Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)

1974-04-23 / nr. 1539

PAGINA 2 Modalitate cultural-artistică de Străveche tradiţie, teatrul îşi dez­văluie continuu posibilităţile sale educative nelimitate, rolul de im­portantă tribună de afirmare a ideilor timpului nostru, de formare şi modelare a conştiinţelor. Numă­rul mare al formaţiilor de teatru de amatori apărute în mediul ru­ral, cîmpul lor de afirmare, cu bogate valenţe etice, ne­valorificat încă pe deplin, ne-au determinat să solicităm direc­torului Centrului de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori Baia Mare — Nicoară Timiş, înfăţişarea cîtorva aspecte mai deosebite ale existen­ţei şi evoluţiei formaţiilor de tea­tru de amatori din satele judeţu­lui Maramureş. — Fiind un ţinut cu bogate şi vechi tradiţii de teatru folcloric — ne spune interlocutorul — Mara­mureşul dispune astăzi la sate de 126 de formaţii de teatru de ama­tori. Intre acestea sînt echipe, ca cele din Săcel, Mara, Bistra, care pun în scenă anual cîte trei sau patru piese de teatru. împreună cu instructorii acestor formaţii ne străduim, la începutul fiecărei sta­giuni săteşti, să stabilim reperto­riul cel mai potrivit in funcţie de necesităţile educaţionale ale locali­tăţilor respective, de posibilităţile­­actoriceşti ale fiecărei formaţii, de priza pe care o piesă ar putea-o avea sau nu la public. Majoritatea dintre aceste formaţii pun în sce­nă piese într-un act şi deşi numă­rul acestor piese a crescut mult în ultima vreme, puţine dintre ele întrunesc calităţi artistice deose­­bite. Cele mai multe sunt scrise oarecum in genul textelor destinate brigăzilor artistice de agitaţie, cu personaje schematice, prea simpli­ficate, lipsite deci de profunzimea şi complexitatea necesare. Inte­resul publicului rural pentru tea-’ tru este mare, acest public știe foarte bine să aprecieze o piesă de teatru ale cărei personaje sunt via­bile, purtătoare ale unui mesaj. A aduce pe scenele căminelor cultu­rale piese de o realizare artistică submediocră ar însemna să înde­părtăm de teatr­u acest public, să-i stricăm gustul artistic. De aceea, selecţionăm pentru repertoriu cele mai bune dintre piesele dramatice existente, aşteptînd totodată din partea dramaturgilor noi şi mai reuşite opere destinate acestor for­maţii. — Intr-un­ interviu — interve­nim noi — publicat în paginile ziarului nostru, referindu-se la formaţiile de teatru de amatori din mediul rural, directorul Teatrului dramatic din Baia Mare, Iosif Ca­­poceanu, arăta că „aceste echipe de teatru trăiesc doar cu trei săptă­­m­îni înaintea unui , concurs pentru ca apoi să moară“, că pentru reali­zarea unui spectacol de teatru dat de amatori se lucrează puţin şi pripit. Ce posibilităţi întrevedeţi pentru ca formaţiile de teatru de amatori să-şi intensifice şi să-şi permanentizeze activitatea pe du­rata întregului an ? — In atenţia noastră a stat de mult faptul acesta. Adică să facem în aşa fel încît o formaţie de tea­tru de amatori să nu-şi înceteze activitatea după primul sau al doilea spectacol susţinut, ci să ex­ploateze cît mai mult o piesă pusă în scenă. Nu numai că am între­văzut posibilităţile de realizare, dar am şi trecut