Satul Socialist, noiembrie 1972 (Anul 4, nr. 1084-1109)

1972-11-08 / nr. 1090

I­­_______ _ • Intr-un recent număr al ziarului nostru, inseram, la a­­ceastă rubrică, ştirea despre rezultatele deosebite pe care lucrătorii din sectoarele zoo­tehnice ale întreprinderilor agricole de stat de pe raza trustului Galaţi le-au obţinut la producţia de lapte. Ieri, la redacţie ne-a sosit o altă şti­re : depunind eforturi pentru ca ziua de 30 Decembrie să fie cinstită cu rezultate cit mai bune în producţie, crescătorii de animale din cadrul acelu­iaşi trust au depăşit, pînă în prezent, planul anual la car­ne cu 200 tone, iar planul a­­nual la carne export — cu 20 tone. 1947 — 1972 • Cooperatorii din Hălchiu, judeţul Braşov, se străduiesc să contribuie permanent la constituirea fondului central al statului cu cantităţi tot mai mari de produse. Exemplu, la cartofi s-au obţinut in această toamnă peste prevederile de plan 6 000 kg tuberculi, în medie, la hectar. Urmare aces­tui fapt, cooperatorii din Hăl­chiu s-au angajat să livreze statului, pe bază de contract, 7 000 tone cartofi, cu 2 300 tone mai mult decit își prevăzuseră. • Pe măsură ce se apropie de sfirşitul recoltării sfeclei de zahăr, cooperatorii din Sa­­lonta, judeţul Bihor, constată cu satisfacţie că rodul muncii lor se concretizează intr-o pro­ducţie bogată. Pe cele 400 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr recolta medie tinde să depăşească 55 000 kg la hectar. • Pentru acoperirea necesa­rului de consum cu legume şi fructe in timpul iernii, I.P.U.I.L.F. Hunedoara depune eforturi sporite în vederea d in­­silozării unor însemnate canti­tăţi de legume şi fructe. Pînă în prezent s-au însilozat 5000 tone de cartofi, 800 tone de ceapă, 230 tone rădăcinoase, 200 tone gulii, ridichi, praz. De asemenea, au fost puse la­­ murat peste 800 tone varză şi ţ gogonele ce vor lua in curind­­ drumul unităţilor comerciale­­ din judeţ. r ______ Sim SOCIALIST .....■ ■ m, H A^.­.^w,^^.--,-.......^...^....,^....^».^..........»,«»t»~~r»...»»,«»■—­——■■■*«■■a Cooperative ANUL IV Nr. 1090 MIERCURI 8 NOIEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani Răspunzînd însuflețitorului mesaj adresat de secretarul general al partidului cu prilejul Zilei Recoltei, SA FOLOSIM TOATE FORŢELE, SĂ ORGANIZĂM EXEMPLAR MUNCA LA RECOLTAT ŞI SEMĂNAT Grămezile de cartofi din cimp arată că RECOLTATUL NU S-A TERMINAT! Din datele centralizate la direcţia generală agri­colă reiese că in JUDEŢUL MUREŞ mai sunt de re­coltat cartofii de pe suprafeţe mici de teren. In schimb, pe cimp, continuă să se găsească mari can­tităţi de tuberculi netransportaţi. Că situaţia putea fi alta o dovedesc cooperativele agricole din Ier­­nut, Bogata, Bighiş, Gorneşti, Berghia, Coroi, Sin­­martin, Ruşii-Munţi şi multe altele, unde la ora ac­tuală întreaga producţie a fost strinsa, sortată chiar in cimp şi pusă la adăpost. Ce se întîmplă în alte unităţi ? — Mai avem de scos din pămînt tuberculii de pe două hectare — ne spunea acum cîteva zile Ioan Bucur, preşedintele cooperativei agricole din Albeşti. Nu-i mult dacă avem în vedere că, anul acesta, am cultivat cu cartofi 33 de hectare. Necazul mare este că nu dispunem de suficiente braţe de muncă. Din a­­ceastă cauză întîrzie şi recoltatul, întîrzie şi în­cărcatul şi descărcarea recoltei. In cîmp mai sînt aproape 100 de tone de cartofi. Treaba — ne-am con­vins — mergea, în­­tr-adevăr, foarte greu. Cele cinci remorci, cinci atelaje şi un autoca­mion nu pot face faţă vo­lumului de lucrări, iar cooperatorii — mulţi LAZAR LADARIU coresp. „Satului socialist” 1Continuare In pap. a 3-a) ne-am îndeplinit angajamentul de a însăminţa suplimentar cu griu 25000 ha; continuăm acţiunea Prin telegrama trimisă Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Constanţa s-au angajat să însămînţeze cu griu încă 25 000 hectare, peste planul de 159 000 ha. Angajamentul a fost depăşit. Pînă vineri seara au fost în­­sămînţate cu griu mai mult de 184 000 hectare. Mecanizatorii, ţăranii coo­peratori şi lucrătorii din întreprinde­rile agricole de stat ale judeţului nos­tru au hotărît să continue acţiunea de însăminţare a griului încă două zile, pentru a realiza un plus de 34 000 hectare. Pentru