Scânteia Tineretului, aprilie 1950 (Anul 5, nr. 303-327)
1950-04-01 / nr. 303
n. INFORMAŢII Autorul articolului „Ce-l îngrijorează pe Huxley”, apărut in numărul de ere al ziarului nostru, este I. MIROV. Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea anunţă festivitatea ce va avea loc cu ocazia comemorării a 123 ani de la moartea compozitorului german Ludwig Von Beethoven. Va conferenţia Diamandi Gheciu. Conferinţa va fi urmată de un program artistic, la care îşi vor da concursul: Valentin Gheorghiu, Ştefan Gheorghiu, Radu Aldulescu, Vasile Boniş, şi Virgil Gheorghiu. Festivitatea va avea loc astăzi Vineri 31 Martie, orele 17, în sala Dalles. ★ De la Expoziţia „Grafica sovietică* A. M. Laptev—untul din maeştrii artei sovietice Printre artiştii graficieni ale căror lucrări sunt expuse la Expoziţia „Grafica Sovietică” se află şi Alexei Mihailovici Laptev, unul din maeştrii graficei sovietice. Dealungul activităţii sale creatoare Laptev a realizat nenumărate lucrări cu un conţinut adânc, lucrări de o înaltă valoare artistică. Munca creatoare a oamenilor sovietici este tema de bază a tuturor desenelor sale iar omul sovietic, cu viaţa sa bogată în fapte măreţe este mereu prezent în centrul preocupărilor lui Laptev. In această privinţă stau mărturie deopotrivă desenele din ciclul colhoznic (dintre care „Trectatul” şi „Paznic colhoznic”, lucrate în 1947 sunt prezente în cadrul Expoziţiei), tablourile din ciclul de portrete ale fruntaşilor în muncă (maistrul strungar Bosiischi, ţesătoarea Stavova, etc.). In aceste tablouri ca şi în întreaga sa operă Alexei Mihailovici Laptev a arătat că ştie să pună în lumină în chip viu şi convingător trăsăturile oamenilor sovietici, dfrzenia şi energia muncii lor creatoare. Adânc cunoscător al realităţii sovietice în necontenită desvoltare şi folosind strălucite mijloace de expresie artistică, Laptev a creat opere de neîntrecută măestrie în care pulsează viaţa şi munca ilicită a oamenilor sovietici, constructorii vajnici ai comunismului. A. M. LAPTEV Paznic colhoznic Rezultatele primei faze a concursului pe fără al corurilor şi echipelor de joc, sindicale mima faza a celui de al doilea concurs de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor, organizat de Confederaţia Generală a Muncii, s-a desfăşurat în întreaga ţară în zilele de 25—28 Martie. Concursul continuă Sâmbătă 1 şi Duminică 2 Aprilie, la Bucureşti, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Braşov, Sălaj şi Trei Scaune. Folosind din plin bogata experienţă a primului concurs, echipele artistice sindicale s-au prezentat în faţa juriului şi a spectatorilor temeinic pregătite, omogene şi stăpâne pe mişcări. Primele rezultate primite din cinci judeţe sunt următoarele : JUDEŢUL ALBA: Cerurt categoria I-a: Premiul I: Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative, Sindicatul C.A.M. Salina; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat, Sindicatul Miner Roşia Montană, Sindicatul Metalo,Chimic Ocna Mureş; Premiul III: Sindicatul Textil Teba.’ Coruri categoria II-a: Premiul I: Sindicatul Constructori Alba; Premiul I: Sindicatul Lemn Forestier Petreşti; Premiul III: Sindicatul Sanitar Alba, Sindicatul Pielari Alba. