Satul Socialist, martie 1974 (Anul 6, nr. 1494-1520)

1974-03-01 / nr. 1494

Vineri 1 martie nr. 1494 SATUL SOCIALIST LUCRĂRILE CONFERINŢEI PE ŢARĂ A CADRELOR DE CONDUCERE 9­9 DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE Cuvîntul tovarăşului Ion Spătărelu încerc un sentiment de mîndrie pentru posibilitatea ce mi s-a dat de a lua cuvîntul la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură. Convocarea aces­teia, din iniţiativa conducerii par­tidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, demonstrează încă o dată grija permanentă ce o a­­cordă P.C.R. agriculturii, aflată in­tr-un continuu proces de moder­nizare şi dezvoltare. Conferinţa noastră se desfă­şoară în preajma împlinirii unui sfert de veac de la istorica ple­nară a C.C al P.C.R. din 3—5 martie 1949, care a pus bazele trecerii la cooperativizarea agri­culturii. Tabloul realizărilor, în­făţişat conferinţei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, confirmă jus­teţea şi spiritul creator al politi­cii partidului şi statului nostru, eforturile susţinute pentru dota­rea tehnico-materială şi moder­nizarea continuă a agriculturii. Cooperativa noastră a avut de­osebita cinste de a fi vizitată în repetate rînduri de către secreta­rul general al partidului. Preţi­oasele indicaţii date cu aceste o­­cazii au constituit pentru noi un imbold în muncă, ne-au ajutat să ne organizăm mai bine activita­tea, să obţinem rezultate prin ca­re cooperatorii din comuna Gheorghe Doja, judeţul Ialomiţa, V­or putea raporta îndeplinirea sarcinilor cincinalului în patru ani, atît la producţia vegetală, cît şi la cea animalieră. In anul 1973 am obţinut producţii bune la toate culturile : 4 600 kg grîu la hectar, 6 790 kg porumb boabe, 45 900 kg sfeclă de zahăr, iar la cultura florii-soarelui 2 614 kg la hectar. Am vîndut statului aproa­pe 23 000 tone produse agrozoo­tehnice, cu 4155 tone mai mult decît cantitatea contractată. Ave­rea obştească a crescut la 40 143 000 lei, respectiv 1 567 000 lei la 100 hectare, iar retribuţia cooperatorilor la 75 lei pe nor­mă. Desigur, aceste rezultate se da­­toresc în primul rînd sprijinului permanent primit din partea par­tidului şi statului nostru prin me­canizare şi chimizare, dar şi muncii pline de pasiune şi dăru­ire a oamenilor de aici. In pri­măvara anului 1973, cu apa pînă la brîu, bărbaţi şi femei, săptă­­mîni întregi au săpat canale, au smuls pămîntului palmă cu palmă de sub apă şi au însămînţat cu porumb, pînă la 30 iunie, peste 600 de hectare, obţinînd de pe aceste suprafeţe cîte 7 000 kg po­rumb la ha. Cu asemenea oameni nu-i de mirare că obţinem re­zultate bune, dar sîntem pe de­plin conştienţi că dispunem încă de mari rezerve, că trebuie să muncim cu şi mai multă pricepe­re pentru punerea lor în valoare. Cuvîntarea dumneavoastră, to­varăşe secretar general, jalonează în faţa conferinţei noastre, a în­tregii ţărănimi, un vast şi mobi­lizator program de acţiune. Ne cereţi să muncim azi mai bine, să acţionăm, totdeauna, cu spirit de iniţiativă şi răspundere. Ţin să vă încredinţez că noi, coope­ratorii din inima Bărăganului, vom face totul pentru a ne ridi­ca la înălţimea acestor exigenţe. Ne preocupăm să asigurăm con­diţii cît mai bune pentru realiza­rea unor producţii sporite în a­­cest an. A fost arată încă din toamnă ultima palmă de pămînt, am administrat îngrăşăminte or­ganice pe 200 ha, am fertilizat suplimentar întreaga suprafaţă cultivată cu grîu şi am terminat reparaţiile la maşini şi utilaje, însămînţînd o parte din suprafe­ţele rezervate mazării, ovăzului, borceagului. Am studiat cu atenţie proiecte­le de statut supuse dezbaterii şi apreciem că acestea clarifică şi concretizează cadrul de desfă­şurare a