Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)
1974-04-23 / nr. 1539
PAGINA 2 Modalitate cultural-artistică de Străveche tradiţie, teatrul îşi dezvăluie continuu posibilităţile sale educative nelimitate, rolul de importantă tribună de afirmare a ideilor timpului nostru, de formare şi modelare a conştiinţelor. Numărul mare al formaţiilor de teatru de amatori apărute în mediul rural, cîmpul lor de afirmare, cu bogate valenţe etice, nevalorificat încă pe deplin, ne-au determinat să solicităm directorului Centrului de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori Baia Mare — Nicoară Timiş, înfăţişarea cîtorva aspecte mai deosebite ale existenţei şi evoluţiei formaţiilor de teatru de amatori din satele judeţului Maramureş. — Fiind un ţinut cu bogate şi vechi tradiţii de teatru folcloric — ne spune interlocutorul — Maramureşul dispune astăzi la sate de 126 de formaţii de teatru de amatori. Intre acestea sînt echipe, ca cele din Săcel, Mara, Bistra, care pun în scenă anual cîte trei sau patru piese de teatru. împreună cu instructorii acestor formaţii ne străduim, la începutul fiecărei stagiuni săteşti, să stabilim repertoriul cel mai potrivit in funcţie de necesităţile educaţionale ale localităţilor respective, de posibilităţileactoriceşti ale fiecărei formaţii, de priza pe care o piesă ar putea-o avea sau nu la public. Majoritatea dintre aceste formaţii pun în scenă piese într-un act şi deşi numărul acestor piese a crescut mult în ultima vreme, puţine dintre ele întrunesc calităţi artistice deosebite. Cele mai multe sunt scrise oarecum in genul textelor destinate brigăzilor artistice de agitaţie, cu personaje schematice, prea simplificate, lipsite deci de profunzimea şi complexitatea necesare. Interesul publicului rural pentru tea-’ tru este mare, acest public știe foarte bine să aprecieze o piesă de teatru ale cărei personaje sunt viabile, purtătoare ale unui mesaj. A aduce pe scenele căminelor culturale piese de o realizare artistică submediocră ar însemna să îndepărtăm de teatru acest public, să-i stricăm gustul artistic. De aceea, selecţionăm pentru repertoriu cele mai bune dintre piesele dramatice existente, aşteptînd totodată din partea dramaturgilor noi şi mai reuşite opere destinate acestor formaţii. — Intr-un interviu — intervenim noi — publicat în paginile ziarului nostru, referindu-se la formaţiile de teatru de amatori din mediul rural, directorul Teatrului dramatic din Baia Mare, Iosif Capoceanu, arăta că „aceste echipe de teatru trăiesc doar cu trei săptămîni înaintea unui , concurs pentru ca apoi să moară“, că pentru realizarea unui spectacol de teatru dat de amatori se lucrează puţin şi pripit. Ce posibilităţi întrevedeţi pentru ca formaţiile de teatru de amatori să-şi intensifice şi să-şi permanentizeze activitatea pe durata întregului an ? — In atenţia noastră a stat de mult faptul acesta. Adică să facem în aşa fel încît o formaţie de teatru de amatori să nu-şi înceteze activitatea după primul sau al doilea spectacol susţinut, ci să exploateze cît mai mult o piesă pusă în scenă. Nu numai că am întrevăzut posibilităţile de realizare, dar am şi trecut la acţiunea de statornicire a unei stagiuni permanente a teatrului sătesc. Astfel, împărţind judeţul pe zone care să cuprindă cîte 12 comune, şi stabilind ca în cadrul fiecărei zone să aibă loc un schimb reciproc de spectacole între toate cele 12 formaţii, spectatorii din fiecare comună vor avea prilejul ca în decursul unui an să poată asista la 12 spectacole de teatru. Tot în vederea stimulării activităţii acestor formaţii, a întăririi