la acţiunea de statornicire a unei stagiuni perma­nente a teatrului sătesc. Astfel, împărţind judeţul pe zone care să cuprindă cîte 12 comune, şi stabi­lind ca în cadrul fiecărei zone să aibă loc un schimb reciproc de spectacole între toate cele 12 for­maţii, spectatorii din fiecare comu­nă vor avea prilejul ca în decursul unui an să poată asista la 12 spec­tacole de teatru. Tot în­­ vederea stimulării activităţii acestor for­maţii, a întăririi spiritului de com­petiţie vom condiţiona rămînerea unei echipe în concursul formaţii­lor de teatru de amatori prin sus­ţinerea de către aceasta a cel puţin două spectacole în fiecare etapă a concursului. — In satele maramureşene am avut ocazia să întîlnesc oameni simpli cu reale aptitudini pentru actorie, dornici de a urca pe sce­nă. Atragerea lor în rîndul actori­lor amatori ar apropia, cred şi mai mult publicul de teatru. — Desigur. Instructorii formaţii­lor de teatru au primit din partea noastră ca sarcină permanentă des­­coperirea şi cooptarea ţăranilor ta­lentaţi în sinul formaţiilor de tea­tru. Numărul acestora a crescut considerabil în ultimul timp, iar resursele actoriceşti de care au dat dovadă au depăşit de multe ori aşteptările. Spectacolele oferite de teatrele profesioniste spectatorilor de­ la sate ar constitui în acest sens un model şi un stimulent atît pentru actorii amatori cit şi pentru public. Noi ne vom strădui şi mai mult ca pe scenele căminelor cul­turale să u­rce tot mai mulţi coo­peratori, m­­ecanizatori, tinerii şi ti­nerele­ comunelor noastre , aceş­tia să îmbrace haina diferitelor personaje, iar intelectualii să de­vină doar iniţiatorii şi coordonato­rii vieţii spirituale a satelor. Aşadar, Maramureşul ne oferă două noutăţi, deosebit de im­portante pentru activitatea for­maţiilor de teatru de amatori : ini­ţiativa statornicirii unei stagiuni permanente a teatrului de amatori şi ideea promovării tot mai mari a sătenilor In rîndul actorilor ama­tori, recrutaţi pină acum aproape in exclusivitate dintre intelectuali. Prima este o acţiune în curs de realizare. Pentru traducerea in fapt a celei de-a doua, va fi nevoie, desi­gur, de foarte multă muncă şi perse­verenţă atît din partea instructorilor de formaţii, cît şi din partea săteni­lor înclinaţi spre actorie, de orga­nizarea cît mai multor concursuri selective de recitare, de rezumative lecţii de dicţie şi mişcare sceni­că. Iar dacă la început vor apare unele stîngăcii de interpretare, dă­ruirea şi pasiunea actorilor-ţărani vor fi răsplătite de aplauzele unui public care se va simţi în felul a­­cesta şi mai apropiat de teatru. Pentru că adeziunea totală a pu­blicului rural pentru teatru poate fi obţinută doar atunci cînd acest pu­blic are în acelaşi timp încredere în toate acţiunile cultural-educati­ve organizate la căminul cultural. Iar această încredere va fi deplină numai dacă tot ceea ce se or­ganizează la căminul cultural se sprijină pe necesităţile spirituale şi politice ale oamenilor, pe par­ticiparea lor conştientă şi activă atît la conceperea cît şi la desfă­şurarea tuturor activităţilor cul­turale. VASILE GROZA SĂTENII — nu numai amatori de teatru, ci şi artişti amatori NU „CEASUL RĂU“ E DE