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindicatul C.A.M. Salina (Ocna), Sindicatul Pielari Sebeş; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Alba, Sindicatul Mixt Astra Sebeş; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Arad, Sindicatul Textil 30 Decembrie, Sindicatul Metalo-Chimic Flamura Roşie. Au mai fost distribuite 3 premii Iii. Coruri categoria II-a: Premiul I: Cor bărbătesc Sindicatul Lemnari, Sindicatul Tricoul Roşu, Cor de femei Întreprinderea textilă Petöffi; Premiul II: Sindicatul C.A.M.; Premiul III: Gospodăria Agricolă de Stat comuna Zăbrani, Sindicatul Grafic, Fabrica de zahăr, Sindicatul Textil Teba. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindicatul Metalo-Chimic Flamura Roșie, Sindicatul Textil 30 Decembrie, Cooperativa Artex. Cele 6 echipe clasate pe locurile următoare au primit premiile II şi III. JUDEŢUL BIHOR: Coruri categoria l-a: Premiul I: Sindicatul Pielari (întreprinderea Solidaritatea) Oradea, Sindicatul Metalo- Chimic (Întreprinderea înfrăţirea) Oradea, Sindicatul Constructori (întreprinderea Refractar Aleşd). Cu premiul 11 şi III au fost distinse inimioarele 7 echipe. Coruri categoria II-a: Premiul I: Sindicatul Pielari (întreprinderea Dobrogeana Gherea) Oradea, Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative (Cooperativa din Vaşcău), Gospodăria Agricolă de Stat Holod, Sindicatul Salariaţilor Agricoli Pesteş. Alte 4 echipe au fost distinse cu premiul III. JUDEŢUL ARGEŞ: Coruri categoria I.a: Premiul 1: Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative, Sindicatul Salariaţilor din Transport şi Comunicaţii, Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat. Au fost distinse cu premiile II şi III un număr de 6 echipe. Coruri categoria 11-a Premiul I: Sindicatul Textil 11 Iunie Găvana, Sindicatul Salariaţilor Agricoli plasa Curtea de Argeş comuna Odobeşti. Premiile II şi III au răsplătit munca a încă 7 echipe. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindicatul Salariaţilor Agricoli Lunca Corbului Pădureţi, Sindicatul Salariaţilor din Invaţământ plasa Lovişte, Sindicatul Salariaţilor Lemn Forestier Curtea de Argeş. 7 premii I şi III au fost acordate echipelor clasate pe locurile următoare. JUDEțUL ARAD: Coruri categoria l-a: Premiul I: Cooperativa Artex, Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative (magazinele de Stat), Sindicatul Salariaţilor dinTransport şi Comunicaţii. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindicatul Constructori (Şantierul Nr. 3 Construcţii Aleşd), Sindicatul Salariaţilor din învăţământ, Sindicatul Textil (Intreprinderea Sencovici Irina) Oradea. Premiul l: Sindicatul Salariaţilor Agricoli Holod, Sindicatul Metalo-Chimic (Fabrica de sticlă Pădurea Neagră), Sindicatul Arte Grafice (tipografia Brainer Bela) Oradea, 4 echipe clasate pe locurile următoare au primit premiul III. JUDEŢUL BUZĂU: Coruri categoria l-a: Premiul 1: Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative, Sindicatul Salariaţilor din Transport şi Comunicaţii; Premiul II: Sindicatul Textil, Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat, Sindicatul Salariaţilor din învăţământ; Premiul III: Sindicatul Salariaţilor Agricoli comuna Stâlpu. Coruri categoria ll-a: Premiul I: Sindicatul Petrol Berea; Premiul II: Sindicatul Lemn Forestier Nehoiu, Sindicatul Alimentar; Premiul 111: Sindicatul Salariaţilor Agricoli fabrica de marmeladă Pârscov. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindicatul Lemn Forestier Nehoiu, Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din învăţământ, Sindicatul Petrol Berea, Sindicatul Textil; Premiul III: Sindicatul Salariaţilor Agricoli Istriţa, Sindicatul Sanitaar, Sindicatu! Salariaţilor din Transscort ş rmu V-a. (Agerpres). Postul de Radio Moscova, răspunde mâine ascultătorilor din ţara noastră Vineri 31 Marie, posturile Radio România, pe 135 m. şi Radio Bucureşti , pe 331,2 m. lungimi de undă, vor transmite între orele 7u,43—22,uo răspunsul postului de Radio Moscova la scrisorile ascultătorilor din Republica Populară Română. Iată numele celor cărora li se răspunde în această emisiune: Emma Forro, Elena Dumitrescu şi Melinaş Florica, de la fabrica de postav „Partizanul Roşu”-Braşov Rusu Constantin, colectivul de turnători, Negru Nicolae, Titu Valeria, Pogorin Aurel, Giurgea Natalia, ing. Chivoran Ioan şi ajustorul Mureşan Maxim, de la uzinele „Sovromtractor” - Braşov, Montea Constantin şi Nistorescu Vasile, de la uzinele „Steagul-Roşu-Braşov şi numeroşi lucrătoride pe şantierul Canalul Dunărea , Marea Neagră, printre care: Lup Ion, Isac Opria și Sava Achim. REZULTATELE CONCURSULUI IN JUD. BAIA MARE Duminică, in sala Teatrului „Carigaţi” din Baia Mare, echipele artistice ale tuturor sindicatelor locale au prezentat pe scena teatrului, programe de jocuri şi cântece, in cadrul primei faze a concursului la ţară al echipelor artistice sindicale Au plăcut mult dansurile romaneşti, ruseşti şi maghiare executate de echipa de dans dela ,,Phönix", dansuri care au fost mult bisate. Pentru deosebitele lor calităţi, echipa de dans şi cea de cor dela uzinele ,,Phönix” ■ conduse de muncitorul Karom au ieşit primele la cat. l-a. La categoria ll-a prima echipă s-a clasificat cea a Sindicatului Salariaţilor din Comerţ şi Cooperaţie, condusă de profesorul Vasiliu Becea. Echipele prime clasate vor pleca la Oradea, unde se va desfăşura concursul regional. Ce cărţi să citim „F.M.T.D. - FACTOR ACTIV IN LUPTA PENTRU PACE“ de A. Bratu şi Em. Rucăr. „ISPRĂVILE NOASTRE“ de Iari Sotnic. „FESTIVALUL PĂCII" de Veroniess Porumbacu. Ca filme să vedem „JUDECATA POPOARELOR" rulează la cinematograful PAX „FIICA A MARINARULUI” rulează la cinematograful LUMINA. Să mergem la teatru TEATRUL NATIONAL STUDIO (ora 19,30) „UNDEVA INTR’O TARA“ de N. Virta. TEATRUL NATIONAL COMEDIA (ora 19,30) „TREI SURORI“ de A. Cehov. TEATRUL ARMATEI-B-du General Magheru nr. 14 — (ora 19,30) „MEDICUL DE PLASA“. TEATRUL ARMATEI.Calea 13 Septembrie nr. 18 — (ora 19:30) „TARŞIŢA ŞI ROŞIORUL“ operată de Al. Chiriţescu cu muzica de V. Doboş şi Gh. Dumitrescu. Să participăm la conferinţe „CONTRACTUL COLECTIV CA FORMA DE PARTICIPARE ACTIVA A MUNCITORILOR LA CONDUCEREA ÎNTREPRINDERILOR SOCIALISTE“, o conferinţă ţinută de tov. Mircea Vişan, vicepreşedinte al Uniunii Sindicale Transport şi Comunicaţii, astăzi Vineri 31 Martie, orele ÎS la Casa Prieteniei Ronâno- Sovietice din str. Batiştei 14. Să mergem la coniile de anis de masă: Sala Arte Grafice: Campionatul Capitalei pe echipe, juniori. Arte Grafice II: Banca R.P.R. II, ora 18. Arte Grafice III: S.A.R. II, ora 19. In Editura P M.R. au apărut: jjflh pentru cursurile serale de partid : LECU A i — învăţătura marxist-leninistă despic de ci. LECŢIA II — Capitalismul. Exploatarea capitalistă. Rrdel^^^Bgroparu societăţii capitaliste, col. II. LECŢIA ii! — Marx, Engels, dascălii proletariatului LECŢIA IV — Imperialismul, ultimul stadiu al capitalism II LECŢIA V — Partidul Muncitoresc Român, partid de tip conducătoare in Republica Populară