realizarea a­­cestui obiectiv, după însămînţarea tuturor suprafeţelor planificate, acţi­unile iniţiate în campania de însă­mînţări cum au fost : munca în două schimburi şi lucrul în schimburi pre­lungite, întrajutorarea dintre unităţi nu au încetat. Printre unităţile frun­taşe la semănat peste plan se nu­mără I.A.S. Topraisar, Amzacea, Co­­badin, cooperativele agricole din Me­­reni, Chirnogeni, Topalu, Girliciu, Plo­­peni şi altele care au insămînţat su­plimentar cu griu între 400-800 hec­tare. Maximă atenţie s-a acordat calităţii semănatului. In fiecare unitate au fost constituite comisii de recepţie a calităţii lucrării care au avut în ve­dere în primul rînd completarea e­­ventualelor goluri rămase în timpul lucrului de noapte sau pe unele su­prafeţe afectate de ape In prezent, aceste comisii formate din specialişti, controlează zilnic so­lele pe care griul a răsărit sau e un curs de răsărire pentru a depista vreun eventual atac de zabrus, în cooperativele agricole din Biruinţa, Chirnogeni, Plopeni, Moviliţa, Bă­­neasa, Topalu, Medgidia, unde s-a semnalat zabrus au şi fost luate mă­suri de tratare a suprafeţelor res­pective, folosindu-se în acest scop a­­viaţia utilitară. Ing. VICTOR NEGOIŢA director general-adjunct al direcţiei judeţene agricole Constanţa ŢĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI I.A.S. Cit­aţi economisit azi? Cum acţiionaţi imţmtriva ro.ripei? în 1971, condiţii obiective ne-au obligat să asanăm ferma de taurine. Aceasta a provocat în situaţia economică a fermei pe care o conduc o serie de dereglări. Le-am făcut, însă, faţă şi vom încheia bilanţul anului acesta cu venituri ce vor depăşi prevederile cu peste 520 000 de lei. Provenienţa? 330 000 de lei reprezintă valoarea producţiei peste plan. Restul se realizează pe seama reducerii cheltuielilor planificate. Mai întii despre prima sursă de îmbunătăţire a rezultatelor finan­ciare. Trebuia să cumpărăm 470 de taurine şi am procurat 690. In loc de 3 050 litri, obţinem peste 3 800 de litri lapte de la o vacă în lactaţie. Am depăşit efectivele prevăzute şi la ovine: 5 700 faţă de 5 600, iar La I. A. S. Stupina Rezerve substanţiale pentru producţii mari cu cheltuieli mici producţia medie de lină s-a ridicat la 5,02 kg, fiind cu peste 300 de grame mai mare decit sarcina de plan. ■ : Concludente sunt, mai ales, cifrele ce reflectă realizarea planului la producţia-marfă. Am livrat peste prevederi 1400 kg de lină, 4 700 de litri de lapte de oaie. La lapte de vacă prevederile vor fi depăşite de peste trei ori deoarece pînă la 31 decembrie vom livra 2 100 de hectolitri, iar ION MATACHE, şef de fermă la întreprinderea agricolă de stat Stupina judeţul Constanţa 1 IContinuare in pag. a 3-a) Ce se găseşte în spatele sediului ? Sugestii pentru viitoarea adunare generală De la şosea sau de pe drumurile laterale, se­diile unor cooperative agricole, ale unor ferme sau sectoare zootehnice par locuri unde n-ai să intîlneşti decit oameni chibzuiţi şi harnici. Clă­dirile proaspăt văruite, şi aleile curate sînt tot atîtea argumente că în magazii, grajduri, remize, par­curi de furaje, pătule şi acareturi domneşte a­ceeaşi grijă pentru gos­podărirea bunurilor ce aparţin obştii. Uneori, însă aparenţele sunt înşelătoare. In spatele sediului te întim­pină o dezordine şi o risipă de-a dreptul revoltătoare. Recent, ne-am oprit în curtea cooperativei agricole din Limpeziş, judeţul Buzău. Din as­pectele intilnite vă pre­zentăm cîteva. (Fotoancheta în a 3-a) pagina CONŞTIINŢE Înaintate La o margine a comunei Ro­bească — aşezare din Buzău — a fost instalată o motopom­­pă care funcţionează zi şi noapte. Aici, pe o porţiune a lanurilor de porumb, apele a­­cestei toamne au format o a­­devărată baltă. Pe terenurile uşor zbicite, ca să zic aşa, oa­menii dau zor cu culesul. Treaba e anevoioasă, e mult noroi, transportul, în special, îi pune pe oameni la grea în­cercare. Uneori remorcile, tra­se de două sau chiar de trei tractoare, se împotmolesc. Roa­ta de la căruță se afundă pînă dincolo de butuc. Oamenii însă nu s-au descurajat, înaintează ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 6 noiembrie 1972 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi conducă­tori ai