Satul Socialist, martie 1974 (Anul 6, nr. 1494-1520)
1974-03-01 / nr. 1494
Vineri 1 martie nr. 1494 SATUL SOCIALIST LUCRĂRILE CONFERINŢEI PE ŢARĂ A CADRELOR DE CONDUCERE 99 DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE Cuvîntul tovarăşului Ion Spătărelu încerc un sentiment de mîndrie pentru posibilitatea ce mi s-a dat de a lua cuvîntul la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură. Convocarea acesteia, din iniţiativa conducerii partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, demonstrează încă o dată grija permanentă ce o acordă P.C.R. agriculturii, aflată intr-un continuu proces de modernizare şi dezvoltare. Conferinţa noastră se desfăşoară în preajma împlinirii unui sfert de veac de la istorica plenară a C.C al P.C.R. din 3—5 martie 1949, care a pus bazele trecerii la cooperativizarea agriculturii. Tabloul realizărilor, înfăţişat conferinţei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, confirmă justeţea şi spiritul creator al politicii partidului şi statului nostru, eforturile susţinute pentru dotarea tehnico-materială şi modernizarea continuă a agriculturii. Cooperativa noastră a avut deosebita cinste de a fi vizitată în repetate rînduri de către secretarul general al partidului. Preţioasele indicaţii date cu aceste ocazii au constituit pentru noi un imbold în muncă, ne-au ajutat să ne organizăm mai bine activitatea, să obţinem rezultate prin care cooperatorii din comuna Gheorghe Doja, judeţul Ialomiţa, Vor putea raporta îndeplinirea sarcinilor cincinalului în patru ani, atît la producţia vegetală, cît şi la cea animalieră. In anul 1973 am obţinut producţii bune la toate culturile : 4 600 kg grîu la hectar, 6 790 kg porumb boabe, 45 900 kg sfeclă de zahăr, iar la cultura florii-soarelui 2 614 kg la hectar. Am vîndut statului aproape 23 000 tone produse agrozootehnice, cu 4155 tone mai mult decît cantitatea contractată. Averea obştească a crescut la 40 143 000 lei, respectiv 1 567 000 lei la 100 hectare, iar retribuţia cooperatorilor la 75 lei pe normă. Desigur, aceste rezultate se datoresc în primul rînd sprijinului permanent primit din partea partidului şi statului nostru prin mecanizare şi chimizare, dar şi muncii pline de pasiune şi dăruire a oamenilor de aici. In primăvara anului 1973, cu apa pînă la brîu, bărbaţi şi femei, săptămîni întregi au săpat canale, au smuls pămîntului palmă cu palmă de sub apă şi au însămînţat cu porumb, pînă la 30 iunie, peste 600 de hectare, obţinînd de pe aceste suprafeţe cîte 7 000 kg porumb la ha. Cu asemenea oameni nu-i de mirare că obţinem rezultate bune, dar sîntem pe deplin conştienţi că dispunem încă de mari rezerve, că trebuie să muncim cu şi mai multă pricepere pentru punerea lor în valoare. Cuvîntarea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, jalonează în faţa conferinţei noastre, a întregii ţărănimi, un vast şi mobilizator program de acţiune. Ne cereţi să muncim azi mai bine, să acţionăm, totdeauna, cu spirit de iniţiativă şi răspundere. Ţin să vă încredinţez că noi, cooperatorii din inima Bărăganului, vom face totul pentru a ne ridica la înălţimea acestor exigenţe. Ne preocupăm să asigurăm condiţii cît mai bune pentru realizarea unor producţii sporite în acest an. A fost arată încă din toamnă ultima palmă de pămînt, am administrat îngrăşăminte organice pe 200 ha, am fertilizat suplimentar întreaga suprafaţă cultivată cu grîu şi am terminat reparaţiile la maşini şi utilaje, însămînţînd o parte din suprafeţele rezervate mazării, ovăzului, borceagului. Am studiat cu atenţie proiectele de statut supuse dezbaterii şi apreciem că acestea clarifică şi concretizează cadrul de desfăşurare a activităţii unităţilor agricole cooperatiste şi de stat, adîncesc concentrarea şi specializarea producţiei agricole. Paralel cu preocuparea pentru creşterea continuă a producţiei agricole, în centrul atenţiei noastre a stat şi crearea unor condiţii tot mai bune de viaţă membrilor cooperatori, tuturor locuitorilor din sat. Comuna este de mulţi ani electrificată, avem un cămin cultural spaţios, o nouă şcoală generală, grădiniţă de copii, dispensar uman, o brutărie şi un magazin modern, iar anul acesta vom construi 5 case cu etaj pentru specialişti, mecanizatori şi cooperatori şi ne gîndim să