Română, col. II. LECŢIA VI — Eliberarea ţării noastre de către Uniunea Sovi^^fac tor hotărî tor care a făcut posibili naşterea şi desvoltarea regimul^^^Uc mocraba populara. Politica noastră externă. Prietenia cu ' zas'e a ini'ersenden'e; nationale a tarii noastre, c.T. ii. LECŢIA' VIU — Planul de Stat Sarcinile organizaţiilor de paH tru realizarea si depăşirea planului de Stat, ed. ii. HnjJH LECŢIA XV — Patriotismul şi internaţionalismul proletar. Luptă Rîi: rezolvarea democratică a problemei naţionale în R.P.R., ed. li. „SC A A 1 hl A 1 i.\Vkt »LUI" nr. 908. Să fa ceni din Campionatul Naţional de Cros „1 Mai o puternica manifestaţie pentru pace, o adevărată sărbătoare a tinereţii d in întreaga ţară, în Reşiţa metalurgiştilor, in plaeştiul petroliştilor, în minele Văii Jiului sau hăt departe in câmpia Bărăganului, ziua de 1 Mai este o sărbătoare pentru cei ce muncesc din Patria noastră. In cinstea acestei sărbători, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi fncţionarii de la schela Sovrompeto Ochiuri-Dâmboviţa, au chemat o întrecere socialistă pe toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din toate întreprinderile şi instituţiile din ţară. Astfel, ziua de 1 Mai va fi cinstită şi anul acesta prin noi depăşiri de norme, printr'o lucra şi mai intensă pentru o recoltă îmbelşugată, prin noi eforturi in învăţătură, prin nenumărate tomi, petiţii sportive. După eliberarea Patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică au avut loc în diferiţi ani, în cin- 1 stea zilei de 1 Mai, din ce în ce mai multe manifestaţii sportive, in care zeci si sute de mii de tineri s-au avântat dornici să se întărească, să capete „nervi de oţel şi muşchi de fier“ şi să sărbătorească şi prin sport, Ziua Solidarităţii Internaţionle a oamenilor muncii din lumea întreagă. În 1948, au participat la crosul ,,Să" întâmpinăm 1 Mai“ 82.975 tineri. în 1949, la acelaş cros au participat 223.732 tineri . Odată cu creşterea numărului participanţilor au ieşit la iveală nu. !meroşi tineri foarte talentaţi, ceea ce , a dus la un însemnat salt calitativ, , în mişcarea sportiva din ţara vfi». stră. I Dar prin felul cum era organizat I până acum crosul „Să întâmpinăm I 1 Mai“, acesta nu reuşea să siute îndeajuns şi la ridicarea nivelului I tehnic sportiv al concurenţilor. De I asemeni, elementele talentate nu I reuşeau întotdeauna să se eviden- I ţieze, pierzându-ne în massa i ou - I curenţilor. Acum, odată cu larga desvoltare ( ce o ia zi de zi mişcarea noastră de cultură fizică şi sport, s‘a *re-Î cut la îmbinarea aspectului cantitativ ori cel calitativ în toate mani. ^ testaţii!« sportive. De aceea, maţi rea coPV'etit»» sportivă de massă I crosul „Să întâmpinăm I Mai“ începând d» anul acesta, a fost trans- I formată un Campionat Naţional de î cros. Spre diferenţă de vechile campionate naţionale, la Campionatul Naţional de cross „Să întâmpinăm 1 Mai‘‘ 1950 va putea participa orice sportiv începător sau avansat. Campionatul Naţional de cross 1850 va începe cu participarea masselor largi de tineri, culminând în ultima etapă cu o întrecere intre elementele cele mai bune, clasate pe primele locuri in etapele de massă. Competiţia se va desfăşura între 2 Aprilie — 30 Aprilie fiind împărţită în trei etape şi anume: Campionatele de plasă între 2—16 Aprilie, etapa II-a campionate judeţene la 23 Aprilie şi finalele Campionatului Naţional la 30 Aprilie în Bucureşti. Din