spiritului de competiţie vom condiţiona rămînerea unei echipe în concursul formaţiilor de teatru de amatori prin susţinerea de către aceasta a cel puţin două spectacole în fiecare etapă a concursului. — In satele maramureşene am avut ocazia să întîlnesc oameni simpli cu reale aptitudini pentru actorie, dornici de a urca pe scenă. Atragerea lor în rîndul actorilor amatori ar apropia, cred şi mai mult publicul de teatru. — Desigur. Instructorii formaţiilor de teatru au primit din partea noastră ca sarcină permanentă descoperirea şi cooptarea ţăranilor talentaţi în sinul formaţiilor de teatru. Numărul acestora a crescut considerabil în ultimul timp, iar resursele actoriceşti de care au dat dovadă au depăşit de multe ori aşteptările. Spectacolele oferite de teatrele profesioniste spectatorilor de la sate ar constitui în acest sens un model şi un stimulent atît pentru actorii amatori cit şi pentru public. Noi ne vom strădui şi mai mult ca pe scenele căminelor culturale să urce tot mai mulţi cooperatori, mecanizatori, tinerii şi tinerele comunelor noastre , aceştia să îmbrace haina diferitelor personaje, iar intelectualii să devină doar iniţiatorii şi coordonatorii vieţii spirituale a satelor. Aşadar, Maramureşul ne oferă două noutăţi, deosebit de importante pentru activitatea formaţiilor de teatru de amatori : iniţiativa statornicirii unei stagiuni permanente a teatrului de amatori şi ideea promovării tot mai mari a sătenilor In rîndul actorilor amatori, recrutaţi pină acum aproape in exclusivitate dintre intelectuali. Prima este o acţiune în curs de realizare. Pentru traducerea in fapt a celei de-a doua, va fi nevoie, desigur, de foarte multă muncă şi perseverenţă atît din partea instructorilor de formaţii, cît şi din partea sătenilor înclinaţi spre actorie, de organizarea cît mai multor concursuri selective de recitare, de rezumative lecţii de dicţie şi mişcare scenică. Iar dacă la început vor apare unele stîngăcii de interpretare, dăruirea şi pasiunea actorilor-ţărani vor fi răsplătite de aplauzele unui public care se va simţi în felul acesta şi mai apropiat de teatru. Pentru că adeziunea totală a publicului rural pentru teatru poate fi obţinută doar atunci cînd acest public are în acelaşi timp încredere în toate acţiunile cultural-educative organizate la căminul cultural. Iar această încredere va fi deplină numai dacă tot ceea ce se organizează la căminul cultural se sprijină pe necesităţile spirituale şi politice ale oamenilor, pe participarea lor conştientă şi activă atît la conceperea cît şi la desfăşurarea tuturor activităţilor culturale. VASILE GROZA SĂTENII — nu numai amatori de teatru, ci şi artişti amatori NU „CEASUL RĂU“ E DE VINĂ (Urmare din pag. 1) totul a fost făcut. La Inspectoratul judeţean pentru protecţia muncii insă se afirmă că unitatea amintită s-a caracterizat, în această perioadă, prin lipsa, pe toată linia, a oricărui fel de instructaj... întrebat fiind, dacă s-a investit o sumă, cit de mică, pentru luarea unor măsuri de securitate, preşedintele nu poate nici măcar aminti ce s-a întreprins în acest sens. Ceva, o vagă intenţie doar, a existat. La 15 martie, cînd s-a discutat, printre altele, cu brigadierul Gheorghe Moga, care răspundea, de fapt, de instruirea victimei, acesta, primeşte, după şedinţă, o decizie în scris, prin care este înştiinţat că răspunde de asigurarea măsurilor de protecţie a muncii la activităţile din magazie şi la secţiile anexe (accidentul a avut loc tocmai în acest sector). Ce face brigadierul Gh. Moga ? Se rezumă la a lua act de ce trebuie făcut, neacţionînd însă în nici un