mergem mai departe, să construim, cu plata în rate, case pentru cooperatorii tineri. Toate acestea vor contribui la urbanizarea comunei, cointeresarea membrilor cooperatori într-o mai mare măsură pentru a rămîne la muncă în cooperativă. De la această înaltă tribună, adresez mulțumirile cooperatorilor din comuna Gheorghe Doja eroicii noastre clase muncitoare, pentru efortul pe care îl depune pentru producerea a tot mai multe maşini care ne uşurează munca. Totodată, solicităm să se diversifice şi mai mult gama de maşini agricole pentru a extinde mecanizarea şi a moderniza agricultura ţării noastre. Doresc să exprim, în numele cooperatorilor pe care-i reprezint, şi în acelaşi gând cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, aprobarea deplină faţă de roadele bogate ale vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins-o în cele patru ţări arabe. Ea reprezintă un nou şi important act al politicii externe a României socialiste, o expresie grăitoare a frăţiei cu toate forţele iubitoare de libertate. Asigur conferinţa, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ţăranii cooperatori din comuna Gheorghe Doja vor depune toate eforturile pentru a se ridica la înălţimea exigenţelor anului agricol record, pentru a întîmpina cu rezultate tot mai bune aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei şi Congresul al XI-lea al partidului nostru. Cuvîntul tovarăşului Florentin Cîrpan Doresc să exprim marea satisfacţie pentru onoarea ce mi s-a acordat de a participa la această înaltă conferinţă, care se înscrie pe coordonatele preocupării constante a conducerii partidului, de consultare a maselor în rezolvarea tuturor problemelor ce privesc viitorul ţării, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Folosesc acest prilej ca, în numele muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor întreprinderii de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor din Beregsău, judeţul Timiş, să adresez cele mai calde mulţumiri conducerii partidului şi statului nostru, dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită pe care o manifestaţi faţă de dezvoltarea agriculturii, pentru condiţiile tot mai bune ce ni s-au creat în vederea perfecţionării continue a activităţii pe care o desfăşurăm, întreprinderea noastră constituie o expresie elocventă a acţiunii iniţiate de partid pe linia modernizării metodelor de creştere a animalelor. îmbunătăţirea continuă a activităţii întreprinderii a stat permanent în atenţia comitetului judeţean de partid, care ne-a orientat eforturile spre rezolvarea unor probleme complexe privind organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii, promovarea sistematică a progresului tehnic în toate compartimentele procesului de producţie, creşterea eficienţei economice a întregii activităţi. Raportez conferinţei, cu deosebită satisfacţie, că de la intrarea în producţie, în anul 1969, am depăşit an de an sarcinile tehnico-economice. In perioada 1969—1973, colectivul întreprinderii a produs cu 1 600 tone carne de porc peste prevederi, a livrat cooperativelor agricole de producţie şi complexelor nou înfiinţate peste 38 000 scrofiţe şi vieruşi. Prin extinderea mecanizării proceselor de producţie şi introducerea tehnologiilor noi, de înalt randament, productivitatea muncii pe salariat a crescut de la 198 000 lei în 1969, la 270 000 lei în 1973. In aceeaşi perioadă, cheltuielile la 1 000 lei producţie marfă au scăzut cu 82 Iei. Ca urmare a depăşirii an de an a tuturor indicatorilor planului de producţie, investiţia totală a fost recuperată în proporţie de 82 la sută. In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al partidului, lucrătorii întreprinderii noastre, în frunte cu comuniştii, sînt hotărîţi să folosească întreaga pricepere şi hărnicie de care dispun pentru a restitui statului integral investiţia alocată acestui important obiectiv şi a realiza actualul cincinal înainte de termen, îndeplinirea ritmică şi constantă a indicatorilor tehnico-economici, în conformitate cu programul naţional de dezvoltare a zootehniei, se datoreşte organizării mai judicioase a producţiei şi a muncii, introducerii celor mai noi cuceriri ale cercetării ştiinţifice. Astăzi, toate cadrele tehnice de specialitate din întreprindere