unor instituţii centrale. Pentru aplicarea în viaţă hotărîrilor Confe­rinţei Naţionale, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat şi aprobat propunerile privind organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru pro­blemele aprovizionării şi prestării de servicii că­tre populaţie, ca organ colectiv chemat să asigure coordonarea şi îndrumarea unitară a activităţii organelor şi organizaţiilor economice, care, potri­vit legii, au obligaţia de a infăptui politica parti­dului şi statului în domeniul producţiei şi desfa­cerii mărfurilor de consum pentru populaţie. Co­mitetul Executiv a stabilit ca noul organ să urmă­rească realizarea integrală de către ministere şi celelalte organe centrale producătoare a fondului de mărfuri de bună calitate şi în structura cores­punzătoare cererii populaţiei, dezvoltarea coordo­nată a bazei tehnico-materiale a comerţului şi u­­nităţilor prestatoare de servicii, urmărirea apli­cării în bune condiţii a tuturor măsurilor stabilite de conducerea partidului şi statului în vederea bu­nei aprovizionări şi serviri a populaţiei. Comitetul Executiv a analizat propunerile cu privire la organizarea învăţămîntului seral de sub­­ingineri şi a hotărît ca încă din acest an să se treacă la extinderea în mai multe unităţi industri­ale a acestei forme de pregătire a cadrelor. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a exami­nat şi soluţionat, de asemenea, o serie de probleme ale activității curente. In pag. a 3-a: CALENDARUL NU ÎNGĂDUIE NICI UN­ RĂGAZ Vă prezentăm o experienţă SISTEM SIMPLU DE EVIDENŢĂ A REPRODUCŢIEI In aceste zile, intr-un număr mare de unităţi din judeţul Prahova se insăminţează cu griu ultimele hectare. La Balta Doamnei, intr-un efort co­mun mecanizatorii şi coopera­torii sunt pe punctul să încheie această importantă lucrare din campania agricolă de toamnă. Foto : N. BUICA Controlul obştesc a propus măsuri, nu jumătăţi de măsură Vizităm moara din satul Tîmbu­­reşti, comuna Bratovoeşti — Dolj. Cîţiva cetăţeni aşteaptă să le vină rîndul să macine. întrebăm pe Fio­a­rea Vasile, care tocmai terminase umplerea sacilor, dacă este mulţu­mit de activitatea morii. — Acum, da — ne răspunde. Cu cîtva timp în urmă, însă, moara a­­ceasta nu lucra decit două zile pe săptămina. Se aduna lume multă, se încurcau unii pe alţii şi pînă seara tot mai rămîneau cetăţeni cărora nu le venea rindul. După ce a trecut pe aici controlul obştesc şi după ce a intervenit primarul, pro­gramul de activitate al morii s-a îmbunătăţit. Intervenţia controlului obştesc s-a dovedit utilă şi pentru îmbună­tăţirea activităţii la depozitul de lemne. Aici, unii cumpărători pri­meau mai multe lemne decit aveau dreptul, altora li se vindeau mai mulţi cărbuni. „Timp de o săptămină, ne-a spus cetăţeanul Florea Drăgoi, echipele de control obştesc au verificat că­ruţele care plecau din depozit şi actele de cumpărare. Apoi, mem­brii echipei au înfăţişat comitetului executiv local concluziile lor". Re­zultatul ? S-a pus capăt practicilor ilegale. AL. SOLOMONESCU (Continuare in pag. a 2-a) „E PRIETEN CU OMUL, E PRIETEN ŞI CU OGORUL cu spor în­ lanuri; porumbul trebuie cules cu orice preţ şi fără pierderi. — Am cules ştiuleţii de pe mai bine de 400 ha. Mai avem puţin şi isprăvim. Lanul unde am instalat motopompa ne mai întîrzie. Greu, foarte greu, dar ne bucurăm că avem o re­coltă frumoasă, în jur de 4 000 kg la hectar, îmi spune preşe­dintele cooperativei agricole, Tudor Bănică. — Şi cu semănăturile ? — Stăm bine şi cu ele. Arăm şi noaptea, tractoriştii trec în toamna asta printr-un examen aspru. Noi toţi dăm in toamna asta un examen dintre cele mai grele, mai pretenţioase. A­­cum se văd mai bine omenia omului, unirea dintre om şi om, dintre om şi sat. A­­cum se verifică mai bine re­zultatele muncii de educaţie precum şi spiritul de organiza­re, de disciplină şi ordine. A­­cum se văd mai bine capacitatea de dăruire a oamenilor, vredni­cia, spiritul lor de sacrificiu. Am toată nădejdea că ieşim cu faţa curată din aceste încercări. Tudor Bănică e de puţină vreme preşedintele cooperati­vei agricole din Robească , e in această funcţie de răspun­dere din 1970. In această PETRE DINCU (Continuare în pag. a 2-a) //

Next