Satul Socialist, martie 1973 (Anul 5, nr. 1185-1211)
1973-03-28 / nr. 1208
GRĂBIŢI PLANTĂRILE1 ÎN SOLARII ŞI GRĂDINI! Din dorinţa de a oferi primii produse proaspete şi de calitate pieţei, grădinarii din numeroase cooperative agricole din judeţul Timiş au şi început plantatul în solarii a tomatelor timpurii, a verzei în cîmp; la cartofi, plantarea este aproape de sfîrşit. In aceste zile, la cooperativele agricole din Lovrin, Comloşul Mare, Gotlob, Tomnatic, se lucrează din plin la plantatul verzei timpurii. La asociaţia intercooperatistă din Lovrin, la cooperativele agricole din Tomnatic şi Lenauheim s-au făcut şi primele plantări de tomate în solarii. în raza centrului de la Lovrin, acoperitul cu polietilenă a celor 49 hectare de solarii este pe sfîrşite, iar terenul pregătit pe mai bine de 30 hectare. Se depun eforturi ca în această săptămină toate unităţile să termine plantatul in adăposturile protejate. Pentru siguranţă, în caz de îngheţ sau furtună, a fost asigurată o rezervă de 15 la sută răsaduri. Cînd am ajuns la Lenauheim, un număr mare de cooperatori zoreau la acoperitul ultimelor hectare de solarii, iar după cum aflăm de la preşedintele unităţii — Viorel Uibaru, Erou al Muncii Socialiste —, unitatea a şi plantat un hectar şi jumătate de tomate, iar printre rînduri gulioare. Paralel cu acoperitul, se pregătesc patul germinativ şi sistemul de irigare. în cîmp au fost semănate 5 hectare cu morcov, 10 hectare cu arpagic şi au fost plantate 32 hectare cartofi timpurii. Dacă, în general, cooperativele agricole din acest bazin sínt avansate cu lucrările în legumicultura, mai sínt insă unele răminerî în urmă. La cooperativa din Biled, din cele 5 hectare solarii, s-au acoperit numai două hectare ; restante la această lucrare sunt şi cooperativele din Becicherecul Mic şi Comloşul Mare. Şi la asociaţia intercooperatistă de solarii din Jimbolia, lucrările sunt mult rămase în urmă. Dacă acoperitul celor 20 hectare solarii va decurge în ritmul actual vor rămîne neacoperite — ca de altfel şi-n anul trecut, cîteva hectare, cu consecinţa pierderii citorva sute de mii de lei. După cum aflăm de la economistul fermei, Eugen Vîlceanu, polietilena este asigurată numai pentru 50 la sută din suprafaţă, iar de restul nici nu este vorba să fie livrată înainte de sfîrşitul lunii. Cu forţele existente — 60 de oameni - abia se acoperă un hectar şi un sfert de solarii pe zi ; asta înseamnă că lucrarea va dura încă cel puţin 10 zile. IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist" (Continuare In pag. a 3-a) Rindul se apropie de capătul tarlalei. Obiectivul a surprins în prim plan, la plantarea verzei timpurii, cîteva dintre cele mai harnice legumicultoare ale cooperativei agricole Aradul Nou : Maria Lazár, Sasz Sofia, Kis Ana, Ecaterina Bic, Răduţ Floarea şi Catiţa Neghilă Sunt necesare şi posibile eforturi mult mai mari EVACUAREA APELOR DE PE ŞI PREVENIREA INUNDAŢIILOR Judeţul Prahova Fiecare oră are acum o valoare excepţională Numai într-o singură duminică, 4 000 de oameni din judeţul Prahova au evacuat apele de pe 1 000 de hectare. Bătălia cu apele provenite din topirea zăpezilor care în unele părţi ale judeţului se aşternuse în straturi ce au depăşit 70 centimetri, nu a început însă duminică. In urma amplei mobilizări de forţe pentru evacuarea apei de pe cîmp în cele două cooperative agricole din comuna Fulga s-a lucrat în săptămîna trecută fără răgaz, desecîndu-se peste 700 hectare ceea ce reprezintă 50 la sută din suprafeţele afectate. Aici s-a curăţit zăpada şi s-au despotmolit 6 km canale colectoare. Greu afectate de excesul de umiditate au fost cele două cooperative din comuna Ciorani. Făcînd dovada înaltei conştiinţe patriotice, locuitorii comunei au muncit curăţind şi despotmolind 9 km de canale prin care s-au ferit de inundaţii peste 800 hectare de teren. Cu aceeaşi hotărîre