VINĂ (Urmare din pag. 1) totul a fost făcut. La Inspectora­tul judeţean pentru protecţia muncii insă se afirmă că unitatea amintită s-a caracterizat, în aceas­­tă perioadă, prin lipsa, pe toată linia, a oricărui fel de instruc­taj... întrebat fiind, dacă s-a investit o­ sumă, cit de mică, pentru lua­rea unor măsuri de securitate, preşedintele nu poate nici măcar aminti ce s-a întreprins în acest sens. Ceva, o vagă intenţie doar, a existat. La 15 martie, cînd s-a discutat, printre altele, cu briga­dierul Gheorghe Moga, care răs­pundea, de fapt, de instruirea vic­timei, acesta, primeşte, după şe­dinţă, o decizie în scris, prin care este înştiinţat că răspunde de asi­gurarea măsurilor de protecţie a muncii la activităţile din magazie şi la secţiile anexe (accidentul a avut loc tocmai în acest sector). Ce face brigadierul Gh. Moga ? Se rezumă la a lua act de ce tre­buie făcut, neacţionînd însă în nici un sens. Cu toate acestea şi el susţine că l-a instruit pe R. A. Gîndul ne duce la o verificare şi o instruire superficiale, îndepli­nindu-se o simplă formalitate. Nu putea fi altfel, în primul rind, pentru că Ordinul 100/A din 1972 al M.A.I.A.A., care prevede, obli­gatoriu, verificarea tuturor maşi­nilor şi utilajelor din punct de ve­dere al protecţiei muncii, nici nu era cunoscut (de fapt, nici nu e­­xistă in unitate). Despre totala indiferenţă, necu­noaşterea şi ignorarea unor obli­gaţii de serviciu este vorba şi în declaraţia inginerului şef Petru Mircea. Reproducem cîteva rinduri : „Nu am cunoştinţă cine a dat dis­poziţie ca instalaţia să fie mutată în încăperea în care este în pre­zent. Am fost informat de modi­ficările făcute numai la începutul lunii martie, anul trecut, cind vic­tima a venit la mine, trimis de preşedintele C.A.P., să-i fac in­structajul introductiv de protecţie a muncii (...) urmînd ca instructa­jul la faţa locului să fie făcut de preşedinte. Instructajul respectiv l-am făcut în biroul meu, nu am mers cu mecanicul la faţa locului, după cum nu am fost în clădirea unde a fost instalată moara, nici după aceea“. Rămîi stupefiat, ştiut fiind faptul că specialistul unită­ţii lucrează aici de cîţiva ani buni. Referitor la Ordinul 100/A, pri­vind verificarea din punct de ve­dere al protecţiei muncii a mari­nilor, utilajelor, şi, respectiv, ecu­­sonarea celor corespunzătoare, tot inginerul şef susţine că „nu am şi nici nu cunosc conţinutul acestui ordin“. Cu alte cuvinte, unul dintre organizatorii şi con­ducătorii producţiei, care trebuia să-şi însuşească mai temeinic de­cât toţi normele de protecţia mun­cii, afirmă că nici măcar nu le cunoaşte. Instructajul l-a făcut, din birou, iar în ceea ce priveşte amplasarea morii şi a moto­rului, n-avea habar, deşi con­strucţia in care au fost montate se află numai la 50 de metri de sediul cooperativei ! Iată de ce, regretele tardive, tîngurile şi „justificările“ vinova­ţilor — „Noi l-am instruit...“, „Ceasul tău, ce sâ-i faci !