Scânteia Tineretului, aprilie 1950 (Anul 5, nr. 303-327)

1950-04-01 / nr. 303

n. INFORMAŢII Autorul articolului „Ce-l în­grijorează pe Huxley”, apărut in numărul de ere al ziarului nostru, este I. MIROV. Institutul Român pentru Relaţii­le Culturale cu Străinătatea a­­nunţă festivitatea ce va avea loc cu ocazia comemorării a 123 ani de la moartea compozitorului german Ludwig Von Beethoven. Va conferenţia Diamandi Gheciu. Conferinţa va fi urmată de un pro­gram artistic, la care îşi vor da concursul: Valentin Gheorgh­iu, Ştefan Gheorghiu, Radu Aldules­­cu, Vasile Boniş, şi Virgil Gheor­ghiu. Festivitatea va avea loc astăzi Vineri 31 Martie, orele 17, în sala Dalles. ★ De la Expoziţia „Grafica sovietică* A. M. Laptev—untul din maeştrii artei sovietice Printre artiştii graficieni ale căror lucrări sunt expuse la Ex­poziţia „Grafica Sovietică” se află şi Alexei Mihailovici Laptev, unul din maeştrii graficei sovietice. Dealungul activităţii sale crea­toare Laptev a realizat nenumă­rate lucrări cu un conţinut a­­­dânc, lucrări de o înaltă valoare artistică. Munca creatoare a oa­menilor sovietici este tema de ba­ză a tuturor desenelor sale iar omul sovietic, cu viaţa sa bogată în fapte măreţe este mereu pre­zent în centrul preocupărilor lui Laptev. In această privinţă stau mărturie deopotrivă desenele din ciclul colhoznic (dintre care „Tre­­ctatul” şi „Paznic colhoznic”, lu­crate în 1947 sunt prezente în cadrul Expoziţiei), tablourile din ciclul de portrete ale fruntaşilor în muncă (maistrul strungar Bo­­siischi, ţesătoarea Stavova, etc.). In aceste tablouri ca şi în în­treaga sa operă Alexei Mihailo­­vici Laptev a arătat că ştie să pună în lumină în chip viu şi convingător trăsăturile oamenilor sovietici, df­rzenia şi energia mun­cii lor creatoare. Adânc cunoscător al realităţii sovietice în necontenită desvolta­­re şi folosind strălucite mijloace de expresie artistică, Laptev a creat opere de neîntrecută m­ăes­­trie în care pulsează viaţa şi mun­ca ilicită a oamenilor sovietici, constructorii vajnici ai comunis­mului. A. M. LAPTEV Paznic colhoznic Rezultatele prim­ei faze a concursului pe fără al corurilor şi echipelor de joc, sindicale mima faza a celui de al doilea con­curs de coruri şi echipe de joc ale sin­dicatelor, organizat de Confederaţia Ge­nerală a Muncii, s-a desfăşurat în în­treaga ţară în zilele de 25—28 Martie. Concursul continuă Sâmbătă 1 şi Du­­minică 2 Aprilie, la Bucureşti, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Braşov, Sălaj şi Trei Scaune. Folosind din plin bogata experienţă a primului concurs, echipele artistice sin­dicale s-au­ prezentat în faţa juriului şi a spectatorilor temeinic pregătite, omo­­gene şi stăpâne pe mişcări. Primele rezultate primite din cinci ju­deţe sunt următoarele : JUDEŢUL ALBA: Cerurt categoria I-a: Premiul I: Sin­­dicatul Salariaţilor din Comerţ şi Co­operative, Sindicatul C.A.M.­ Salina; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administrative de Stat, Sin­dicatul Miner Roşia Montană, Sindica­tul Metalo,Chimic Ocna Mureş; Pre­miul III: Sindicatul Textil Teba.’ Coruri categoria II-a: Premiul I: Sin­­dicatul Constructori Alba; Premiul I: Sindicatul Lemn Forestier Petreşti; Pre­miul III: Sindicatul Sanitar Alba, Sin­­dicatul Pielari Alba. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindi­catul C.A.M. Salina (Ocna), Sindicatul Pielari Sebeş; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Alba, Sin­dicatul Mixt Astra Sebeş; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Arad, Sindicatul Textil 30 Decembrie, Sindicatul Metalo-Chimic Flamura Ro­şie. Au mai fost distribuite 3 premii Iii. Coruri categoria II-a: Premiul I: Cor bărbătesc Sindicatul Lemnari, Sindica­tul Tricoul Roşu, Cor de femei Între­prinderea textilă Petöffi; Premiul II: Sindicatul C.A.M.; Premiul III: Gospo­dăria Agricolă de Stat comuna Zăbrani, Sindicatul Grafic, Fabrica de zahăr, Sin­­dicatul Textil Teba. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindi­­catul Metalo-Chimic Flamura Roșie, Sindicatul Textil 30 Decembrie, Coo­­perativa Artex. Cele 6 echipe clasate pe locurile următoare au primit premii­le II şi III. JUDEŢUL BIHOR: Coruri categoria l-a: Premiul I: Sin­dicatul Pielari (întreprinderea Solida­ritatea) Oradea, Sindicatul Metalo- Chimic (Întreprinderea înfrăţirea) Ora­dea, Sindicatul Constructori (întreprin­derea Refractar Aleşd). Cu premiul 11 şi III au fost distinse inimioarele 7 echipe. Coruri categoria II-a: Premiul I: Sindicatul Pielari (întreprinderea Do­brogeana Gherea) Oradea, Sindicatul Salariaţilor din Comerţ şi Cooperative (Cooperativa din Vaşcău), Gospodăria Agricolă de Stat Holod, Sindicatul Sa­­lariaţilor Agricoli Pesteş. Alte 4 echipe au fost distinse cu premiul III. JUDEŢUL ARGEŞ: Coruri categoria I.a: Premiul 1: Sin­dicatul Salariaţilor din Comerţ şi Coo­perative, Sindicatul Salariaţilor din Transport şi Comunicaţii, Sindicatul Salariaţilor din Instituţiile Administra­tive de Stat. Au fost distinse cu pre­­miile II şi III un număr de 6 echipe. Coruri categoria 11-a Premiul I: Sin­dicatul Textil 11 Iunie Găvana, Sindi­­catul Salariaţilor Agricoli plasa Curtea de Argeş comuna Odobeşti. Premiile II şi III au răsplătit munca a încă 7 echi­pe. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindica­­tul Salariaţilor Agricoli Lunca Corbului Pădureţi, Sindicatul Salariaţilor din In­­vaţăm­ânt plasa Lovişte, Sindicatul Sa­lariaţilor Lemn Forestier Curtea de Ar­geş. 7 premii I şi III au fost acordate echipelor clasate pe locurile următoare. JUDEțUL ARAD: Coruri categoria l-a: Premiul I: Cooperativa Artex, Sindicatul Salariaţi­lor din Comerţ şi Cooperative (magazi­nele de Stat), Sindicatul Salariaţilor din­­­Transport şi Comunicaţii. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindica­tul Constructori (Şantierul Nr. 3 Con­strucţii Aleşd), Sindicatul Salariaţilor d­in învăţământ, Sindicatul Textil (In­­treprinderea Sencovici Irina) Oradea. Premiul l­: Sindicatul Salariaţilor A­­gricoli Holod, Sindicatul Met­alo-Chi­­mic (Fabrica de sticlă Pădurea Neagră), Sindicatul Arte Grafice (tipografia Brainer Bela) Oradea, 4 echipe clasate pe locurile următoare au primit pre­miul III. JUDEŢUL BUZĂU: Coruri categoria l-a: Premiul 1: Sind­i­catul Salariaţilor din Comerţ şi Coope­rative, Sindicatul Salariaţilor din Trans­port şi Comunicaţii; Premiul II: Sindica­tul Textil, Sindicatul Salariaţilor din In­­stituţiile Administrative de Stat, Sindi­catul Salariaţilor din învăţământ; Pre­miul III: Sindicatul Salariaţilor Agricoli comuna Stâlpu. Coruri categoria ll-a: Premiul I: Sin­dicatul Petrol Berea; Premiul II: Sin­dicatul Lemn Forestier Nehoiu, Sindica­tul Alimentar; Premiul 111: Sindicatul Salariaţilor Agricoli fabrica de marme­ladă Pârscov. Echipe de jocuri: Premiul I: Sindica­tul Lemn Forestier Nehoiu, Sindicatul Salariaţilor din­ Comerţ şi Cooperative; Premiul II: Sindicatul Salariaţilor din învăţământ, Sindicatul