Satul Socialist, iunie 1973 (Anul 5, nr. 1264-1288)
1973-06-10 / nr. 1271
de producţie industrialăNAŢIONALIZAREA, Fabrica de confecţii Bucureşti SATUL SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Naţionala a Coc■ ANUL V Nr. 1271 Duminica 10 iunie 1973 6 pagini — 30 bani La 11 iunie — 25 de ani de la istoricul act revoluţionar al naţionaliza- ■ rii principalelor mijloace • 7 ACT REVOLUŢIONAR CU ADINCI CONSECINŢE Eforturile întregului nostru popor sunt concentrate astăzi în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, obiectiv fundamental stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. Etapa pe care o parcurgem a fost pregătită de marile transformări revoluţionare care au avut loc în anii de după eliberarea ţării, sub conducerea Partidului Comunist Român. Intre acestea, un loc de însemnătate majoră îl ocupă naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, de la a cărei înfăptuire se împlineşte un sfert de veac. Privită de la înălţimea anilor etapei actuale, semnificaţia acestui act revoluţionar ne apare cu şi mai mare claritate. Visul dintotdeauna al mişcării socialiste şi muncitoreşti din ţara noastră a fost de a pune capăt exploatării omului de către om, de a înfăptui ceea ce spunea Marx : „exproprierea expropriatorilor". Cu mai bine de 8 decenii în urmă, socialistul român Raicu Ionescu-Rion, referindu-se la destinul proprietăţii capitaliste asupra mijloacelor de producţie, consemna : „Ce perspectivă se deschide în mişcarea istorică, în evoluţiile viitoare ale societăţii ? Mijloacele de producţie, factorii economici vor intra în stăpînirea oamenilor (muncii)... De atunci înainte va începe adevărata libertate a individului". Eliberarea omului, dezvoltarea sa plenară este posibilă numai în condiţiile orînduirii socialiste, la baza căreia stă proprietatea obştească. Această idee străbate ca un fir roşu documentele programatice ale partidului nostru privind transformarea socialistă a ţării. O asemenea cerinţă a fost inserată şi în programul P.S.D.M.R. adoptat în 1893 la congresul de constituire, iar mai tîrziu în documente ale Partidului Comunist Român, începînd cu proiectul de statut publicat în „Socialismul" din 9 mai 1921. Ideea naţionalizării principalelor mijloace de producţie a continuat să rămînă în atenţia partidului ca o problemă de maximă însemnătate şi după Eliberare. De data aceasta ideea devine act ; statul oamenilor muncii întreprinde o serie de măsuri radicale care pregăteau trecerea în averea societăţii a mijloacelor de producţie ce serviseră ca instrument de exploatare în mîinile burgheziei corupte şi venale. După victoria în alegerile din noiembrie 1946 a forţelor democratice, conduse de partidul comunist, s-a trecut în anul următor la etatizarea Băncii Naţionale, la crearea oficiilor industriale, la stabilirea unor programe de producţie pe 6 luni pentru sectorul de stat şi întreprinderi particulare, la înfăptuirea reformei monetare, care au pus capăt haosului economic etc. Toate acestea prefigurau actul naţionalizării care s-a înfăptuit la 11 iunie 1948. Legea nr. 119 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, votată în unanimitate de Marea Adunare Naţională, a statuat transferul în proprietatea statului, ca bun comun al întregului popor, a celei mai importante părţi a mijloacelor de producţie. Prin aceasta statutul oamenilor muncii capătă contururi noi , la calitatea de producător se adaugă calitatea de proprietar şi, ca o consecinţă firească, şi cea de beneficiar al rezultatelor muncii sale. Această armonizare a calităţii oamenilor muncii de producător, proprietar şi beneficiar este expresia eticii şi echităţii specifice societăţii noastre socialiste. La aniversarea acestui eveniment de însemnătate istorică trebuie să relevăm sensul, valoarea şi măreţia lui pentru dezvoltarea ulterioară