au acţionat şi locuitorii comunelor Gherghita şi Olarii Vechi, Boldeşti-Grădiştea, Gorgota, Drăgăneşti, Bărăitaru şi Pucheni. In comuna Balta Ana, 430 de săteni au participat la acţiunile de desecări curăţind 2 600 ml de şanţuri şi canale, iar la Balta Doamnei 350 cooperatori au săpat şi curăţat canalele. Ing. Teodosie Georgescu, directorul C.I.F. Prahova, a ţinut să ne precizeze că în urma viscolului şi căderilor masive de zăpadă suprafeţele afectate de excesul de umiditate au crescut în judeţul Prahova de la 18 000 la 24 000 hectare din care cu luciu de apă circa 8 000 hectare In perioada care a urmat viscolului, ne-a spus directorul O.I.F., datorită hărniciei şi participării masive a sătenilor la lucrările de desecări au fost săpate şi curăţate canale colectoare în lun i. GROSU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pap. a 3-a) Nu, fotografia nu e veche. Imaginea a fost surprinsă alaltăieri, în judeţul Buzău. Chiar şi canalele magistrale au fost acoperite de zăpada pe cît de tîrzie pe atît de abundentă. Dar în înfruntarea cu oamenii, zăpada a trebuit să cedeze. Vor mai trece puţine zile şi oamenii aceştia, la volanul tractorului, pe semănători sau în răsadniţe vor grăbi lucrările de primăvară, ca să se termine totul cu bine. Fotoreporterul îi va vizita şi atunci! Judeţul Teleorman Zilele însorite din ultima perioadă au accelerat mult topirea zăpezilor şi în cîmpia teleormăneană. Debitele rurilor Vedea, Călmăţui, Cotmeana, Bradea, Ciinelui şi altele au crescut simţitor. în multe locuri apa a acoperit suprafeţele limitrofe. In judeţ, in toate zonele inundabile şi în majoritatea celor afectate de băltiri am întilnit o largă mobilizare de forţe. La Purani, în ziua raidului nostru, o mulţime de săteni impînziseră cîmpul. „Cei cinci sute de cooperatori, prezenţi astăzi la lucru, au fost repartizaţi în puncte nevralgice unde intervenţiile impun operativitate maximă", ne declara Marin Nedea, preşedintele cooperativei agricole şi director al staţiunii pentru mecanizarea agriculturii. Pentru ca apa ce inundase lunca Teleormanului, să nu pătrundă în sere şi solarii, toate canalele care înconjurau incinta sectorului legumicol trebuiau curăţate şi adîncite. în cîteva pentru CÎMP ore, pe o lungime de 500 de metri lucrările de curăţire şi adîncire au fost executate. Aşa se face că în răsadniţe, sere şi solarii, activitatea a continuat astfel nestingherită. „Plantatul verzei timpurii în spaţiile protejate se apropie de sfîrşit, ne spune inginerulşef Viorel Popescu, iar repicatul celor peste 2 000 000 ENACHE TUDOR .Continuare în pap. a 3-ai BUNA ORGANIZARE- ! GARANŢIE A EFICACITĂŢII Document al hărniciei în momente de culme : cîteva femei şi cîţîva bărbaţi din cei peste 100 000 de săteni din judeţul Teleorman, care au ieşit în aceste zile cu sape, lopeţi şi tîrnăcoape să îndrepte spre matca firească a rîurilor prea multa apă a zăpezilor Premiul 4% « Amintit cu... condamnare Şi avu inginerul Mihai Curcan un vis grozav de frumos. Se făcea că lui, şeful fermei de stat Mînăstireni — Botoşani, i se înmînase pentru depăşirea planului de producţie la cultura de soia, nici mai mult nici mai puţin, decit premiul cel mare. Mare bucurie, mare, dar de scurtă durată. Că visul se termină şi, trezindu-se, M. C. îşi dădu seama că nu va primi nici un premiu, nici măcar unul mai mărunţel, intrucit producţia de soia realizată în ferma sa era cu 5150 kg mai mică decit cea prevăzută pentru premiere. De necaz, inginerul nostru nu mai minca, nu mai bea, nu mai dormea, ci se frăminta în continuu ce şi cum să facă să-şi apropie premiul. Fiindcă visul nu-i dădea pace şi cu suma presupusă ca răsplată îşi făcuse omul tot felul de planuri. In zadar oamenii din fermă încercau să-l liniştească: „Lăsaţi, tovarăşe inginer, nu luăm premiul anul acesta, nu-l luăm. Vom munci mai bine şi-l vom lua anul viitor!