activităţii unităţilor agri­cole cooperatiste şi de stat, adîn­­cesc concentrarea şi specializarea producţiei agricole. Paralel cu preocuparea pentru creşterea continuă a producţiei a­­gricole, în centrul atenţiei noastre a stat şi crearea unor condiţii tot mai bune de viaţă membrilor cooperatori, tuturor locuitorilor din sat. Comuna este de mulţi ani electrificată, avem un cămin cultural spaţios, o nouă şcoală ge­nerală, grădiniţă de copii, dispen­sar uman, o brutărie şi un maga­zin modern, iar anul acesta vom construi 5 case cu etaj pentru specialişti, mecanizatori şi coope­ratori şi ne gîndim să mergem mai departe, să construim, cu plata în rate, case pentru coope­ratorii tineri. Toate acestea vor contribui la urbanizarea comunei, cointeresarea membrilor coopera­tori într-o mai mare măsură pen­tru a rămîne la muncă în coope­rativă. De la această înaltă tribună, a­­dresez mulțumirile cooperatorilor din comuna Gheorghe Doja eroi­cii noastre clase muncitoare, pen­tru efortul pe care îl depune pen­tru producerea a tot mai multe maşini care ne uşurează munca. Totodată, solicităm să se diver­sifice şi mai mult gama de ma­şini agricole pentru a extinde mecanizarea şi a moderniza agri­cultura ţării noastre. Doresc să exprim, în numele cooperatorilor pe care-i repre­zint, şi în acelaşi gând cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, aprobarea deplină faţă de roade­le bogate ale vizitei pe care to­varăşul Nicolae Ceauşescu a în­treprins-o în cele patru ţări a­­rabe. Ea reprezintă un nou şi important act al politicii externe a României socialiste, o expresie grăitoare a frăţiei cu toate for­ţele iubitoare de libertate. Asigur conferinţa, pe dumnea­voastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ţăranii co­operatori din comuna Gheorghe Doja vor depune toate eforturile pentru a se ridica la înălţimea exigenţelor anului agricol record, pentru a întîmpina cu rezultate tot mai bune aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei şi Congresul al XI-lea al partidului nostru. Cuvîntul tovarăşului Florentin Cîrpan Doresc să exprim marea satis­facţie pentru onoarea ce mi s-a acordat de a participa la această înaltă conferinţă, care se înscrie pe coordonatele preocupării con­stante a conducerii partidului, de consultare a maselor în rezolvarea tuturor problemelor ce privesc viitorul ţării, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Folosesc acest prilej ca, în nu­mele muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor întreprinderii de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor din Beregsău, judeţul Ti­miş, să adresez cele mai calde mulţumiri conducerii partidului şi statului nostru, dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită pe care o manifestaţi faţă de dez­voltarea agriculturii, pentru con­diţiile tot mai bune ce ni s-au creat în vederea perfecţionării continue a activităţii pe care o desfăşurăm, întreprinderea noastră constituie o expresie elocventă a acţiunii ini­ţiate de partid pe linia moderni­zării metodelor de creştere a ani­malelor. îmbunătăţirea continuă a activităţii întreprinderii a stat per­manent în atenţia comitetului judeţean de partid, care ne-a ori­entat eforturile spre rezolvarea unor probleme complexe privind organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii, promova­rea sistematică a progresului teh­nic în toate compartimentele pro­cesului de producţie, creşterea efi­cienţei economice a întregii activi­tăţi. Raportez conferinţei, cu deo­sebită satisfacţie, că de la in­trarea în producţie, în anul 1969, am depăşit an de an sarci­nile tehnico-economice. In peri­oada 1969—1973, colectivul în­treprinderii a produs cu 1 600 tone carne de porc peste