“ — nu-şi au aici locul şi rostul. Pen­tru că este vorba de o încălcare flagrantă a unor obligaţii profesio­nale, a celor mai elementare nor­me de protecţie a muncii, soldate cu tragica întîmplare în care şi-a pierdut viaţa un om de 43 de ani. Şi, nu numai atît. O femeie a ră­mas văduvă, iar cinci copii, din care patru minori, zadarnic îşi mai aşteaptă tatăl ! EXCURSIE - ŞCOALĂ . Excursiile-şcoală constituie o activitate cu un bogat conţi­nut instructiv-educativ nu nu­mai pentru şcolari, ci şi pen­tru adulţi. Mulţumită preocu­pării Consiliului judeţean Galaţi al organizaţiei de pio­nieri şi sprijinului conducerii O.J.T., pionierii şi uteciştii din judeţ beneficiază de cîţiva ani de numeroase astfel de excursii. Recent, in scopul cunoaşterii judeţului, 80 de pionieri de la şcoala generală din comuna Costache Negri au parcurs iti­nerarul Costache Negri — Te­cuci—Tg. Bujor — Galaţi — Costache Negri, ceea ce le-a permis nu numai înţelegerea „pe viu", dar şi aprofundarea a numeroase cunoştinţe des­pre relief, climă, economia judeţului. Demn de menţio­nat pentru viziunea pedago­gică a dascălilor din C. Negri este şi organizarea, după ex­cursie, a unui concurs „Cine ştie cîştigă“, pe tema dezvol­tării social-economice a jude­țului. Timpul probabil pentru 23 aprilie , vremea se menţine răcoroasă. Cerul va fi variabil, cu înnourări mai ac­centuate in Maramureş, nordul Cri­­şanei, nordul şi estul Transilvaniei, Moldova, Dobrogea şi Muntenia, unde vor cădea ploi locale îndeosebi cu caracter de aversă. în celelalte zone se vor semnala averse izolate. In re­giunile de deal din Moldova şi in depresiunile din estul Transilvaniei precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă. La munte, va ninge. Vîntul va sufla slab pină la potrivit. Mini­mele vor oscila între -4 şi -8 gra­de, iar maximele între +5 şi +15 grade. Local, în vestul ţării şi in zo­nele deluroase vor fi condiţii de bru­mă. Şi în următoarele două nopţi condiţiile atmosferice se menţin fa­vorabile producerii brumei, îndeo­sebi în zonele deluroase. Timpul probabil pentru 24, 25 şi 26 aprilie , vremea se menţine răcoroa­să la începutul intervalului, apoi se va încălzi ușor. Cerul va fi variabil. Vor cădea averse locale de ploaie, mai frecvente în cursul după-amie­­zii. In zona de munte va ninge tem­porar. Vînt potrivit. Minimele vor oscila între —3 și +6 grade, izolat mai coborîte in depresiunile din estul Transilvaniei, iar maximele între +8 și +18 grade, izolat mai ridicate. DIVIZIA B DE FOTBAL Olimpia Satu Mare — lider autoritar in seria a lll-a In campionatul diviziei B de fot­bal au mai rămas de disputat 10 etape. In prima serie, după etapa desfă­șurată duminică, lucrurile s-au complicat foarte mult. Dacă la un moment dat se părea că singurele candidate la promovare sunt echi­pele Gloria Buzău şi C.S.M. Su­ceava. acum, numărul formaţiilor cu şanse reale de a evolua la anul vi­u s-a mărit la cinci, celor două alăturîndu-se Ştiinţa Bacău, Meta­lul Plopeni şi F.C. Galaţi. Reţinem saltul spectaculos înregistrat în re­tur de gălăţeni, al căror coordonator de joc este fostul internaţional ra­­pidist Dan Goe, precum şi efortu­rile băcăuanilor şi prahovenilor de a menţine judeţele lor pe harta primei divizii fotbalistice a ţării. (Se ştie că atit Sport Club Bacău, cit şi F.C. Petrolul sunt serios a­­meninţate cu retrogradarea), în zona lanternei roşii, zece formaţii luptă pentru evitarea drumului spre divizia