conduc nemijlocit procesul de producţie, sunt angrenate efectiv în activitatea fermelor în care lucrează, luînd decizii adecvate acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. Comitetul oamenilor muncii se preocupă de perfecţionarea proceselor de producţie, prin extinderea mecanizării acelor lucrări care solicită un volum mare de muncă. Colectivul tehnic de autoutilitare din întreprindere a elaborat o serie de soluţii noi, printre care transportul furajelor în totalitate mecanizat, modernizarea maternităţilor, a halelor de creştere şi îngrăşare şi altele. Prin ridicarea gradului de mecanizare, noi obţinem astăzi o producţie sporită, pe aceleaşi spaţii, cu un număr redus de muncitori, înfiinţarea fermelor de selecţie în care producem material de prăsilă testat după consumul specific de furaje, după creşterea în greutate, capacitatea de alăptare şi prolificitate, ne-a condus la obţinerea unui material de reproducţie cu o înaltă valoare biologică. Informez conferinţa că unitatea noastră a depus eforturi susţinute pe linia modernizării sectorului gospodăresc de creşterea porcilor după sistemul industrial aplicat în complexul nostru, fapt ce a făcut ca producţia din acest sector să fie dublată. Comitetul de partid şi comitetul oamenilor muncii s-au preocupat îndeaproape de perfecţionarea pregătirii profesionale, de calificarea tuturor lucrătorilor — activitate căreia i-am imprimat un caracter permanent, urmărind creşterea receptivităţii în preluarea şi aplicarea în practică a tot ceea ce este nou în ştiinţa şi tehnica mondială privind creşterea şi îngrăşarea porcilor. Pentru permanentizarea lucrătorilor, conducerea unităţii manifestă o grijă deosebită în rezolvarea problemelor legate de îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Din fondurile statului au fost construite peste 100 de apartamente, iar în prezent funcţionează în unitatea noastră o cantină şi un magazin alimentar. In lumina aprecierilor pozitive, precum şi a observaţiilor critice făcute în expunerea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, trebuie să arăt că în munca noastră au existat şi o serie de lipsuri. Mă refer în mod deosebit la indicii de producţie care încă nu sunt la nivelul potenţialului productiv al animalelor, la consumul specific de furaje, încă ridicat, la necesitatea aplicării şi mai riguroase a măsurilor sanitar-veterinare în scopul preîntîmpinării pierderilor de efective. In vederea îmbunătăţirii activităţii de producţie şi economice din fiecare fermă, la fiecare loc de muncă, vom trece la aplicarea şi mai fermă a programului de măsuri deja întocmit, pentru a asigura ridicarea calităţilor biologice de producţie ale efectivelor existente, pentru prevenirea epizootiilor şi respectarea cu stricteţe şi în mod diferenţiat a programului de furajare. In această privinţă, solicităm şi sprijinul conducerii ministerului nostru, pentru livrarea de către F.N.C. a furajelor combinate, cu respectarea strictă a reţetelor furajere pe tot parcursul anului ; modificarea acestora de la o perioadă la alta duce la mărirea consumului specific pe kg spor şi, implicit, la diminuarea rezultatelor economice. Am studiat cu multă atenţie documentele puse în dezbaterea conferinţei noastre. Apreciez în mod deosebit prevederile proiectului de statut al cooperării şi asocierii dintre unităţile agricole de stat şi cooperatiste, care va asigura o utilizare mai raţională a mijloacelor de producţie existente şi a investiţiilor viitoare din agricultură. Ne declarăm întru totul de acord cu prevederile proiectelor de statut, ale tuturor documentelor conferinţei, fiind hotărîţi să participăm cu toate forţele noastre la aplicarea în viaţă a acestora. Ne-au umplut inimile de bucurie interesul deosebit şi admiraţia faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului, faţă de întregul popor român, manifestările de simpatie şi preţuire la adresa soliei noastre, prilejuite de recenta vizită în unele ţări arabe prietene. Documentele politico-e- economice, întrevederile şi consultările ample confirmă din plin importanţa acestei noi şi reprezentative acţiuni de politică externă a României socialiste, al cărei promotor strălucit este secretarul general al Partidului Comunist Român. Luînd act de apropiata