prevederi, a livrat cooperativelor agricole de producţie şi complexelor nou înfi­inţate peste 38 000 scrofiţe şi vie­­ruşi. Prin extinderea mecanizării proceselor de producţie şi intro­ducerea tehnologiilor noi, de înalt randament, productivitatea mun­cii pe salariat a crescut de la 198 000 lei în 1969, la 270 000 lei în 1973. In aceeaşi perioadă, chel­tuielile la 1 000 lei producţie mar­fă au scăzut cu 82 Iei. Ca urmare a depăşirii an de an a tuturor indicatorilor planului de producţie, investiţia totală a fost recuperată în proporţie de 82 la sută. In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al partidu­lui, lucrătorii întreprinderii noas­tre, în frunte cu comuniştii, sînt hotărîţi să folosească întreaga pri­cepere şi hărnicie de care dispun pentru a restitui statului integral investiţia alocată acestui impor­tant obiectiv şi a realiza actualul cincinal înainte de termen, îndeplinirea ritmică şi constan­tă a indicatorilor tehnico-econo­­mici, în conformitate cu progra­mul naţional de dezvoltare a zoo­tehniei, se datoreşte organizării mai judicioase a producţiei şi a muncii, introducerii celor mai noi cuceriri ale cercetării ştiinţifice. Astăzi, toate cadrele tehnice de specialitate din întreprindere con­duc nemijlocit procesul de pro­ducţie, sunt angrenate efectiv în activitatea fermelor în care lu­crează, luînd decizii adecvate aco­lo unde se hotărăşte soarta pro­ducţiei. Comitetul oamenilor muncii se preocupă de perfecţionarea pro­ceselor de producţie, prin extin­derea mecanizării acelor lucrări care solicită un volum mare de muncă. Colectivul tehnic de auto­utilitare din întreprindere a elabo­rat o serie de soluţii noi, printre care transportul furajelor în tota­litate mecanizat, modernizarea maternităţilor, a halelor de creş­tere şi îngrăşare şi altele. Prin ri­dicarea gradului de mecanizare, noi obţinem astăzi o producţie sporită, pe aceleaşi spaţii, cu un număr redus de muncitori, înfiinţarea fermelor de selecţie în care producem material de pră­­silă testat după consumul speci­fic de furaje, după creşterea în greutate, capacitatea de alăptare şi prolificitate, ne-a condus la ob­ţinerea unui material de repro­ducţie cu o înaltă valoare bio­logică. Informez conferinţa că unitatea noastră a depus eforturi susţinute pe linia modernizării sectorului gospodăresc de creşterea porcilor după sistemul industrial aplicat în complexul nostru, fapt ce a fă­cut ca producţia din acest sector să fie dublată. Comitetul de partid şi comite­tul oamenilor muncii s-au preocu­pat îndeaproape de perfecţionarea pregătirii profesionale, de califica­rea tuturor lucrătorilor — acti­vitate căreia i-am imprimat un caracter permanent, urmărind creşterea receptivităţii în prelua­rea şi aplicarea în practică a tot ceea ce este nou în ştiinţa şi tehnica mondială privind creşte­rea şi îngrăşarea porcilor. Pentru permanentizarea lucrăto­rilor, conducerea unităţii manifestă o grijă deosebită în rezolvarea problemelor legate de îmbunătăţi­rea continuă a condiţiilor de mun­că şi de viaţă ale salariaţilor. Din fondurile statului au fost constru­ite peste 100 de apartamente, iar în prezent funcţionează în unita­tea noastră o cantină şi un maga­zin alimentar. In lumina aprecierilor pozitive, precum şi a observaţiilor critice făcute în expunerea dumneavoas­tră, tovarăşe secretar general, tre­buie să arăt că în munca noastră au existat şi o serie de lipsuri. Mă refer în mod deosebit la indicii de producţie care încă nu sunt la nivelul potenţialului productiv al animalelor, la consumul specific de furaje, încă ridicat, la necesi­tatea aplicării şi mai riguroase a măsurilor sanitar-veterinare în scopul preîntîmpinării pierderilor de efective. In vederea