru valorificarea unei părţi din producţie este principala cauză a livrării unor produse de calitate necorespunzătoare. La Almăjel şi Vlădaia, griul a fost selectat şi condiţionat, ridicîndu-se în calitate, ceea ce a însemnat un spor la preţul de vînzare de 100 şi, respectiv, 50 de lei la tonă. Asemănător s-au petrecut lucrurile în cele două unităţi şi cu alte citeva produse. Aşadar, membrii consiliilor de conducere ale acestor unităţi ştiu, şi încă bine, cum trebuie valorificată producţia. Cunoştinţele se aplică însă numai la produsele la care, în condiţiile existente, îmbunătăţirea calităţii nu cere un efort prea mare, în alte unităţi, printre care şi SABIN CERCELARU (Continuare in pag. a 4-a)