vizită în Argentina, Republica Guineea şi Liberia, alături de întregul popor, vă urăm mult succes, tovarăşe secretar general, în nobila misiune de întărire a colaborării între toate ţările, pentru destindere şi pace în lume. In încheiere, asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderea noastră, ale căror eforturi au fost răsplătite prin acordarea, în anii 1971 şi 1972, a Ordinului Muncii clasa I, vor face totul pentru a se situa şi în viitor în eşalonul de frunte al agriculturii de stat din ţara noastră. Cuvîntul tovarăşului Marin Nedea Am reţinut din ampla expunere a tovarăşului secretar general progresul realizat de agricultura noastră socialistă, precum şi marile rezerve de care dispune acest important sector al economiei naţionale. Lucrez de aproape 25 de ani în agricultură şi doresc să arăt, în faţa dumneavoastră, cum gîndim şi cum ne preocupăm noi să ne realizăm sarcinile. In urmă cu doi ani, membrii cooperatori din comuna Purani m-au ales preşedinte al cooperativei agricole de producţie, fiind în acelaşi timp şi director al staţiunii pentru mecanizarea agriculturii. Cooperativa avea datorii, producţiile de porumb nu depăşeau 2000 kg la hectar, iar la celelalte culturi rezultatele erau şi mai slabe. Aşa cum, pe bună dreptate aţi apreciat în expunerea dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în munca noastră şi-au făcut loc unele neajunsuri care s-au menţinut de la un an la altul, rezultatele economice nesatisfăcătoare datorîndu-se unor lipsuri în organizarea şi planificarea producţiei, precum şi folosirii nechibzuite a bazei materiale. Dintr-o analiză pe care a făcut-o comitetul de partid împreună cu consiliul de conducere, s-a desprins concluzia că la cultura porumbului nu se aplica mai mult de o praşilă manuală, iar toamna culesul dura două luni. Conştient de răspunderea ce revine celor două unităţi, am unit într-un colectiv puternic mecanizatorii şi cooperatorii. Am constituit formaţii mixte cărora le-am repartizat o anumită suprafaţă de teren de care să se ocupe de la arat pînă la strînsul şi depozitarea recoltei. Sistemul de organizare şi retribuire a muncii în acord global, explicat cu răbdare ţăranilor cooperatori şi mecanizatorilor, aplicat şi generalizat în toate sectoarele de producţie, a constituit pentru noi o pîrghie importantă în cointeresarea materială. Atitudinea nouă faţă de muncă, răspunderea pentru calitatea lucrărilor au făcut ca în anul 1973 cooperativa noastră să realizeze 5 400 kg porumb boabe la hectar pe teren neirigat. Nu greşesc dacă spun că un spor de cel puţin 200 kg la hectar se datoreşte faptului că am transportat în cîmp în doi ani peste 5 000 tone îngrăşăminte naturale. Conduşi de comitetul de partid, am iniţiat acţiuni pentru eliminarea excesului de umiditate pe mari suprafeţe. Un calcul simplu arată că numai prin această lucrare producţia de porumb a crescut cu 800—1 000 kg la hectar, iar la sfecla de zahăr cu peste 4 000—5 000 kg. In legătură cu aceasta aş avea de făcut şi unele observaţii. Din discuţiile cu mecanizatorii, cu specialiştii şi ţăranii cooperatori, precum şi pe baza constatărilor proprii, am ajuns la concluzia că excesul de apă pe unele suprafeţe este şi consecinţa tasării terenului pe care se fac treceri repetate cu tractoarele pentru executarea lucrărilor agricole. De aceea, consider că este necesar să se introducă tractoare de mare putere, echipate cu întreaga gamă de agregate care să permită executarea simultană a mai multor lucrări. Pentru a urmări eficiența economică, noi am introdus sistemul de evidenţă pentru urmărirea preţului de cost, şi nu am greşit. Avem o evidenţă clară pe ferme, pe sectoare, pe produse şi oamenii au înţeles mai bine de ce nu trebuie să risipească nici o palmă de pămînt, să nu cheltuiască nici un leu în plus. Sistemul şi formele de cooperare cuprinse în proiectele de statut pe care le-am studiat oferă multiple posibilităţi de întărire economică a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. Din experienţa proprie cred că e bine ca directorul S.M.A. să fie şi preşedintele consiliului intercooperatist. Numai integrînd organic activitatea staţiunii de mecanizare în activitatea economică a cooperativelor agricole reuşim să folosim raţional forţa de muncă