campionatele de plasă, primii 10 clasaţi la fiecare categorie se califică pentru campionatele judeţene şi primul clasat aci se califică pentru finala Campionatului Naţional de cross. Sportivii legitimaţi vor intra în competiţie in etapa all-a, la campionatele judeţene. Odată cu Campionatul Naţional individual se organizează şi Campionatul Naţional de cros pe e- Cupe, care se va desfăşura în acelaş timp cu cel individual. La sate, crossurile de pregătire se vor desfăşura la 2 şi 9 Aprilie pe comune, fiind organizate de către colectivele sportive de pe lângă Gospodăriile Agricole de Stat, S.M.T şi Gospodăriile Agricole Colective, sau în lipsa acestora de cercurile sportive de pe lângă Căminele Culturale cu ajutorul organizaţiilor U.T.M. La sate, organizaţiile UTM trebue să pornească o serioasă muncă de agitaţie şi mobilizare a tinerilor , ţărani muncitori la concursurile primei etape a Campionatului Naţional de cros. Explicarea importanţei practicării sportului, antrenarea în muncă de mobilizare a celor care au mai participat la competiţii sportive, folosirea şezătorilor de la Căminele Culturale,’ iată numai câteva din mijloacele de agitaţie pe care organizaţiile U.T.M. le’ pot folosi la sate. Vigilenţa mereu trează a utemiştilor şi utemistelor trebue să combată scornirile duşmanului de clasă, astfel că un număr cât mai mare de ţărani şi ţărance muncitoare să ia parte la Campionatul Naţional de cros „Să întâmpinăm 1 Mai“, 1950. Dar la oraşe, ca şi la sate, antrenamentul concurenţilor nu trebue să se reducă doar la participarea la crosurile pregătitoare Antrenanentele trebue să se desfăşoare după un plan care să cuprindă în fiecare zi distanţe mai lungi de parcurs, exerciţii de gimnastică, etc. Antrenamentul trebue să se desfăşoare pe un teren variat, care să cuprindă pe cât posibil porţiuni de arătură, suişuri şi coborişuri, cu obstacole naturale, cu garduri, gropi, movile de pământ, etc. Astfel concurenţii la cross se vor obişnui din vreme cu un parcurs mai greu, specific acestui gen de alergare. Organizaţiile U.T.M. trebue să sprijine din" plin munca colectivelor sportive în mobilizarea şi antrenarea tinerilor şi tinerelor la Campionatul Naţional de cross, „Să întâmpinăm 1 Mai“ 1950. Desfăşurând o largă acţiune de agitaţie, lămurind semnificaţia acestui Campionat Naţional, care se desfăşoară în cinstea zilei de afirmare a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, organizaţiile UTM trebue să mobilizeze massa largă a tineretului muncitor la concurs. In întreprinderi, la sate, în unită-ţile militare, în Şcoli şi universi-a taţi, utemiştii trebue să se găsea-scă în fruntea celor care participă a la Campionatul National de cross a 1950 !a Sergow Brand ( Match de box Intre Locomotiva (Bucu) şi reprezentativa oraşului Ploeşti Duminică 2 Aprilie, la orele 10, va avea loc în sala CFR Giurleşti, o reuniune de box în cadrul căreia reprezentativa oraşului Ploeşti va întâlni selecţionata colectivului sportiv Locomotiva (Bucureşti). Întărită cu câţiva pugilişti din echipa Claudiu Match de lupte între Dinamo Braşov şi Vulcan în sala fabricii ,,Vulcan” va avea loc Sâmbătă după amiază la ora 13, o întâlnire de lupte intre echipa fabricii Vulcan şi Dinamo Braşov. Deasemeni, vor lua parte şi câţiva luptători de la CSU şi Locomotiva București. Excursii muncitoreşti in zilele de 8-11 Aprilie Pentru a da posibilitatea oamenilor muncii de a-şi petrece timpul liber în mod plăcut şi de a cunoaşte regiunile pitoreşti ale ţării, Confederaţia Generală a Muncii organiza următoarele excursii pentru zilele 6. 