sens. Cu toate acestea şi el susţine că l-a instruit pe R. A. Gîndul ne duce la o verificare şi o instruire superficiale, îndeplinindu-se o simplă formalitate. Nu putea fi altfel, în primul rind, pentru că Ordinul 100/A din 1972 al M.A.I.A.A., care prevede, obligatoriu, verificarea tuturor maşinilor şi utilajelor din punct de vedere al protecţiei muncii, nici nu era cunoscut (de fapt, nici nu există in unitate). Despre totala indiferenţă, necunoaşterea şi ignorarea unor obligaţii de serviciu este vorba şi în declaraţia inginerului şef Petru Mircea. Reproducem cîteva rinduri : „Nu am cunoştinţă cine a dat dispoziţie ca instalaţia să fie mutată în încăperea în care este în prezent. Am fost informat de modificările făcute numai la începutul lunii martie, anul trecut, cind victima a venit la mine, trimis de preşedintele C.A.P., să-i fac instructajul introductiv de protecţie a muncii (...) urmînd ca instructajul la faţa locului să fie făcut de preşedinte. Instructajul respectiv l-am făcut în biroul meu, nu am mers cu mecanicul la faţa locului, după cum nu am fost în clădirea unde a fost instalată moara, nici după aceea“. Rămîi stupefiat, ştiut fiind faptul că specialistul unităţii lucrează aici de cîţiva ani buni. Referitor la Ordinul 100/A, privind verificarea din punct de vedere al protecţiei muncii a marinilor, utilajelor, şi, respectiv, ecusonarea celor corespunzătoare, tot inginerul şef susţine că „nu am şi nici nu cunosc conţinutul acestui ordin“. Cu alte cuvinte, unul dintre organizatorii şi conducătorii producţiei, care trebuia să-şi însuşească mai temeinic decât toţi normele de protecţia muncii, afirmă că nici măcar nu le cunoaşte. Instructajul l-a făcut, din birou, iar în ceea ce priveşte amplasarea morii şi a motorului, n-avea habar, deşi construcţia in care au fost montate se află numai la 50 de metri de sediul cooperativei ! Iată de ce, regretele tardive, tîngurile şi „justificările“ vinovaţilor — „Noi l-am instruit...“, „Ceasul tău, ce sâ-i faci !“ — nu-şi au aici locul şi rostul. Pentru că este vorba de o încălcare flagrantă a unor obligaţii profesionale, a celor mai elementare norme de protecţie a muncii, soldate cu tragica întîmplare în care şi-a pierdut viaţa un om de 43 de ani. Şi, nu numai atît. O femeie a rămas văduvă, iar cinci copii, din care patru minori, zadarnic îşi mai aşteaptă tatăl ! EXCURSIE - ŞCOALĂ . Excursiile-şcoală constituie o activitate cu un bogat conţinut instructiv-educativ nu numai pentru şcolari, ci şi pentru adulţi. Mulţumită preocupării Consiliului judeţean Galaţi al organizaţiei de pionieri şi sprijinului conducerii O.J.T., pionierii şi uteciştii din judeţ beneficiază de cîţiva ani de numeroase astfel de excursii. Recent, in scopul cunoaşterii judeţului, 80 de pionieri de la şcoala generală din comuna Costache Negri au parcurs itinerarul Costache Negri — Tecuci—Tg. Bujor — Galaţi — Costache Negri, ceea ce le-a permis nu numai înţelegerea „pe viu", dar şi aprofundarea a numeroase cunoştinţe despre relief, climă, economia judeţului. Demn de menţionat pentru viziunea pedagogică a dascălilor din C. Negri este şi organizarea, după excursie, a unui concurs „Cine ştie cîştigă“, pe tema dezvoltării social-economice a județului. Timpul probabil pentru 23 aprilie , vremea se menţine răcoroasă. Cerul va fi variabil, cu înnourări mai accentuate in Maramureş, nordul Crişanei, nordul şi estul Transilvaniei, Moldova, Dobrogea şi Muntenia, unde vor cădea ploi locale îndeosebi cu caracter de aversă. în celelalte zone se vor semnala averse izolate. In regiunile de deal din Moldova şi in depresiunile