a ţării. Nu se putea concepe făurirea unei economii socialiste, industrializarea ţării şi dezvoltarea ei planificată fără ca proprietatea obştească asupra principalelor mijloace de producţie să nu devină baza relaţiilor de producţie. In anii care s-au scurs de la naţionalizare, poporul nostru a străbătut un drum încărcat de succese în toate compartimentele vieţii sociale. Sub incidenţa lor a fost înlăturat statutul umilitor al României de ţară slab dezvoltată, moştenit de la vechiul regim. Prin dinamismul său, ţara noastră se înscrie în prezent pe traiectoria progresului pluridimensional cu perspective apropiate de a păşi în rîndul ţărilor avansate din punct de vedere economic. înfăptuirea obiectivului strategic stabilit de Congresul al X-lea al partidului - edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate — presupune continuarea procesului de industrializare în condiţii specifice. Spre deosebire de etapa anterioară, acum opţiunea pentru industrializare este orientată precumpănitor spre factori de ordin calitativ. In această viziune cincinalul actual este pe drept cuvînt denumit „cincinalul calităţii". Orientarea prioritară spre factorii calitativi, spre ra-Prof. univ. dr. • ION BULBOREA PAG. A 5-A „FABRICA ESTE VIATA NOASTRĂ (Continuare In pag. a 7-a)L___ s \ \ \ // SA GÎNDIM, SA MUNCIM, SA TRĂIM IN CHIP COMUNIST MUNCA, cea mai înaltă şcoală a vieţii PAGINA A 2-A: Toate resursele furajere — în imagine recoltatul lucernei masă verde — în „cămara" zootehnică, iată direcţia în care sunt îndreptate în aceste zile eforturile cooperatorilor şi mecanizatorilor din Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, (fotografia din dreapta). LA ORDINEA ZILEI IN AGRICULTURĂ • LA ORDINEA ZILEI ACUM, URGENŢĂ URGENŢELOR ESTE ÎNTREŢINEREA CULTURILOR • In citeva zile să se încheie semănatul ultimelor suprafeţe cu porumb, orez şi ricin, ca şi plantarea tutunului • Apropierea secerişului impune concentrarea principalelor forţe la praşti La ordinea zilei în agricultură sunt acum foarte multe lucrări importante. In prezent, organele agricole desfăşoară acţiunea de identificare şi înregistrare în darea de seamă statistică de stat a suprafeţelor însămînţate. Efectuată direct în cîmp, în grădini, această operaţie trebuie să constituie un bun prilej pentru un control riguros al culturilor. Insămînţările — potrivit datelor raportate — s-au realizat pe 98 la sută din suprafeţele planificate. In întreprinderile agricole de stat, mai sînt de însămînţat cu porumb 7 990 hectare, în principal în Ialomiţa, Ilfov, Brăila, Sibiu, Teleorman, Olt, Buzău. Pe ansamblul sectorului cooperatist, au mai rămas de semănat cu porumb 20 190 hectare (Dolj, Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Buzău, Vâlcea, Iaşi, Sibiu, Braşov, Harghita, Maramureş etc.) iar cu soia 1 664 hectare. In toate judeţele cultivatoare mai sunt de semănat suprafeţe importante cu orez (Teleorman — 1041 hectare, Ilfov — 800 hectare, Brăila — 600 hectare, Ialomiţa — 590 hectare etc). Şi nu putem încheia această recapitulare fără să amintim că prevederile la ricin nu s-au realizat cu 1411 hectare (aproape 700 hectare în Dolj) iar la tutun, planul de stat nu este încă realizat cu 10 200 hectare. Aşadar, semănatul porumbului, soiei, orezului şi ricinului, ca şi plantatul tutunului cer încă eforturi, care trebuie depuse cu toată intensitatea şi urgenţa. In continuare, trebuie acţionat şi pentru readucerea în circuitul agricol a suprafeţelor afectate încă de excesul de umiditate. Cît priveşte întreţinerea culturilor, pînă acum au fost prăşite — mecanic şi manual, mari suprafeţe l£ toate culturile, prima oară, a doua oară şi chiar a treia oară. Stadiul de desfășurare a acestor lucrări este neuniform și datorită intîrzierii cu care s-a făcut semănatul. Cu toate acestea, se consta Cooperativa agricolă din Valea Cînepii, județul Brăila , datorită bunei întreţineri ,cultura de floarea-soarelui se află într-un stadiu avansat de vegetaţie. Mecanizatorii de la S.M.A. Troianu o vor însă cu rodul cit mai bogat. De aceea, dorind să execute şi praşila a II-a în timp cit mai scurt, ei manifestă o neslăbită atenţie şi pentru calitatea lucrării, (fotografia de sus). 