îmbunătăţirii activi­tăţii de producţie şi economice din fiecare fermă, la fiecare loc de muncă, vom trece la aplicarea şi mai fermă a programului de mă­suri deja întocmit, pentru a asi­gura ridicarea calităţilor biologice de producţie ale efectivelor exis­tente, pentru prevenirea epizoo­tiilor şi respectarea cu stricteţe şi în mod diferenţiat a programului de furajare. In această privinţă, solicităm şi sprijinul conducerii ministerului nostru, pentru livra­rea de către F.N.C. a furajelor combinate, cu respectarea strictă a reţetelor furajere pe tot par­cursul anului ; modificarea acesto­ra de la o perioadă la alta duce la mărirea consumului specific pe kg spor şi, implicit, la diminuarea rezultatelor economice. Am studiat cu multă atenţie documentele puse în dezbaterea conferinţei noastre. Apreciez în mod deosebit prevederile proiec­tului de statut al cooperării şi a­­socierii dintre unităţile agricole de stat şi cooperatiste, care va a­­sigura o utilizare mai raţională a mijloacelor de producţie existen­te şi a investiţiilor viitoare din agricultură. Ne declarăm întru totul de acord cu prevederile proiectelor de sta­tut, ale tuturor documentelor con­ferinţei, fiind hotărîţi să partici­păm cu toate forţele noastre la aplicarea în viaţă a acestora. Ne-au umplut inimile de bucu­rie interesul deosebit şi admira­ţia faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului, faţă de în­tregul popor român, manifestările de simpatie şi preţuire la adresa soliei noastre, prilejuite de recen­ta vizită în unele ţări arabe prietene. Documentele politico-e- e­conomice, întrevederile şi consul­tările ample confirmă din plin importanţa acestei noi şi repre­zentative acţiuni de politică ex­ternă a României socialiste, al cărei promotor strălucit este se­cretarul general al Partidului Co­munist Român. Luînd act de apropiata vizită în Argentina, Republica Guineea şi Liberia, alături de întregul popor, vă urăm mult succes, tovarăşe secretar general, în nobila misiune de întărire a colaborării între toa­te ţările, pentru destindere şi pace în lume. In încheiere, asigurăm conduce­rea partidului, pe dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderea noastră, ale căror eforturi au fost răsplătite prin acordarea, în anii 1971 şi 1972, a Ordinului Muncii clasa I, vor face totul pentru a se situa şi în viitor în eşalonul de frunte al agriculturii de stat din ţara noastră. Cuvîntul tovarăşului Marin Nedea Am reţinut­ din ampla expunere a tovarăşului secretar general pro­gresul realizat de agricultura noas­tră socialistă, precum şi marile re­zerve de care dispune acest impor­tant sector al economiei naţionale. Lucrez de aproape 25 de ani în agricultură şi doresc să arăt, în faţa dumneavoastră, cum gîndim şi cum ne preocupăm noi să ne realizăm sarcinile. In urmă cu doi ani, membrii cooperatori din co­muna Purani m-au ales preşedinte al cooperativei agricole de produc­ţie, fiind în acelaşi timp şi director al staţiunii pentru mecanizarea a­­griculturii. Cooperativa avea da­torii, producţiile de porumb nu de­păşeau 2000 kg la hectar, iar la celelalte culturi rezultatele erau şi mai slabe. Aşa cum, pe bună dreptate aţi apreciat în expunerea dumneavoas­tră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în munca noastră şi-au făcut loc u­­nele neajunsuri care s-au menţinut de la un an la altul, rezultatele e­­conomice nesatisfăcătoare dato­­rîndu-se unor lipsuri în organiza­rea şi planificarea producţiei, pre­cum şi folosirii nechibzuite a bazei materiale. Dintr-o analiză pe care a făcut-o comitetul de partid îm­preună cu consiliul de conducere, s-a desprins concluzia că la cultu­ra porumbului nu se aplica mai mult de o praşilă manuală, iar