8—11 Aprilie — PREDEAL. — Plecarea la 9 Aprilie orele 6; înapoierea in aceeaşi zi la orele 32.00. Preţul 290 lei. XI. _ BRAŞOV. — Plecarea la 9 Aprilie orele 13.45; înapoierea la 10 Aprilie, orele 23.30. Excursioniştii pot alege una din cabanele următoare: Brilog, Piatra Mare, poiana Braşov, Capra Neagră, postăvarul, Cristianul. Prețul 550 Iei. III. — PREDEAL. — Plecarea la 8 Aprilie orele 15,05; înapoierea la 10 Aprilie orele 23.00. Cabanele: Piatra Arsă, Vârful cu Dor, Cota 1400, Diham, Gârbova, Ferban, Gura Dihamului, Prețul 480 lei. IV. — PREDEAL. — plecarea In ziua de 8 Aprilie, orele 16,40, înapoierea la 10 Aprilie orele 22,00. Cabanele: sculori, Furnica, Căminul Alpin, Clăbucet, Cioplea, Trei Brazi, Preţul 480 Iei. înscrierile la toate excursiile de mai sus se fac prin Consiliul Sindical Judeţean Ilfov. V. — PIETROŞIŢA. — plecarea la 8 Aprilie, orele 6,30; înapoierea la 11 Aprilie orele 23.00. Cabanele: Bolboci — 0 ore de mers; Plaiul Mircea — 6 ore jumătate de mers; padina — 7 ore de mers; Colţi, Decebal, Horoaba, Bucegi — 7 ore jumătate de mers; Peştera — 8 ore de mers. Preţul 650 lei. înscrierile pentru această excursie se fac prin A. T. P. — Str. Doamnei Nr. 2. Excursiile — minunat prilej de recreaţie in mijlocul naturii Turismul este unul dintre, sporturile cele mai răspândite în mijlocul oamenilor sovietici. In tot timpul anului, la sfârşitul fiecărei săptămâni, după zilele de muncă spornică şi creatoare pentru bunăstarea şi fericirea Patriei lor Socialiste, tinerii şi tinerele sovietice fac să răsune pădurile şi câmpiile de glasurile lor vesele, de cântece pline de viaţă, de bucuria de a trăi intr’o ţară ca a lor. Pe terenul de sport sau in excursiile la care iau parte, tinerii constructori ai comunismului din Uniunea Sovietică îşi întăresc neîncetat trupul, cunosc frumuseţile Patriei lor, se distrează şi petrec minunat împreună. Turismul a devenit atât de popular in ţara lor, pentru că el face parte din normele necesare dobândirii insignei G.T.O. de toate gradele. Milioanele de G.T.O.-işti sunt tineri care au învăţat să practice intens turismul, să iubească excursiile în mijlocul naturii. Şi în Patria noastră, turismul va putea deveni in scurt timp untul dintre cele mai populare săi, datorită viitoarelor probe ale plexului polisportiv „Gata pent Muncă şi Apărarea Republici Populare Române”. Cât de minunate sunt excursiile spre piscurile Carpaţilor, in aerul ozonat şi puternic de munte ! Neuitate ne vor rămâne priveliştile măreţe ale munţilor care se pierd departe în zare ! Asemenea tinerilor sovietici purtătari ai insignei G.T-O. — harnici şi neobosiţi excursionişti — noi ne vom cunoaşte prin cât mai multe excursii frumuseţile ţării noastre. Iată in clişeul nostru, un grup de tineri excursionişti din Uniunea Sovietică, pregătindu-se la ivirea zorilor, spre a înfrunta piscurile înalte ale munţilor. Tinerele fete ascultă atente ultimele sfaturi ale instructorului PE URMA APELOR RETRASE VA CREŞTE HOLDĂ BOGATĂ Primele zile ale anului 1950 i-au găsit pe muncitorii din Gospodăria Agricolă de Stat Pietroiu -Ialomiţa la treabă. Aveau multe de făcut: de reparat 27 de tractoare, 30 semănători, 60 de căruţe şi încă altele multe. Nopţile senine de iarnă au îngheţat apa peste care acum se putea