C. Din păcate, meto­dele folosite de cele mai multe ori pentru obţinerea punctelor puse în joc nu sunt tocmai cele dorite. Exemplul cel mai elocvent in acest sens ni l-a oferit recentul meri Progresul Brăila — F.C. Galaţi, la care arbitrul a fost nevoit să eli­mine sau să avertizeze, pentru faul­turi grosolane, 17 dintre cei 22 de jucători. Stimulată de succesul obţinut anul trecut in „Cupa României“, C.S. Râmnicu Vilcea s-a instalat încă de la începutul campionatului în fruntea clasamentului seriei a II-a şi se pare că nu va ceda acest loc pină la încheierea întrecerilor. Victoriile obţinute în deplasare (duminică, a cîştigat la Giurgiu cu 2-0) dovedesc că plecarea lui Gojgaru nu este resimţită prea mult de coechipierii lui Haidu, dornici să dubleze succesul obţinut în cea mai populară competiţie de fotbal din ţara noastră cu promo­varea în divizia A. Pe locul se­cund în serie, la două puncte di­ferenţă, Şoimii Sibiu, echipă an­trenată de fostul rapidist Ion Io­­nescu. Cit priveşte zona retrogra­dării situaţia este asemănătoare cu cea din seria I, nu mai puţin de opt formaţii puţind să urce sau să coboare de la o etapă la alta unul sau mai multe locuri. Minerul Mo­­tru, Carpaţi Braşov şi Dunărea Giurgiu rămîn, totuşi, cele mai a­­meninţate. In sfîrşit, in seria a IlI-a, un li­der autoritar. Cu cinci puncte a­­vans. Olimpia Satu Mare nu mai poate pierde practic locul I. La subsolul clasamentului, şase echipe au probleme în privinţa punctelor : Minerul Cavnic, Vultu­rii Textila Lugoj, Metalurgistul Cugir, Arieşul Turda, Gloria Bis­triţa şi Textila Odorhei. Rezultate tehnice Seria 1 : C.S.M. Suceava—Viito­rul Vaslui 1—0, S. C. Tulcea — Progresul Brăila 0—1, Metalul Plopeni—Gloria Buzău 0—0, Celu­loza Călăraşi—Caraimanul Buş­teni 2—0, Oţelul Galaţi—C.F.R. Paşcani 1—0, Ceahlăul Piatra Neamţ—Constructorul Galaţi 6—2, F. C. Galaţi — Petrolul Moineşti 3­—0, Ştiinţa Bacău—C.S.U. Galaţi 1—0, Victoria Roman — Metalul Mija 3—0. Seria a II-a: Şoimii Sibiu—Gaz metan Mediaş 1—0, Tractorul Bra­şov—Nitramonia Făgăraş 1—1, Du­nărea Giurgiu—Chimia Rm. Vil­cea 0—2, Autobuzul Bucureşti — Flacăra Moreni 1—0, Dinamo Sla­tina—Metalul Bucureşti 2—1, C.S. Tîrgovişte—Electroputere Craiova 1— 2, Carpaţi Braşov—Progresul Bucureşti 0—0, Metalul Drobeta Turnu-Severin — Metrom Braşov 2— 1, Şantierul Naval Olteniţa — Minerul Motru 1—0. Seria a III-a : Gloria Bistriţa— Unirea Arad 0—0, C.F.R. Timişoa­ra—Minerul Anina 2—1, Minerul Baia Mare—Olimpia Satu-Mare 0—0, Olimpia Oradea — Arieşul Turda 1—0, Mureşul Deva—Vic­toria Cărei 1—0, Textila Odorhei —U.M. Timişoara 1—2, Metalur­gistul Cugir — Industria sîrmei Cîmpia Turzii 2—1, Vulturii Tex­tila Lugoj—F. C. Bihor 1—0, Mi­nerul Cavnic—Corvinul Hunedoa­ra 2­ 0. Intre 10 şi 23 iunie, ţara noastră va găzdui o interesantă şi impor­tantă competiţie internaţională de ciclism , a XX-a ediţie a „Turului ciclist al României“. La startul în­trecerilor, programate pe parcursul a 1 919 km vor fi prezenţi aproape 100 de rutieri, din opt ţări. Cele 14 etape se vor desfăşura după cum urmează: Etapa I, 10 iunie : Bucu­reşti — Urziceni — Buzău (120 km); etapa a II-a, 11 iunie: Bu­zău — Focşani — Bacău (165 km) ; etapa