toamna culesul dura două luni. Conştient­ de răspunderea ce re­vine celor două unităţi, am unit într-un colectiv puternic mecani­zatorii şi cooperatorii. Am consti­tuit formaţii mixte cărora le-am repartizat o anumită suprafaţă de teren de care să se ocupe de la a­­rat pînă la strînsul şi depozitarea recoltei. Sistemul de organizare şi retribuire a muncii în acord global, explicat cu răbdare ţăranilor coo­peratori şi mecanizatorilor, aplicat şi generalizat în toate sectoarele de producţie, a constituit pentru noi o pîrghie importantă în cointeresa­rea materială. Atitudinea nouă faţă de muncă, răspunderea pentru calitatea lucrărilor au făcut ca în anul 1973 cooperativa noastră să re­alizeze 5 400 kg porumb boabe la hectar pe teren neirigat. Nu gre­şesc dacă spun că un spor de cel puţin 200 kg la hectar se datoreşte faptului că am transportat în cîmp în doi ani peste 5 000 tone îngră­şăminte naturale. Conduşi de comitetul de partid, am iniţiat acţiuni pentru elimina­rea excesului de umiditate pe mari suprafeţe. Un calcul simplu arată că numai prin această lucrare pro­ducţia de porumb a crescut cu 800—1 000 kg la hectar, iar la sfe­cla de zahăr cu peste 4 000—5 000 kg. In legătură cu aceasta aş avea de făcut şi unele observaţii. Din discuţiile cu mecanizatorii, cu spe­cialiştii şi ţăranii cooperatori, pre­cum şi pe baza constatărilor pro­prii, am ajuns la concluzia că ex­cesul de apă pe unele suprafeţe este şi consecinţa tasării terenului pe care se fac treceri repetate cu tractoarele pentru executarea lu­crărilor agricole. De aceea, consi­der că este necesar să se introducă tractoare de mare putere, echipate cu întreaga gamă de agregate care să permită executarea simultană a mai multor lucrări. Pentru a urmări eficiența econo­mică, noi am introdus sistemul de evidenţă pentru urmărirea preţu­lui de cost, şi nu am greşit. Avem o evidenţă clară pe ferme, pe sec­toare, pe produse şi oamenii au în­ţeles mai bine de ce nu trebuie să risipească nici o palmă de pămînt, să nu cheltuiască nici un leu în plus. Sistemul şi formele de cooperare cuprinse în proiectele de statut pe care le-am studiat oferă multiple posibilităţi de întărire economică a unităţilor agricole de stat şi coo­peratiste. Din experienţa proprie cred că e bine ca directorul S.M.A. să fie şi preşedintele consiliului intercooperatist. Numai integrînd organic activitatea staţiunii de me­canizare în activitatea economică a cooperativelor agricole reuşim să folosim raţional forţa de muncă a cooperatorilor şi mecanizatorilor în tot timpul anului, să introducem mecanizarea în zootehnie, rezultînd, de aici, avantaje economice pen­tru ambele unităţi. Şi nu numai e­­conomice. Secţia de mecanizare, ca sector mecanic al cooperativei agricole de producţie, trebuie să devină o şcoală muncitorească a ţăranilor cooperatori, să-i facă stă­­pîni pe tehnica agricolă. Propun ca Decretul privind atribuţiile şi răs­punderile consiliului de conduce­re, ale preşedinţilor, inginerilor şefi, ale celorlalte cadre tehnice să cuprindă măsuri obligatorii, pe li­nia formării lucrătorilor din agri­cultură, pentru că în condiţiile u­­nei agriculturi mecanizate, noi nu putem concepe ca membrul coope­rator să fie în afara pregătirii teh­nice. E cert că s-au obţinut rezultate deosebite în dotarea staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. Se pot însă aduce în continuare îmbunătăţiri. In exploatarea trac­toarelor şi maşinilor avem deseori stagnări datorită calităţii slabe a unor piese, îndeosebi a cauciucu­rilor pentru tractoare şi a curele­lor de transmisie la combinele C.12. Sîntem convinşi că îndeplinirea e­­xemplară a programului amplu stabilit de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională depinde de noi, de felul cum vom şti să mun­cim mai bine pămîntul, să îngrijim cu răspundere animalele, să punem în valoare baza materială creată prin grija deosebită a partidului şi statului nostru. Am studiat cu atenţie scrisoarea Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist, am dezbă­tut-o cu toţi mecanizatorii şi coo­peratorii şi indicaţiile se îndepli­nesc cu toată grija. Sînt pe termi­nate lucrările din urgenţa­­ şi pre­gătim condiţiile pentru producţii bune în acest an. Pe aceasta ne-am bazat cînd am hotărît să valorifi­căm cu statul mai mult cu 1000 tone cereale şi 50 tone carne în a­­nul 1974. Permiteţi-mi ca, în încheierea cu­­vîntării mele, să îmi exprim depli­nul acord faţă de rezultatele vizi­tei făcute de dumneavoastră, tova­răşe Nicolae Ceauşescu, în cele pa­tru ţări arabe prietene şi să vă u­­rez din toată inima mult succes în vizita pe care o veţi face în alte ţări ale globului, ca sol al politicii de pace şi prietenie a poporului român. Vă asigurăm, stimate tovarăşe secretar general al partidului, că mecanizatorii şi cooperatorii din Purani, în frunte cu comuniştii, vor face totul pentru respectarea cu­­vîntului dat. DIN CUVÎNTUL PARTICIPANȚILOR Cuvîntul tovarăşei Elena Orzan Mă număr printre miile de specialişti care lucrează în pro­ducţie, acolo unde se hotărăşte soarta recoltelor, căutînd să aduc şi eu modesta-mi contribuţie la progresul general al agricultu­rii ţării noastre. Folosesc a­­cest prilej pentru a exprima ce­le mai sincere mulţumiri pentru cinstea care mi s-a acordat de a lua parte la această conferinţă, pentru posibilitatea de a transmite direct conducerii partidului, perso­nal iubitului nostru conducător, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, gîndurile şi preocupările specialiş­tilor care lucrează pe ogoarele judeţului Ilfov. Noi, toţi lucrătorii din agricul­tură, nutrim, tovarăşe secretar general, sentimentul de profundă mîndrie patriotică văzînd cum ţara noastră se dezvoltă şi înfloreşte, cum îi creşte tot mai mult pres­tigiul în lume, datorită politicii sale interne şi externe. Din toată inima ne ataşăm recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care dă o înaltă apreciere remarcabilei activităţi desfăşurate de dumneavoastră în fructuoasa vizită întreprinsă în unele ţări din Orientul Mijlociu. Sîntem convinşi că vizitele ce urmează să le între­prindeţi în următoarele zile în alte ţări ale lumii vor constitui, de asemenea, noi momente în afirmarea politicii partidului şi statului nostru de pace şi colabo­rare între popoare. Lucrez ca inginer agronom din anul 1962, anul încheierii coopera­tivizării agriculturii. Am partici­pat, zi de zi, la toate transformă­rile petrecute în comuna noastră, care au adus modificări esenţiale în bunăstarea celor ce muncesc pe f­ogoare. La începutul activităţii mele, ca femeie, trebuia să cîştig încrede­rea oamenilor cu care lucram. Cu timpul am căpătat şi eu şi ei încredere în forţele şi capacitatea de a îndruma şi conduce, în pute­rea de a obţine producţii din ce în ce mai mari. In cele ce urmează doresc să reţin atenţia Conferinţei asupra cîtorva aspecte din munca mea în prezent. Lucrez ca şef de fermă specializată în producerea semin­ţelor la cooperativa agricolă Valea Măcrişului, judeţul Ilfov, alături de soţul meu care este inginer şef al cooperativei. Locuim în comună la casa specialiştilor, avînd create cele mai bune condi­ţii de viaţă şi muncă, ceea ce ne ajută foarte mult să punem în slujba producţiei toată capacita­tea noastră, tot timpul nostru. Sîntem mulţumiţi şi ne practicăm amîndoi cu drag meseria pe care ne-am ales-o, iar satisfacţiile profesionale ne aduc cele mai fericite clipe în viaţa noastră. De aceea sînt pe deplin de acord cu măsura preconizată în expune­rea tovarăşului secretar general ca toţi specialiştii din agricultură să se stabilească cu domiciliul în comuna unde lucrează. Ferma pe care o conduc produce şi înmulţeşte seminţe de cereale, leguminoase şi plante furajere. Aici lucrează 200 de cooperatori care s-au specializat în produce­rea seminţelor. 