din estul Transilvaniei precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă. La munte, va ninge. Vîntul va sufla slab pină la potrivit. Minimele vor oscila între -4 şi -8 grade, iar maximele între +5 şi +15 grade. Local, în vestul ţării şi in zonele deluroase vor fi condiţii de brumă. Şi în următoarele două nopţi condiţiile atmosferice se menţin favorabile producerii brumei, îndeosebi în zonele deluroase. Timpul probabil pentru 24, 25 şi 26 aprilie , vremea se menţine răcoroasă la începutul intervalului, apoi se va încălzi ușor. Cerul va fi variabil. Vor cădea averse locale de ploaie, mai frecvente în cursul după-amiezii. In zona de munte va ninge temporar. Vînt potrivit. Minimele vor oscila între —3 și +6 grade, izolat mai coborîte in depresiunile din estul Transilvaniei, iar maximele între +8 și +18 grade, izolat mai ridicate. DIVIZIA B DE FOTBAL Olimpia Satu Mare — lider autoritar in seria a lll-a In campionatul diviziei B de fotbal au mai rămas de disputat 10 etape. In prima serie, după etapa desfășurată duminică, lucrurile s-au complicat foarte mult. Dacă la un moment dat se părea că singurele candidate la promovare sunt echipele Gloria Buzău şi C.S.M. Suceava. acum, numărul formaţiilor cu şanse reale de a evolua la anul viu s-a mărit la cinci, celor două alăturîndu-se Ştiinţa Bacău, Metalul Plopeni şi F.C. Galaţi. Reţinem saltul spectaculos înregistrat în retur de gălăţeni, al căror coordonator de joc este fostul internaţional rapidist Dan Goe, precum şi eforturile băcăuanilor şi prahovenilor de a menţine judeţele lor pe harta primei divizii fotbalistice a ţării. (Se ştie că atit Sport Club Bacău, cit şi F.C. Petrolul sunt serios ameninţate cu retrogradarea), în zona lanternei roşii, zece formaţii luptă pentru evitarea drumului spre divizia C. Din păcate, metodele folosite de cele mai multe ori pentru obţinerea punctelor puse în joc nu sunt tocmai cele dorite. Exemplul cel mai elocvent in acest sens ni l-a oferit recentul meri Progresul Brăila — F.C. Galaţi, la care arbitrul a fost nevoit să elimine sau să avertizeze, pentru faulturi grosolane, 17 dintre cei 22 de jucători. Stimulată de succesul obţinut anul trecut in „Cupa României“, C.S. Râmnicu Vilcea s-a instalat încă de la începutul campionatului în fruntea clasamentului seriei a II-a şi se pare că nu va ceda acest loc pină la încheierea întrecerilor. Victoriile obţinute în deplasare (duminică, a cîştigat la Giurgiu cu 2-0) dovedesc că plecarea lui Gojgaru nu este resimţită prea mult de coechipierii lui Haidu, dornici să dubleze succesul obţinut în cea mai populară competiţie de fotbal din ţara noastră cu promovarea în divizia A. Pe locul secund în serie, la două puncte diferenţă, Şoimii Sibiu, echipă antrenată de fostul rapidist Ion Ionescu. Cit priveşte zona retrogradării situaţia este asemănătoare cu cea din seria I, nu mai puţin de opt formaţii puţind să urce sau să coboare de la o etapă la alta unul sau mai multe locuri. Minerul Motru, Carpaţi Braşov şi Dunărea Giurgiu rămîn, totuşi, cele mai ameninţate. In sfîrşit, in seria a IlI-a, un lider autoritar. Cu cinci puncte avans. Olimpia Satu Mare nu mai poate pierde practic locul I. La subsolul clasamentului, şase echipe au probleme în privinţa punctelor : Minerul Cavnic, Vulturii Textila Lugoj, Metalurgistul Cugir, Arieşul Turda, Gloria Bistriţa şi Textila Odorhei. Rezultate tehnice Seria 1 : C.S.M. Suceava—Viitorul Vaslui 1—0, S. C. Tulcea — Progresul Brăila 0—1, Metalul Plopeni—Gloria Buzău 0—0, Celuloza Călăraşi—Caraimanul Buşteni 2—0, Oţelul Galaţi—C.F.R. Paşcani 1—0, Ceahlăul Piatra