a III-a, 12 iunie : Bacău — Vaslui — Iaşi; etapa a IV-a, 13 iunie : Iaşi — Paşcani — Suceava (150 km) ; etapa a V-a, 14 iunie : Suceava __ Gura Humorului — Bis­triţa (170 km) ; etapa a VI-a, 15 iunie: Bistriţa-Năsăud — Bistri­ţa (25 km) ; etapa a VII-a, 15 iu­nie : Bistriţa — Dej — Baia Mare (145 km) ; etapa a VIII-a, 16 iu­nie : Baia Mare — Zalău — Cluj (160 km) ; etapa a IX-a, 18 iunie : Cluj — Huedin — Oradea (152 km); etapa a X-a, 19 iunie : Oradea — Arad — Timişoara (165 km) ; eta­pa a XI-a, 20 iunie : Timişoara — Lugoj — Drobeta Tr. Severin (155 km) ; etapa a XII-a, 21 iunie : Drobeta Tr. Severin — Filiaşi — Craiova (115 km); etapa a XIII-a, 22 iunie : Craiova — Slatina — Pi­teşti (120 km); etapa a XIV-a, 23 iunie , Piteşti — Bucureşti. " Jurul ciclist al României " la ediția a XX-a • în 13 zile vor fi parcurşi 1919 km ■ MARIAN GHIOLDUŞ SATUL SOCIALIST „Un control regulat este absolut necesar chiar cind copiii sunt voinici şi sănătoşi" - spune doc­torul Cristina Keri, medic pedia­tru la circumscripţia sanitară din Braniştea, judeţul Dâmboviţa • La Sevlievo s-au desfăşurat în­trecerile competiţiei internaţionale de lupte libere „Memorialul Dan Kolov“, la care au participat 171 de sportivi din 16 ţări. La categoria 82 kg, în care vic­toria a revenit bulgarului Zaber­­ski, luptătorul român Vasile Iorga s-a clasat pe locul doi, fiind urmat de Maragaşvili (U.R-S.S.). In limi­tele categoriei peste 100 kg, pe pri­mul loc s-a situat Boev (Bulgaria), urmat de Bigaev (U.R-S.S.) şi Şte­fan Enache (România). • După cum s-a mai anunţat, cea de-a treia ediţie a com­peti­ţiei internaţionale de box „Cen­tura de aur“ va avea loc între 7 şi 12 mai pe ringul montat în in- Sportivi români in intilniri internationale cinta patinoarului artificial „23 August“ din Capitală. La întreceri şi-au confirmat participarea, ală­turi de cei mai buni pugilişti ro­mâni, campioni din 18 ţări, prin­tre care U.R.S.S., Polonia, Unga­ria, Cehoslovacia, Cuba, R.D. Ger­mană, Bulgaria, Grecia, Turcia, Franţa, Ghana. • După disputarea a 9 runde şi a unor partide întrerupte, în tur­neul internaţional de şah de la Vrnjacka Banja conduce Sax (Un­garia) cu 7 puncte, urmat de Tai­­manov (U.R.S.S.) — 6 puncte, Raj­­cevici (Iugoslavia) — 5 puncte, De­­ly (Ungaria) și Simici (Iugoslavia) — cîte 5 puncte (1) etc. Victor Cio­­cîltea (România) se află pe locul 13, cu 3 puncte și o partidă între­ruptă. SPRE Pretutindeni în ţară oamenii îşi primenesc acum, primăvara, loca­litatea în care muncesc şi trăiesc. Mii de cetăţeni plantează în aces­te zile în grădini, de-a lungul dru­murilor, pomi fructiferi, garduri vii, amenajează zone verzi, sădesc flori, construiesc noi edificii social­­culturale, atribuind un plus de frumuseţe caselor, străzilor, comu­nelor. Zilnic, la redacţie, sosesc scrisori ce consemnează cu căldu­ră asemenea acţiuni. „In comuna Drăcşenei, judeţul Teleorman, ne scrie N. Baroană, se lucrează intens în clipa de faţă la ridicarea unui nou local pentru grădiniţa de copii astfel ca declan­şarea campaniei de întreţinere a culturilor să-l găsească pus în funcţiune. In felul acesta, mamele îşi vor putea vedea liniştite de munca cimpului. In scopul creării