80 la sută sunt femei şi trebuie să spun că ne înţelegem foarte bine între noi femeile, iar bărbaţii ne respectă şi ne apreciază. Respectul şi încrederea în capacitatea noastră le-am cîştigat prin muncă conştiin­cioasă, prin rezultatele de produc­ţie pe care le-am obţinut. La cultura griului pe o suprafaţă de 400 ha am obţinut o producţia medie de peste 4 500 kg la hectar, depăşind cu mult prevederile planului. Vreau să menţionez că în anul 1972 am introdus în cultură pen­tru înmulţire soiul de grîu „Auro­ra“ pe o suprafaţă de 100 hectare, semănat în rînduri rare. Rezulta­tul — peste 6 200 kg grîu la ha, numai bob şi bob, se minunau oamenii de aşa producţie. întreaga cantitate obţinută a fost valorifi­cată către stat şi astfel am ajutat ca şi cooperativele vecine să fie asigurate cu o sămînţă de calitate, dintr-un soi de mare productivi­tate. Rezultate bune, peste plan, am obţinut şi la celelalte culturi­­ orz, ovăz, soia,mazăre şi fasole. Cu toate acestea, personal, nu mă declar mulţumită. Pornind de la cerinţele agriculturii moderne, ne-am îndreptat atenţia către pregătirea profesională a ţărani­lor cooperatori. Alături de noi avem nevoie de oameni pregătiţi multilateral, capabili să ţină în propriile mîini soarta producţiei agricole. Prin învăţămîntul agro­zootehnic de masă, am reuşit să trezim interesul cooperatorilor pentru cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole. Con­sider însă că este necesară urgen­tarea aplicării în practică a unei pregătiri mai sistematizate a membrilor cooperatori, acordarea chiar de diplome, de certificata de muncitori calificaţi, paralel cu studierea posibilităţii diferenţierii retribuţiei. Introducerea preţului de cost în cooperativele agricole de produc­ţie ne obligă ca fiecare măsură tehnico-organizatorică să fie gîn­­dită şi privită prin prisma eficien­ţei, respectiv fiecare cheltuială să fie realizată în scopul sporirii producţiei, concomitent cu redu­cerea costurilor pe unitatea de produs. Acest lucru impune însă din partea noastră o analiză perio­dică a cheltuielilor de producţie, o exigenţă sporită asupra calităţii lucrărilor ce se execută, asupra respectării noilor tehnologii ela­borate de minister pentru fiecare cultură. Pentru realizarea sarcinilor mari ce revin agriculturii în acest an, cred că am asentimentul colegilor mei din toată ţara pen­tru a asigura conducerea noastră de stat şi de partid, personal pe tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu, că specialiştii agricoli din România socialistă îşi vor pune în slujba producţiei întreaga lor putere şi capacitate profesio­nală pentru modernizarea agricul­turii, pentru sporirea producţiilor an de an. Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că vom şti să ne ținem cuvîntul dat. PAGINA 3 Cuvîntul tovarăşului Alexandru Toană Cuvîntarea conducătorului iubit al naţiunii noastre socialiste a în­făţişat cu puterea de convingere a faptelor tabloul luminos al suc­ceselor dobîndite în toate dome­niile în pătratul de veac ce a tre­cut de la istorica plenară a Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român din 3—5 martie 1949, care a deschis ţărănimii dru­mul spre socialism, spre o viaţă mai bună şi mai demnă. De la înalta tribună a conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din (Continuare in pag. a 4-a)

Next