Neamţ—Constructorul Galaţi 6—2, F. C. Galaţi — Petrolul Moineşti 3—0, Ştiinţa Bacău—C.S.U. Galaţi 1—0, Victoria Roman — Metalul Mija 3—0. Seria a II-a: Şoimii Sibiu—Gaz metan Mediaş 1—0, Tractorul Braşov—Nitramonia Făgăraş 1—1, Dunărea Giurgiu—Chimia Rm. Vilcea 0—2, Autobuzul Bucureşti — Flacăra Moreni 1—0, Dinamo Slatina—Metalul Bucureşti 2—1, C.S. Tîrgovişte—Electroputere Craiova 1— 2, Carpaţi Braşov—Progresul Bucureşti 0—0, Metalul Drobeta Turnu-Severin — Metrom Braşov 2— 1, Şantierul Naval Olteniţa — Minerul Motru 1—0. Seria a III-a : Gloria Bistriţa— Unirea Arad 0—0, C.F.R. Timişoara—Minerul Anina 2—1, Minerul Baia Mare—Olimpia Satu-Mare 0—0, Olimpia Oradea — Arieşul Turda 1—0, Mureşul Deva—Victoria Cărei 1—0, Textila Odorhei —U.M. Timişoara 1—2, Metalurgistul Cugir — Industria sîrmei Cîmpia Turzii 2—1, Vulturii Textila Lugoj—F. C. Bihor 1—0, Minerul Cavnic—Corvinul Hunedoara 2 0. Intre 10 şi 23 iunie, ţara noastră va găzdui o interesantă şi importantă competiţie internaţională de ciclism , a XX-a ediţie a „Turului ciclist al României“. La startul întrecerilor, programate pe parcursul a 1 919 km vor fi prezenţi aproape 100 de rutieri, din opt ţări. Cele 14 etape se vor desfăşura după cum urmează: Etapa I, 10 iunie : Bucureşti — Urziceni — Buzău (120 km); etapa a II-a, 11 iunie: Buzău — Focşani — Bacău (165 km) ; etapa a III-a, 12 iunie : Bacău — Vaslui — Iaşi; etapa a IV-a, 13 iunie : Iaşi — Paşcani — Suceava (150 km) ; etapa a V-a, 14 iunie : Suceava __ Gura Humorului — Bistriţa (170 km) ; etapa a VI-a, 15 iunie: Bistriţa-Năsăud — Bistriţa (25 km) ; etapa a VII-a, 15 iunie : Bistriţa — Dej — Baia Mare (145 km) ; etapa a VIII-a, 16 iunie : Baia Mare — Zalău — Cluj (160 km) ; etapa a IX-a, 18 iunie : Cluj — Huedin — Oradea (152 km); etapa a X-a, 19 iunie : Oradea — Arad — Timişoara (165 km) ; etapa a XI-a, 20 iunie : Timişoara — Lugoj — Drobeta Tr. Severin (155 km) ; etapa a XII-a, 21 iunie : Drobeta Tr. Severin — Filiaşi — Craiova (115 km); etapa a XIII-a, 22 iunie : Craiova — Slatina — Piteşti (120 km); etapa a XIV-a, 23 iunie , Piteşti — Bucureşti. " Jurul ciclist al României " la ediția a XX-a • în 13 zile vor fi parcurşi 1919 km ■ MARIAN GHIOLDUŞ SATUL SOCIALIST „Un control regulat este absolut necesar chiar cind copiii sunt voinici şi sănătoşi" - spune doctorul Cristina Keri, medic pediatru la circumscripţia sanitară din Braniştea, judeţul Dâmboviţa • La Sevlievo s-au desfăşurat întrecerile competiţiei internaţionale de lupte libere „Memorialul Dan Kolov“, la care au participat 171 de sportivi din 16 ţări. La categoria 82 kg, în care victoria a revenit bulgarului Zaberski, luptătorul român Vasile Iorga s-a clasat pe locul doi, fiind urmat de Maragaşvili (U.R-S.S.). In limitele categoriei peste 100 kg, pe primul loc s-a situat Boev (Bulgaria), urmat de Bigaev (U.R-S.S.) şi Ştefan Enache (România). • După cum s-a mai anunţat, cea de-a treia ediţie a competiţiei internaţionale de box „Centura de aur“ va avea loc între 7 şi 12 mai pe ringul montat în in- Sportivi români in intilniri internationale cinta patinoarului artificial „23 August“ din Capitală. La întreceri şi-au confirmat participarea, alături de cei mai buni pugilişti români, campioni din 18 ţări, printre care U.R.S.S., Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Cuba, R.D. Germană, Bulgaria, Grecia, Turcia, Franţa, Ghana. • După disputarea a 9 runde şi a unor partide întrerupte, în turneul internaţional de şah de la Vrnjacka Banja conduce Sax (Ungaria) cu 7 puncte, urmat de Taimanov (U.R.S.S.) — 6 puncte, Rajcevici (Iugoslavia) — 5 puncte, Dely (Ungaria) și Simici (Iugoslavia) — cîte 5 puncte (1) etc. Victor Ciocîltea (România) se află pe locul 13, cu 3 puncte și o partidă întreruptă. SPRE Pretutindeni în ţară oamenii îşi primenesc acum, primăvara, localitatea în care muncesc şi trăiesc. Mii de cetăţeni plantează în aceste zile în grădini, de-a lungul drumurilor, pomi fructiferi, garduri vii, amenajează zone verzi, sădesc flori, construiesc noi edificii socialculturale, atribuind un plus de frumuseţe caselor, străzilor, comunelor. Zilnic, la redacţie, sosesc scrisori ce consemnează cu căldură asemenea acţiuni. „In comuna Drăcşenei, judeţul Teleorman, ne scrie N. Baroană, se lucrează intens în clipa de faţă la ridicarea unui nou local pentru grădiniţa de copii astfel ca declanşarea campaniei de întreţinere a culturilor să-l găsească pus în funcţiune. In felul acesta, mamele îşi vor putea vedea liniştite de munca cimpului. In scopul creării unor spaţii verzi, elevii şcolii nr. 11 au strins importante cantităţi de seminţe de flori, de pomi şi arbuşti, iar semănarea şi plantarea lor în sat este acum în curs de desfăşurare. La ea participă aproape toţi cetăţenii satului“. „La noi, ne scrie Gh. Mititelu, din comuna Gîrleni, judeţul Bacău, au fost refăcute pină acum trotuarele pe o lungime de aproape 4 km, lucrindu-se concomitent, la extinderea lor pe alte uliţe. Se plantează arbori ornamentali de-a NE SCRIU CITITORII lungul străzilor, răzoare de flori. Gardurile au fost văruite, curţile curăţate. Vicepreşedintele consiliului popular comunal, Ilie Ciobanu, care zilnic poate fi văzut în mijlocul cetăţenilor, pretutindeni, în toate punctele aşezării unde se desfăşoară munca patriotică a cetăţenilor, vrea ca comuna Girleni să fie ca o floare“. Vladimir Bejenaru, din Truşeşti — Botoşani ne informează că elevii şcolii de aici, în frunte cu directorul şcolii, Zaharia Gh. Dumitru, au prestat pină acum peste 1 000 de ore de muncă, patriotică la curăţatul izlazului comunal de spini şi muşuroaie. Ei participă, în acelaşi timp, alături de părinţii lor, şi la acţiunile de înfrumuseţare a comunei. „Am vizitat de curînd împrejurimile locuinţelor proprietate de stat din comuna noastră, ne scrie Ion Frîncu, din Făcăeni — Ialomiţa. Că la noi sunt multe locuite de salariaţi de la S.M.A., O.I.F. etc. Spaţiile înconjurătoare din jurul amintitelor locuinţe sunt bine întreţinute, plantate cu arbori ornamentali. Au fost săpate şi amenajate răzoarepentru flori, gunoaiele strinse, depozitate şi apoi arse. Un aer proaspăt, primăvăratec, domneşte peste tot revărsind în piepturile tuturor cetăţenilor aşezării noastre îndemnul spre mai bine, spre mai frumos“. Mulţumim corespondenţilor noştri pentru veştile trimise. Aşteptăm şi altele şi mai frumoase şi mai bogate în fapte demne de lauda tuturor. BINE, SPRE MAI FRUMOS Marți 23 aprilie nr. 1539 UNDE ŞI CUM PĂSTRAŢI Nu o dată, în ziarul nostru am semnalat consecinţele grave provocate de manipularea şi păstrarea necorespunzătoare a unor substanţe toxice. Deunăzi, a căzut victimă acestor neglijenţe şi Dumitru Gligor, în etate de 53 de ani, din comuna Cenad, judeţul Timiş. Răcise. Pentru a-şi opri tuşea, într-una din nopţi, pe întuneric, s-a scu- SUBSTANŢELE TOXICE ? lat din pat şi a căutat sticluţa cu medicamente, în cămara de alimente. Dar, în loc să nimerească expectorantul, a dat de sticla cu tomoxan. Două înghiţituri i-au fost fatale , după scurt timp a decedat. Deci, încă o dată, atenţie! Unde şi cum păstraţi substanţele toxice ? ANTERIUL LUI ARVINTE In urmă cu aproximativ doi ani, printr-un ordin al Departamentului căilor ferate din cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, a fost desfiinţată activitatea de coletărie din gara Tăşnad — judeţul Satu Mare. Prin acelaşi ordin se stabilea preluarea acestor servicii de către staţia Cărei. Desigur, trebuie să fi existat motive întemeiate pentru adoptarea unei asemenea măsuri, aceasta vizînd nu numai staţia Tăşnad, ci şi o serie de alte staţii din ţară. Nu cunoaştem dacă în alte părţi s-a dovedit utilă, dar la Tăşnad nu este. Aci există mai multe întreprinderi economice ale căror produse nu reprezintă cantităţi vagonabile şi, ca atare, trebuie expediate prin serviciul de coletărie. In acest caz, se recurge la camioane, care parcurg un drum MINA LUNGA de 50 km pină la Cărei. La un volum mediu lunar de circa 150—160 tone de mărfuri, cheltuielile se ridică considerabil, dacă avem în vedere costul de 5 lei 1100 kg transportate. Şi nu de puţine ori camioanele se întorc goale, neavînd ce aduce de la Cărei. Or, s-a constatat că e mai ieftin să transporţi un camion cu trenul, decit să facă o cursă goală, pe şosea. La cei 52 de ani ai săi, Budai Iosif din Ogra, judeţul Mureş, susţine că suferă de o cumplită amnezie. Nici în faţa subofiţerului de miliţie nu-şi poate aminti, îşi poartă încăpăţînarea cu trufie, deşi ştie cum s-au petrecut lucrurile. La sosirea mărfii, gestionara a rugat consumatorii să părăsească localul. Profitind de lipsa pentru cîteva clipe a acesteia, B.I. s-a trezit cu mina tocmai în sertarul tejghelei. A reuşit să ia 110 lei. Treaba aceasta l-a costat, incluzînd cheltuielile de judecată, peste 600 de lei, plus o dobîndă de 6 luni închisoare. Ce-şi face omul cu mina lui... NU-S VÎNATOREŞTI... In pădurea din apropierea satului Mălarca, comuna Prunişor, judeţul Mehedinţi, s-au înmulţit mistreţii, întinse suprafeţe de orz sunt distruse, terenuri fertile se degradează prin gropile pe care le sapă. Mai mult decit atît, cîţiva locuitori aflaţi in pădure au fost atacaţi de mistreţi, scăpind prin... fugă. Primarul a sesizat filiala judeţeană a asociaţiei vinătorilor şi pescarilor, dar n-a primit nici un răspuns. Poate sînt considerate, aceste fapte, drept născociri vînătoreşti ? li asigurăm că nu sunt. Ceea ce nu-i împiedică pe mistreţi să se bucure de toată liniştea... • Au luat sfîrşit cîteva intilniri contînd pentru noua ediţie a „Cupei Davis“. La Cairo, selecţionata Republicii Arabe Egipt a învins cu scorul de 4—1 echipa Bulgariei. In turul următor tenismenii egipteni vor juca în compania echipei Angliei. în meciul de la Bruxelles, echipa Belgiei a cîștigat cu 5—0 jocul cu formația Greciei. Formația Norvegiei s-a calificat, de ase- Veşti din tenis menea, pentru faza următoare învingînd la Oslo, cu 4—1, echipa Iranului. Cu scorul de 5—0 a cîştigat echipa Finlandei meciul susţinut la Helsinki in compania echipei Turciei. Din cauza timpului nefavorabil acest joc a avut loc pe teren acoperit. La Monte Carlo, Danemarca a eliminat cu 3—2 Monaco. ★ Echipele Poloniei şi Ungariei se află la egalitate : 2—2 în întîlnirea care are loc la Varşovia. • Tenismanul australian Rod Laver a ciştigat turneul internaţional de la Houston, obţinînd astfel a treia victorie consecutivă în grupa a III-a a Circuitului WC.î. în finală, Rod Laver l-a învins cu 7—6, 6—2 pe suedezul Bjorn Borg, ambii jucători asigurîndu-și calificarea în faza finala a competiţiei, programată între 8 și 12 mai la Dallas. In clasamentul grupei, înaintea disputării ultimului turneu (23—28 aprilie, la Denver) pe primul loc în clasament se află Rod Laver cu 375 puncte, urmat de Björn Borg — 350 puncte și Arthur Ashe (S.U.A.) — 320 puncte.