unor spaţii verzi, elevii şcolii nr. 1­1 au strins importante cantităţi de seminţe de flori, de pomi şi arbuşti, iar semă­­narea şi plantarea lor în sat este acum în curs de desfăşurare. La ea participă aproape toţi cetăţenii satului“. „La noi, ne scrie Gh. Mititelu, din comuna Gîrleni, judeţul Ba­cău, au fost refăcute pină acum trotuarele pe o lungime de aproape 4 km, lucrindu-se concomitent, la extinderea lor pe alte uliţe. Se plantează arbori ornamentali de-a NE SCRIU CITITORII lungul străzilor, răzoare de flori. Gardurile au fost văruite, curţile curăţate. Vicepreşedintele consiliu­lui popular comunal, Ilie Ciobanu, care zilnic poate fi văzut în mijlo­cul cetăţenilor, pretutindeni, în toate punctele aşezării unde se des­făşoară munca patriotică a cetăţe­nilor, vrea ca comuna Girleni să fie ca o floare“. Vladimir Bejenaru, din Truşeşti — Botoşani ne informează că elevii şcolii de aici, în frunte cu directo­rul şcolii, Zaharia Gh. Dumitru, au prestat pină acum peste 1 000 de ore de muncă, patriotică la curăţa­tul izlazului comunal de spini şi muşuroaie. Ei participă, în acelaşi timp, alături de părinţii lor, şi la acţiunile de înfrumuseţare a co­munei. „Am vizitat de curînd împreju­rimile locuinţelor proprietate de stat din comuna noastră, ne scrie Ion Frîncu, din Făcăeni — Ialomiţa. Că la noi sunt multe locuite de sa­lariaţi de la S.M.A., O.I.F. etc. Spa­ţiile înconjurătoare din jurul amin­titelor locuinţe sunt bine întreţinu­te, plantate cu arbori ornamentali. Au fost săpate şi amenajate răzoa­re­­pentru flori, gunoaiele strinse, depozitate şi apoi arse. Un aer proaspăt, primăvăratec, domneşte peste tot revărsind în piepturile tuturor cetăţenilor aşezării noastre îndemnul spre mai bine, spre mai frumos“. Mulţumim corespondenţilor noş­tri pentru veştile trimise. Aştep­tăm şi altele şi mai frumoase şi mai bogate în fapte demne de lau­da tuturor. BINE, SPRE MAI FRUMOS Marți 23 aprilie nr. 1539 UNDE ŞI CUM PĂSTRAŢI Nu o dată, în ziarul nostru am semnalat consecinţele grave provocate de manipularea şi păstrarea necorespunzătoare a unor substanţe toxice. Deunăzi, a căzut victimă acestor negli­jenţe şi Dumitru Gligor, în e­­tate de 53 de ani, din comuna Cenad, judeţul Timiş. Răcise. Pentru a-şi opri tuşea, într-una din nopţi, pe întuneric, s-a scu- SUBSTANŢELE TOXICE ? lat din pat şi a căutat sticluţa cu medicamente, în cămara de alimente. Dar, în loc să nime­rească expectorantul, a dat de sticla cu tomoxan. Două înghi­ţituri i-au fost fatale , după scurt timp a decedat. Deci, încă o dată, atenţie! Unde şi cum păstraţi substan­ţele toxice ? ANTERIUL LUI ARVINTE In urmă cu apro­ximativ doi ani, printr-un ordin al Departamentului că­ilor ferate din ca­drul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, a fost desfiinţată activitatea de cole­­tărie din gara Tăş­­nad — judeţul Satu Mare. Prin acelaşi ordin se stabilea preluarea acestor servicii de către staţia Cărei. Desi­gur, trebuie să fi existat motive înte­meiate pentru a­­doptarea unei ase­menea măsuri, a­­ceasta vizînd nu numai staţia Tăş­­nad, ci şi o serie de alte staţii din ţară. Nu cunoaştem dacă în alte părţi s-a dovedit utilă, dar la Tăşnad nu este. Aci