trece de-a dreptul, cu piciorul, cu căruţa şi chiar cu tractoarele. „Straşnică ghiaţă” spuneau oamenii şi era adevărat căci tocmai din 1947 nu mai fusese aşa îngheţ. Dar în atelierele şi grajdurile bine amenajate muncitorii din Gospodărie îşi vedeau liniştiţi de treburi. Pe la ÎS Februarie când munca era în toiul de sus, dinspre Călăraşi se auzeau noaptea cum trosnesc gheţurile. Se topeau. Timpul de desgheţ e cel mai pericuos. Atunci plutesc purtate de apă la vale sloiuri mari cât casa şi este tare greu să mai răzbaţi cu şalupa până la celălalt mal. Dinspre partea de sus apa începuse să urce peste maluri.. Prevestea vinec. Oamenii mai bătrâni îşi aduc aminte de grozăviile pe cari le face apa lor cei atunci când vine marş unindu-re cu Dunărea. Seamănă cu Marea, şi e tare,primejdioasă. Pe vremuri erau neputincioşi în faţa ei. Muncitorii din Gospodărie şi-au datseama de toate acestea. Le era teamă ca apa să nu strice Gospodăria pentru ridicarea căreia ei au depus atâta suflet. Dar chiar ie s’ar abate aşa prăpăd, toate bunurile trebuiesc salvate. Au ţinut şedinţă şi s’au hotărît; vor începe imediat să care totul în partea cealaltă,, în sat. Şi aşa au început evacuarea Gospodăriei. „Să învingem şi natura” când s’au ivit zoriie. Apa era de-acum la picioarele lor. In faţa, in spate, pe lături numai apă. Pleca ultimul transport şi cu el oamenii. De dincolo, de pe malul satului au privit spre Gospodărie. Se vedeau numai casele ţâşnite parcă din apă. Acolo rămăsese insă toate cerealele. Dacă apa se urcă mai sus înseamnă că le va uda. Gândul acesta îi frământa pe toţi. Deodată Vasile R. Gheorghe ia iniţiativa: „Tovarăşi, acolo este avutul nostru al tuturor. Avem nevoie de sămânţă, pentru holdele noastre. Trebue să veghiem lângă el ca să nu fie acoperit de apă, cine merge cu mine? Un moment de şovăială. Dar Vasile R. Gheorghe este membru de Partid şi întotdeauna a ştiut ce spune. Şi-apoi vorbele lui nu erau oare drepte? — „Mergem tovarăşe Vasie —a spus cel dintâi, utemistul Boroghevici. S’a format o echipă de şoc care s'a urcat in şalupă întorcându-se la Gospodărie. Prima grijă a fost să ridice toate grânele in Pod. Aşa, să fie cât mai sus de apă, pe ghiaţă au fost trecute oile şi restul de animal. Spre seară s’au întors îndărăt. Dimineaţă, odată cu crăpătul de ziuă, vor căra restul şi cu aceste gânduri au pornit spre culcare. Pe la miezul nopţii ghiaţa s’a spart intr’un sgomot asurzitor chiar în dreptul Gospodăriei. S’au sculat cu toţii in beznă. S’au aprins felinare pălpâind în bătaia vântului. In lumina lor slabă, pe apă se vedeau plutind sloiuri mari, isbindu-se unele de altele, învârtinduse în foc pe apa care urca tot mai mult înconjurând Gospodăria, in curând va ajunge şi la temelia clădirilor. Un moment au privit cu toţii înfricoşaţi. Dar nu, ei nu pot lăsa avutul poporului, aici pradă apei. Nu, totul trebue salvat. Au început cu tractoarele şi în curând primul transport s’a desprins de mai pierzându-se din ochii celor rămaşi, e tare greu să te strecori printre gheţuri, dar şalupa condusă de tânărul Ion D. Nicolae a reuşit să ajungă dincolo. S’a întors repede. Alt transport, şi altul până dupa ce şi-a salvaî av’ tr!. spundiisrti dela ‘Gcs.jîodăi'îa Agricolă de Stet Pietroiu - lalemiţa ais Sa msămaâssţără peste câtăva vreme vor începe msămânţările Şi planul făcut nu poate fi lăsat neindeplinit, oricare ar După aceea, s’au hotarît sa stea dte pază, acolo