a cooperatorilor şi mecanizatorilor în tot timpul anului, să introducem mecanizarea în zootehnie, rezultînd, de aici, avantaje economice pentru ambele unităţi. Şi nu numai economice. Secţia de mecanizare, ca sector mecanic al cooperativei agricole de producţie, trebuie să devină o şcoală muncitorească a ţăranilor cooperatori, să-i facă stăpîni pe tehnica agricolă. Propun ca Decretul privind atribuţiile şi răspunderile consiliului de conducere, ale preşedinţilor, inginerilor şefi, ale celorlalte cadre tehnice să cuprindă măsuri obligatorii, pe linia formării lucrătorilor din agricultură, pentru că în condiţiile unei agriculturi mecanizate, noi nu putem concepe ca membrul cooperator să fie în afara pregătirii tehnice. E cert că s-au obţinut rezultate deosebite în dotarea staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. Se pot însă aduce în continuare îmbunătăţiri. In exploatarea tractoarelor şi maşinilor avem deseori stagnări datorită calităţii slabe a unor piese, îndeosebi a cauciucurilor pentru tractoare şi a curelelor de transmisie la combinele C.12. Sîntem convinşi că îndeplinirea exemplară a programului amplu stabilit de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională depinde de noi, de felul cum vom şti să muncim mai bine pămîntul, să îngrijim cu răspundere animalele, să punem în valoare baza materială creată prin grija deosebită a partidului şi statului nostru. Am studiat cu atenţie scrisoarea Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist, am dezbătut-o cu toţi mecanizatorii şi cooperatorii şi indicaţiile se îndeplinesc cu toată grija. Sînt pe terminate lucrările din urgenţa şi pregătim condiţiile pentru producţii bune în acest an. Pe aceasta ne-am bazat cînd am hotărît să valorificăm cu statul mai mult cu 1000 tone cereale şi 50 tone carne în anul 1974. Permiteţi-mi ca, în încheierea cuvîntării mele, să îmi exprim deplinul acord faţă de rezultatele vizitei făcute de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în cele patru ţări arabe prietene şi să vă urez din toată inima mult succes în vizita pe care o veţi face în alte ţări ale globului, ca sol al politicii de pace şi prietenie a poporului român. Vă asigurăm, stimate tovarăşe secretar general al partidului, că mecanizatorii şi cooperatorii din Purani, în frunte cu comuniştii, vor face totul pentru respectarea cuvîntului dat. DIN CUVÎNTUL PARTICIPANȚILOR Cuvîntul tovarăşei Elena Orzan Mă număr printre miile de specialişti care lucrează în producţie, acolo unde se hotărăşte soarta recoltelor, căutînd să aduc şi eu modesta-mi contribuţie la progresul general al agriculturii ţării noastre. Folosesc acest prilej pentru a exprima cele mai sincere mulţumiri pentru cinstea care mi s-a acordat de a lua parte la această conferinţă, pentru posibilitatea de a transmite direct conducerii partidului, personal iubitului nostru conducător, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, gîndurile şi preocupările specialiştilor care lucrează pe ogoarele judeţului Ilfov. Noi, toţi lucrătorii din agricultură, nutrim, tovarăşe secretar general, sentimentul de profundă mîndrie patriotică văzînd cum ţara noastră se dezvoltă şi înfloreşte, cum îi creşte tot mai mult prestigiul în lume, datorită politicii sale interne şi externe. Din toată inima ne ataşăm recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care dă o înaltă apreciere remarcabilei activităţi desfăşurate de dumneavoastră în fructuoasa vizită întreprinsă în unele ţări din Orientul Mijlociu. Sîntem convinşi că vizitele ce urmează să le întreprindeţi în următoarele zile în alte ţări ale lumii vor constitui, de asemenea, noi momente în afirmarea politicii partidului şi statului nostru de pace şi colaborare între popoare. Lucrez ca inginer agronom din anul 1962, anul încheierii cooperativizării agriculturii. Am participat, zi de zi, la toate transformările petrecute în comuna noastră, care au adus modificări esenţiale în bunăstarea celor ce muncesc pe fogoare. La începutul activităţii mele, ca femeie, trebuia să cîştig încrederea oamenilor cu care lucram. Cu timpul am căpătat şi eu şi ei încredere în forţele şi capacitatea de a îndruma şi conduce, în puterea de a obţine producţii din ce în ce mai mari. In cele ce urmează doresc să