23 AUGUST ÎN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI ŞI A ANGAJAMENTELOR PE ACEST AN, PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN SĂ ÎNTÎMPINĂM CU DEOSEBIRE CEA DE ANIVERSARE A ELIBERĂRII metri pătraţi de trotuare. în viitorul apropiat, vor începe lucrările de introducere a apei curente în casele oamenilor. Pentru acest an s-au întreprins măsuri deosebite şi la sfîrşitul lunii decembrie toate consiliile populare comunale vor fi în posesia schiţelor de sistematizare, avizate şi aprobate. Doresc să amintesc că, în paralel, proiectanţii noştri, conform Directivelor Conferinţei Naţionale a partidului, au terminatreactualizarea vetrei or de sat şi se aşteaptă aprobarea lor. Trebuie să recunoaştem că munca în acest domeniu a fost mult, uşurată de starea de fapt REALIZĂRI a comunelor şi satelor arădene. Mă refer mai ales la localităţile rurale din zona de şes, care dispun de o tramă stradală sistematizată, unitară, cu case arătoase şi cu o bază economică puternic dezvoltată. De asemenea, toate satele sunt electrificate . Este adevărat. La această zestre a satelor ne-am străduit să adăugăm noi edificii, să delimităm vetrele satelor, să dispunem cit mai bine noile construcţii, bineînţeles, ţinînd seama de specificul arhitectonic al localităţilor, de perspectiva lor de dezvoltare. Nu cunosc aşezare rurală IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist" (Continuare In pag. a 7-a) A 29-A PATRIEI SPIRITUL GOSPODĂRESC ÎN ACŢIUNE — Marea întrecere, ce se desfăşoară sub semnul celei de a 29-a aniversări a eliberării patriei pune în valoare imense valori materiale şi spirituale, antrenînd spiritul de abnegaţie şi iniţiativă, entuziasmul tuturor oamenilor muncii. Desfăşurată in acest climat de emulaţie creatoare, competiţia pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor rurale cîştigă noi semnificaţii, avînd la bază Directivele Conferinţei Naţionale a partidului cu privire la sistematizarea teritoriului, a oraşelor şi satelor, la dezvoltarea lor economico-socială- Ce s-a întreprins pînă acum pentru transpunerea în viaţă a acestui document programatic ? — In judeţul nostru au fost întocmite, de către Direcţia de Convorbire cu tovarăşul PASCU ZIMBRAN, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Arad sistematizare, arhitectură şi control, 36 schiţe de sistematizare ale centrelor de comune şi sate cu perspectivă de dezvoltare, iar pînă la finele anului urmează să fie definitivate şi cele 6 documentaţii refăcute pentru comunele care vor deveni în curînd centre economice şi sociale cu caracter urban. Aş menţiona că dintre acestea, în trei localităţi Vinga, Sîntana şi Pecica, sistematizarea a început să prindă contur. La Sîntana, de exemplu, în centrul civic se construiesc o şcoală cu 24 de clase, un bloc cu 8 apartamente, o şosea asfaltată ce străbate comuna şi mii de 4 .Continuare în pag. a 3-a) întoarcerea preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, de la Praga Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, conducătorul delegaţiei Republicii Socialiste România la lucrările celei de-a XXVII-a sesiuni a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, care s-au desfăşurat la Praga. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România în C.A.E.R., Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Emilian Dobrescu, ministru secretar de stat, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, Octavian Groza, ministru secretar de stat, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Traian Dudaş, ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele, Ion Drăgan, secretar general al Consiliului de Miniştri, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, şi Vasile Bucur, locţiitor al reprezentantului permanent al Republicii Socialiste România in C.A.E.R. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai guvernului, alte persoane oficiale. A fost de faţă Miroslav Sulek, ambasadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti. (Agerpres) CUM APRECIAZĂ PARTICIPANŢII LA MASA ROTUNDĂ, ORGANIZATĂ DE ZIARUL NOSTRU, ACŢIUNILE CE S-AU ÎNTREPRINS ŞI TREBUIE SĂ FIE DEZVOLTATE ÎN CONTINUARE PENTRU A SE ASIGURA EFICIENŢA EDUCAŢIEI ŞTIINŢIFICE Integrată armonios în procesul complex al formării omului nou, multilateral dezvoltat, conjugată cu alte forme ale educaţiei (politică, estetică, etică, juridică), educaţia ştiinţifică are menirea să contribuie la formarea şi dezvoltarea gîndirii materialist-dialectice despre lume şi societate. Vizind în principal formarea unei concepţii unitare, materialiste, educaţia ştiinţifică se poate face cu ajutorul unei game largi de mijloace şi metode educative în funcţie de nivelul de cultură al oamenilor, de particularităţile lor psihologice legate de vîrstă şi preferinţe. Acestea au fost problemele puse în discuţie în cadrul unei mese rotunde organizată la Piatra Neamţ. Au participat prof. dr. docent Alexandru Tănase, director al Institutului de filozofie de pe lingă Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, prof. Nicolae Topliceanu, directorul căminului cultural din Bicazu ardelean, prof. Dumitru Stoica, directorul căminului cultural din comuna Trifeşti, prof. Mihai Ailincei, comuna Dobreni, învăţător Vasile Agavriloaiei, directorul căminului cultural din Piatra Şoimu. Alexandru Tănase : Formarea omului nou, a omului societăţii socialiste şi comuniste este un proces, complex şi de durată, fapt ce ar trebui să determine pe educatori sâ ţină seama, in primul rînd, de elementele specifice vieţii satului şi in funcţie de acestea să folosească metodele cele mai eficiente. Subliniem, totodată, şi necesitatea de a valorifica tradiţiile. Mai întii, printr-o descifrare a sensurilor lor şi folosirea a-'celora care işi păstrează şi astăzi viabilitatea. Nicolae Topliceanu: Comuna noastră este situată într-o zonă necooperativizată. Ţinînd seama de acest specific, am căutat să permanentizăm învăţămîntul agrozootehnic. Am corelat planul învăţămîntului cu cel al comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice. Se intimplă însă că intre perioadele planificate să apară situaţii deosebite. De pildă, la noi, in această primăvară, au fost alunecări de teren. Oamenii se întrebau care este cauza. Au apărut tot felul de explicaţii mistice. Pentru a lămuri problemele respective am organizat o seară de întrebări şi răspunsuri la care am invitat un specialist de la Staţia de cercetări de la Pingăraţi. La cercul de ateism ştiinţific pe care l-am înfiinţat de curînd urmărim nu doar prezentarea de curiozităţi ştiinţifice, ci formarea unor convingeri prin expuneri, dezbateri, simpozioane. Acum se discută tema „Rolul ştiinţei în societatea socialistă multilateral dezvoltată". Dumitru Stoica : Pornind de la cunoaşterea oamenilor din sat, am elaborat un plan de perspectivă al întregii activităţi cultural-educative, in centrul atenţiei a stat lămurirea unor săteni din Trifeşti care credeau în minunile pe care le-ar putea face „sfînta din Trifeşti" , aveau convingerea că soarta recoltelor depinde de aceste „minuni". Insă cînd cunoaşterea şi aplicarea noilor tehnologii de muncă a dus la obţi-ELENA SOLNNCA (Continuare in pag. a 7-a) Au sosit ultimele publicaţii la biblioteca din Baloteşti - Ilfov ...Şi cei dornici sâ le consulte