lângă Gospodărie. Trebuia salvat fiecare bun al ei. fi pricina, in aceiași zi le veni vestea că in Baltă sunt înconjurate de apă 300 de oi ale ţăranilor muncitori din sat. Tare greu s’ajungi la ele. Dar tânărul Ion D. Nicolae, nu a stat prea mult pe gânduri. A pornit de îndată cu podul plutitor şi până seara le-a scos pe toate, ducându-le în sat..... Apa era tot mai vijelioasă, aducea buşteni, îi izbea de pereţii caselor din Gospodărie, rodea temelia caselor şi creştea mereu, tot mai mult. Nopţile erau grele acolo în mijlocul vârtejului dar nimeni nu a plecat. Au stat aşa până când apele, obosite dădeau în sfârşit îndărăt. In ziua de 27 Februarie, apa revenise iar în matca ei... Toate au fost mutate la loc in Gospodărie, peste tot erau numai bălţi, nisip, buşteni. Pereţii slăbiţi şi mâncaţi de ape, ameninţau să se prăbuşească, şi de aceia orice clipă trebuia folosită. Pagubele pricinuite erau mari, dar nu trebuiau să dea îndărăt. Aşa le-a spus tovarăşul secretar al organizaţiei de partid. Şi le-a mai spus ceva: „chiaburii vor Începe să râdă de noi, să spună că ne-au înfricoşat greutăţile. Nu trebue să le facem jocul”. Aşa era. Au înţeles toţi. Tânărul David Ioan a spus atunci: — „Eu tovarăşi, am citit o carte sovietică. Oamenii din ea au avut deasemeni de luptat cu natura. Au avut însă călăuză nişte cuvinte înţelepte. Să învingem şi natura. Eu zic tovarăşi că trebue să învingem totul. Pentru plan şi pentru Republica noastră, să pornim la treabă, să învingem şi noi natura”. Ochii tuturora străluceau. Da, da, vom învinge şi natura. Apar primele roade ale strădaniei lor. In unele părţi apa rămăsese încă deasupra grâului. Pentru a o retrage muncitorii au pornit şi au săpat un şanţ de 200 metri lungime prin care apa s’a scurs, descoperind ogorul. Timpul se încălzea şi se apropiau însămânţările. Muncitorii erau hotărâţi să nu rămână cu nimic în urmă, şi de aceia grăbeau tot mai mult. In curând nici nu se mai cunoştea că apa fusese cândva pe deasupra curţii sau în jurul pereţilor. Gospodăria era mai frumoasă ca înainte. Pe ziua de 1 Martie s’au terminat şi reparaţiile dar nu puteau încă porni căci pământul era prea moale. Pentru elanul cu care au participat la salvarea şi apoi la refacerea Gospodăriei, organizaţia de bază UTM, a primit Drapelul Muncii de plasă. Şi munca a început să se desfăşoare tot mai rodnică, tot mai avântată. La 13 Martie au început însămânţările. A plecat la Sacariciu echipa de tineri de sub conducerea utemistului Marian Aristide. Pământul peste care apa a stat atâta vreme şi sub care grâul se căsnea să iasă afară, a fost prima grijă a muncitorilor. După metoda sovietică au trecut peste el cu grapele, fărâmiţând astfel stratul de deasupra al pământului. Pe de altă parte seara, dar era greu, că nu toate tractoarele aveau lumini şi tinerilor le era necaz că nu puteau lucra şi noaptea. Dar până la urmă, au intercalat tractoarele, punând unul cu lumină să are în spatele altuia fără lumină, rezolvând astfel această problemă. La semănături deasemeni au remorcat după tractor trei semănători reuşind să obţină 21 ha. pe zi în loc de 7. Primele rezultate de la echipa plecată i-a bucurat mult pe muncitorii din Gospodărie. In trei zile ea a lucrat 299 ha. în loc de 200 cu cât era planificată. Aşa au înţeles ei să învingă natura muncind pentru Gospodărie, pentru îndeplinirea planului. Şi la fel, muncesc şi de atunci încoace. D. Şi nu iese