există mai multe întreprinderi economice ale că­ror produse nu re­prezintă cantităţi vagonabile şi, ca a­­tare, trebuie expe­diate prin serviciul de coletărie. In a­­cest caz, se recurge la camioane, care parcurg un drum MINA LUNGA de 50 km pină la Cărei. La un volum mediu lunar de circa 150—160 tone de mărfuri, cheltu­ielile se ridică con­siderabil, dacă avem în vedere costul de 5 lei 1100 kg trans­portate. Şi nu de puţine ori camioa­nele se întorc goa­le, neavînd ce adu­ce de la Cărei. Or, s-a constatat că e mai ieftin să trans­porţi un camion cu trenul, decit să facă o cursă goală, pe şosea. La cei 52 de ani ai săi, Budai Iosif din Ogra, judeţul Mureş, susţine că suferă de o cum­plită amnezie. Nici în faţa sub­ofiţerului de miliţie nu-şi poate aminti, îşi poartă încăpăţînarea cu trufie, deşi ştie cum s-au petrecut lucrurile. La sosirea mărfii, gestionara a rugat con­sumatorii să părăsească localul. Profitind de lipsa pentru cîteva clipe a acesteia, B.I. s-a trezit cu mina tocmai în sertarul tej­ghelei. A reuşit să ia 110 lei. Treaba aceasta l-a costat, in­­cluzînd cheltuielile de judecată, peste 600 de lei, plus o dobîndă de 6 luni închisoare. Ce-şi face omul cu mina lui... NU-S VÎNATOREŞTI... In pădurea din apropierea sa­tului Mălarca, comuna Pruni­­şor, judeţul Mehedinţi, s-au în­mulţit mistreţii, întinse supra­feţe de orz sunt distruse, tere­nuri fertile se degradează prin gropile pe care le sapă. Mai mult decit atît, cîţiva locuitori aflaţi in pădure au fost atacaţi de mistreţi, scăpind prin... f­ugă. Primarul a sesizat filiala ju­deţeană a asociaţiei vină­­torilor şi pescarilor, dar n-a pri­mit nici un răspuns. Poate sînt considerate, aceste fapte, drept născociri vînătoreşti ? li asigu­răm că nu sunt. Ceea ce nu-i împiedică pe mistreţi să se bucure de toată liniştea... • Au luat sfîrşit cîteva intilniri contînd pentru noua ediţie a „Cu­pei Davis“. La Cairo, selecţionata Republicii Arabe Egipt a învins cu scorul de 4—1 echipa Bulgariei. In turul următor tenismenii egipteni vor juca în compania echipei An­gliei. în meciul de la Bruxelles, echipa Belgiei a cîștigat cu 5—0 jocul cu formația Greciei. Forma­ția Norvegiei s-a calificat, de ase- Veşti din tenis menea, pentru faza următoare în­­vingînd la Oslo, cu 4—1, echipa Iranului. Cu scorul de 5—0 a cîş­tigat echipa Finlandei meciul sus­ţinut la Helsinki in compania echi­pei Turciei. Din cauza timpului ne­favorabil acest joc a avut loc pe teren acoperit. La Monte Carlo, Danemarca a eliminat cu 3—2 Monaco. ★ Echipele Poloniei şi Ungariei se află la egalitate : 2—2 în întîlni­­rea care are loc la Varşovia. • Tenismanul australian Rod Laver a ciştigat turneul internaţio­nal de la Houston, obţinînd astfel a treia victorie consecutivă în gru­pa a III-a a Circuitului W­C.î. în finală, Rod Laver l-a învins cu 7—6, 6—2 pe suedezul Bjorn Borg, ambii jucători asigurîndu-și cali­ficarea în faza finala a competiţiei, programată între 8 și 12 mai la Dallas. In clasamentul grupei, înaintea disputării ultimului turneu (23—28 aprilie, la Denver) pe primul loc în clasament se află Rod Laver cu 375 puncte, urmat de Björn Borg — 350 puncte și Arthur Ashe (S.U.A.) — 320 puncte.

Next