“. Degeaba! Inginerul M.C. nu era omul să gîndească aşa. Să-şi amine el o bucurie . De ce ? Şi-apoi, pînă la anul, cine ştie ?... S-ar fi zbătut el aşa, încă multă vreme dacă norocul nu i-l scotea în cale pe colegul său de la ferma Dubina, ing. Vasile Ionescu. Teribil Ionescu ăsta ! Isteţ, nu glumă, cu relaţii multe şi descurcăreţ nevoie mare. Auzind tărăşenia toată, Ionescu se puse mai întîi pe iis : — Păi bine măi omule, pentru atîta lucru să te frămînţi tu ? De ce nu mi-ai spus mie, că te făceam cu trei premii pină acum ! Şi, luîndu-l deoparte între două coniacuri, adăugă : — Nici acum nu-i prea tirziu. Te duc eu la... şi în doi timpi şi trei mişcări eşti cu premiul în buzunar, cum mă vezi, şi cum te văd! Numai că ai grijă şi tu... — Am grijă, lonescule, cum să n-am — îl asigură, înseninat acum, M.C. — că doar mă ştii. Pentru mine e sfînt: mă serveşte omul, îl servesc şi eu. Numai să ştiu ce şi cam cît vrea. — L’as că vă înţelegeţi voi. Cu mine a mers repede şi uşor, n-am ce zice ! — Cum adică, şi tu ? — Păi, ce credeai. Doar că eu — sublinie oarecum dojenitor V.I. — nu alergam după premii. Mie îmi lipseau 7 630 kg grîu ca să realizez planul şi să pot obţine garanţia de 20 la sută. Aşa că, m-am dus la Ioan Jechel, şeful de depozit al bazei de recepţie din Ungureni, că el e „făcătorul de minuni"şi i-am spus: „Bade Jechel, aşa şi pe dincolo, ce mai, ajută-mă“. „Se face — mi-a zis el — îţi confirmă Jechel cantitatea şi-mi făcu „instructajul". Adică, cum să mă duc la fermă, cum să-l oblig pe magazinerul Gheorghe Ienăchescu să-mi întocmească bonuri de transport fictive (că de, şi eu îl mai acopăr cu unele treburi!), cum să vin apoi la bază și contra a 300 lei să-l conving pe laborantul Constantin Vidiuc să-mi completeze tiche-DUMITRU ATANASIU (Continuare în pag. a 2-a) 1 Ministerul Industriei Chimice se angajeaza: VOM RECUPERA RESTANTELE LA LIVRAREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR 1. „Ministerul Industriei Chimice trebuie să livreze în mod ritmic, potrivit sarcinilor înscrise în plan, cantitățile de îngrășăminte chimice și de produse pentru combaterea bolilor și dăunătorilor...". (Din Rezoluţia Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie- 2 martie a. c.) în timpul lucrărilor recentei plenare a Comitetului Central al partidului s-a subliniat, între altele, că, în primele două luni ale anului, fertilizarea cu îngrăşăminte chimice s-a făcut, pe alocuri, defectuos din cauza nelivrării la timp, de către unităţile ministerului de resort, a întregii cantităţi de îngrăşăminte, în dorinţa de a prezenta unităţilor agricole de stat şi cooperatiste perspectivele, cu alte cuvinte modul în care vor fi aprovizionate pînă la sfîrşitul primului trimestru şi în lunile ce urmează cu această „materie primă" a producţiei vegetale, ne-am început investigaţia la Centrala industrială de îngrăşăminte chimice din Turnu Măgurele. Inginerul Tănase Zaharescu, director al acestei centrale ne-a declarat că deşi cunoaşte şi este întru totul de acord cu măsurile adoptate de recenta plenară în privinţa producerii şi desfacerii ritmice a îngrăşămintelor chimice, datorită întreruperilor în funcţionarea unor instalaţii, în special la combinatul din localitate şi la cele de la Năvodari şi Valea Călugărească, mai există unele greutăţi în realizarea sarcinilor înscrise în plan. Numai la îngrăşâmintele cu azot, exprimate în substanţă activă, pe primele două luni se înregistrează la Combinatul din Turnu Măgurele un minus de 37 000 tone, cantitate la care se adaugă alte 11 507 tone în primele 18 zile ale lunii martie. Şi la celelalte sortimente de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu, planul nu a fost realizat decât în proporţie de 85—90 la sută. Ne-am adresat în continuare inginerului Constantin Teodoru, director tehnic în Centrala de aprovizionare şi livrare a îngrăşămintelor