reţin atenţia Conferinţei asupra cîtorva aspecte din munca mea în prezent. Lucrez ca şef de fermă specializată în producerea seminţelor la cooperativa agricolă Valea Măcrişului, judeţul Ilfov, alături de soţul meu care este inginer şef al cooperativei. Locuim în comună la casa specialiştilor, avînd create cele mai bune condiţii de viaţă şi muncă, ceea ce ne ajută foarte mult să punem în slujba producţiei toată capacitatea noastră, tot timpul nostru. Sîntem mulţumiţi şi ne practicăm amîndoi cu drag meseria pe care ne-am ales-o, iar satisfacţiile profesionale ne aduc cele mai fericite clipe în viaţa noastră. De aceea sînt pe deplin de acord cu măsura preconizată în expunerea tovarăşului secretar general ca toţi specialiştii din agricultură să se stabilească cu domiciliul în comuna unde lucrează. Ferma pe care o conduc produce şi înmulţeşte seminţe de cereale, leguminoase şi plante furajere. Aici lucrează 200 de cooperatori care s-au specializat în producerea seminţelor. 80 la sută sunt femei şi trebuie să spun că ne înţelegem foarte bine între noi femeile, iar bărbaţii ne respectă şi ne apreciază. Respectul şi încrederea în capacitatea noastră le-am cîştigat prin muncă conştiincioasă, prin rezultatele de producţie pe care le-am obţinut. La cultura griului pe o suprafaţă de 400 ha am obţinut o producţia medie de peste 4 500 kg la hectar, depăşind cu mult prevederile planului. Vreau să menţionez că în anul 1972 am introdus în cultură pentru înmulţire soiul de grîu „Aurora“ pe o suprafaţă de 100 hectare, semănat în rînduri rare. Rezultatul — peste 6 200 kg grîu la ha, numai bob şi bob, se minunau oamenii de aşa producţie. întreaga cantitate obţinută a fost valorificată către stat şi astfel am ajutat ca şi cooperativele vecine să fie asigurate cu o sămînţă de calitate, dintr-un soi de mare productivitate. Rezultate bune, peste plan, am obţinut şi la celelalte culturi orz, ovăz, soia,mazăre şi fasole. Cu toate acestea, personal, nu mă declar mulţumită. Pornind de la cerinţele agriculturii moderne, ne-am îndreptat atenţia către pregătirea profesională a ţăranilor cooperatori. Alături de noi avem nevoie de oameni pregătiţi multilateral, capabili să ţină în propriile mîini soarta producţiei agricole. Prin învăţămîntul agrozootehnic de masă, am reuşit să trezim interesul cooperatorilor pentru cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole. Consider însă că este necesară urgentarea aplicării în practică a unei pregătiri mai sistematizate a membrilor cooperatori, acordarea chiar de diplome, de certificata de muncitori calificaţi, paralel cu studierea posibilităţii diferenţierii retribuţiei. Introducerea preţului de cost în cooperativele agricole de producţie ne obligă ca fiecare măsură tehnico-organizatorică să fie gîndită şi privită prin prisma eficienţei, respectiv fiecare cheltuială să fie realizată în scopul sporirii producţiei, concomitent cu reducerea costurilor pe unitatea de produs. Acest lucru impune însă din partea noastră o analiză periodică a cheltuielilor de producţie, o exigenţă sporită asupra calităţii lucrărilor ce se execută, asupra respectării noilor tehnologii elaborate de minister pentru fiecare cultură. Pentru realizarea sarcinilor mari ce revin agriculturii în acest an, cred că am asentimentul colegilor mei din toată ţara pentru a asigura conducerea noastră de stat şi de partid, personal pe tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu, că specialiştii agricoli din România socialistă îşi vor pune în slujba producţiei întreaga lor putere şi capacitate profesională pentru modernizarea agriculturii, pentru sporirea producţiilor an de an. Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că vom şti să ne ținem cuvîntul dat. PAGINA 3 Cuvîntul tovarăşului Alexandru Toană Cuvîntarea conducătorului iubit al naţiunii noastre socialiste a înfăţişat cu puterea de convingere a faptelor tabloul luminos al succeselor dobîndite în toate domeniile în pătratul de veac ce a trecut de la istorica plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3—5 martie 1949, care a deschis ţărănimii drumul spre socialism, spre o viaţă mai bună şi mai demnă. De la înalta tribună a conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din (Continuare in pag. a 4-a)