chimice. Dînsul ne-a informat că din cele 254 000 tone de îngrăşăminte chimice substanţă activă, planificate în acest trimestru pentru a fi livrate agriculturii, pînă la 18 martie au fost repartizate unităţilor agricole de stat şi cooperatiste 181 000 tone. întrucît la data discuţiei noastre mai rămăsese 13 zile din luna martie, iar ministerul de resort a luat măsuri energice ca tot ceea ce se produce să se livreze agriculturii, am fost asiguraţi că diferenţa nerealizărilor de pînă acum se va micşora sensibil. — Cu cît ? — La această întrebare cred că vă poate, răspunde direcţia de planificare din Ministerul Industriei Chimice, noi ne ocupăm doar cu comercializarea îngrăşămintelor. Iată-ne deci, la minister, stînd de vorbă cui ing. Ioan Petre, director al planului, care ne spune : „ De la plenara Comitetului Central şi pină acum s-au întreprins multe acţiuni. Am reevaluat capacităţile de producţie, am studiat planul de aprovizionare cu materii prime, materiale şi piese de schimb, am căutat să reducem cantităţile restante din primele două luni cu suplimentările de plan din această lună și din cele ce urmează. Ceea ce vă putem spune acum este că planul de livrare a îngrășămintelor chimice pe primul trimestru se prelimină cu o nerealizare de 14 000—15 000 AL. STEFANESCU (Continuare in pag. a 3-a) li Comună cu un singur fiu? Cititorii noştri îşi amintesc, desigur, de valoroasa iniţiativă a Eroului Muncii Socialiste Gheorghe Moraru din Bucureşti, care, din două în două săptămîni, împreună cu ceilalţi constructori plecaţi din satul Ursoaia, judeţul Argeş, se întorc acasă să dea o mînă de ajutor sătenilor în rezolvarea unor treburi gospodăreşti. Reportajul apărut în ziarul nostru nr. 1189 din 6 martie 1973 a avut un larg ecou. Un bătrîn pensionar din Brăneşti, judeţul Ilfov, ne scrie : „Am citit în ziarul dumneavoastră despre iniţiativa lui Gheorghe Moraru şi cu regret vă pot spune că Brăneştiul nu mai are fii". Am fost în această comuna de la marginea Bucureştiului pentru a vedea unde sunt fiii acestui viitor oraş şi de ce „mama" nu îşi adună copiii. Am discutat îndelung cu primarul Gheorghe Pană şi cu vicepreşedinţii consiliului popular Mihai Răducanu şi Gheorghe Ghiţă. Din spusele lor şi din ce am aflat de la alţi localnici s-a desprins că doar un singur om, inginerul Petre Stan, care lucrează în Bucureşti, nu a uitat de unde a plecat. Ştiind că Brăneştiul va deveni foarte curînd oraş, a întocmit proiectul de construcţie şi devizul pentru introducerea apei potabile. Ambele lucrări, în prima variantă, au fost respinse, dar inginerul nu a dat înapoi. Ca din aDeseori este văzut şantierele comunei. Cei trei tovarăşi conducerea comunei, minţiţi mai sus, au recunoscut faptul evident că Brăneştiul nu are, deocamdată, decât un singur fiu, plecat în alte părţi. Aceasta, deşi de aici au plecat sute de oameni care îndeplinesc cele mai diverse funcţii şi pot să facă cite ceva pentru locul natal. Se pune întrebarea : numai acestora li se poate reproşa că au uitat satul în care s-au născut ? Adevărul este că nici organele locale nu se gîndesc decit foarte . rar să le ceară sprijinul, să-i cheme în mijlocul consătenilor nu numai la vreo festivitate ocazională, ci ori de cite ori preocupări de modernizare, de dezvoltare a localităţii o cer. Reiese, aşadar, că unii fii ai satului au uitat de unde au plecat, dar nu de puţine ori „mama comună" i-a uitat. Am reţinut de la primarul comunei Brăneşti ideea că, cît de curînd, primăria va adresa numeroşilor fii ai comunei, plecaţi în alte părţi, invitaţia de a se întîlni cu localnicii. Prilejul va fi folosit mai puţin pentru a se depăna amintiri cu pentru a se stabili împreună cu ce pot ajuta oaspeţii la dezvoltarea localităţii şi a se întreprinde acţiuni practice, aşa cum fac Eroul Muncii Socialiste Gheorghe Moraru şi consătenii săi. GHEORGHE NEAGU