Petrol Berea, Sindicatul Textil; Premiul III: Sindica­tul Salariaţilor Agricoli Istriţa, Sindi­catul Sanitaar, Sindicatu! Salariaţilor din Transscort ş­ r­mu V-a­­­. (Agerpres). Postul de Radio Moscova, răspunde mâine ascultătorilor din ţara noastră Vineri 31 Marie, posturile Radio România, pe 1­35 m. şi Radio Bu­cureşti , pe 331,2 m. lungimi de undă, vor transmite între orele 7u,43—22,uo răspunsul postului de Radio Moscova la scrisorile ascul­­tătorilor din Republica Populară Română. Iată numele celor cărora li se răspunde în această emisiune: Emma Forro, Elena Dumitrescu şi Melinaş Florica, de la fabrica de postav „Partizanul Roşu”-Braşov Rusu Constantin, colectivul de turnători, Negru Nicolae, Titu Valeria­, Pogorin Aurel, Giurgea Natalia, ing. Chivoran Ioan şi a­­justorul Mureşan Maxim, de la uzi­nele „Sovromtractor” - Braşov, Mont­ea Constantin şi Nistorescu Vasile, de la uzinele „Steagul-Ro­­şu-Braşov şi numeroşi lucrători­­de pe şantierul Canalul Dunărea , Marea Neagră, printre care: Lup Ion, Isac Opria și Sava Achim. REZULTATELE CONCURSULUI IN JUD. BAIA MARE Duminică, in sala Teatrului „Car­­igaţi” din Baia­ Mare, echipele arti­­stice ale tuturor sindicatelor loca­le au prezentat pe scena teatrului, programe de jocuri şi cântece, in cadrul primei faze a concursului la ţară al echipelor artistice sindicale Au plăcut mult dansurile roma­neşti, ruseşti şi maghiare executa­te de echipa de dans dela ,,Phönix", dansuri care au fost mult bisate­. Pentru deosebitele lor calităţi, e­­chipa de dans şi cea de cor dela u­­zinele ,,Phönix” ■ conduse de munci­torul Karom au ieşit prime­le la cat. l-a. La categoria ll-a prima echipă s-a clasificat cea a Sindicatului Sa­lariaţilor din Comerţ şi Coopera­ţie, condusă de profesorul Vasiliu Becea. Echipele prime clasate vor pleca la Oradea, unde se va desfă­şura concursul regional. Ce cărţi să citim „F.M.T.D. - FACTOR ACTIV IN LUPTA PENTRU PACE“ de A. Bratu şi Em. Rucăr. „ISPRĂVILE NOASTRE“ de Iari Sotnic. „FESTIVALUL PĂCII" de Vero­­niess Porumbacu. Ca filme să vedem „JUDECATA POPOARELOR" ru­lează la cinematograful PAX „FIICA A MARINARULUI” rulează la cinematograful LUMINA. Să mergem la teatru TEATRUL NATIONAL STUDIO (ora 19,30) „UNDEVA INTR’O TA­RA“ de N. Virta. TEATRUL NATIONAL COMEDIA (ora 19,30) „TREI SURORI“ de A. Cehov. TEATRUL ARMATEI-B-du­ Ge­neral Magheru nr. 14 — (ora 19,30) „MEDICUL DE PLASA“. TEATRUL ARM­ATEI.Calea 13 Septembrie nr. 18 — (ora 19:30) „TARŞIŢA ŞI ROŞIORUL“ operată de Al. Chiriţescu cu muzica de V. Doboş şi Gh. Dumitrescu. Să participăm la conferinţe „CONTRACTUL COLECTIV CA FORMA DE PARTICIPARE ACTI­VA A MUNCITORILOR LA CON­DUCEREA ÎNTREPRINDERILOR SOCIALISTE“, o conferinţă ţinută de tov. Mircea Vişan, vice­preşedinte al Uniunii Sindicale Transport şi Co­­municaţii, astăzi Vineri 31 Martie, orele ÎS la Casa Prieteniei Ro­nâno- Sovietice din str. Batiştei 14. Să mergem la coni­­­ile de­­ an­is de masă: Sala Arte Grafice: Campionatul Capitalei pe echipe, juniori. Arte Grafice II: Banca R.P.R. II, ora 18. Arte Grafice III: S.A.R. II, ora 19. In Editura P M.R. au apărut: jjflh pentru cursurile serale de partid : LE­CU A i — învăţătura marxis­t-leninistă despic de ci. LECŢIA II — Capitalismul. Exploatarea capitalistă. Rrd­el^^^Bgroparu societăţii capitaliste, col. II. LECŢIA ii! — Marx, Engels, dascălii proletariatului LECŢIA IV — Imperialismul, ultimul stadiu al c­api­tali­sm­ II LECŢIA V — Partidul Muncitoresc Român, partid de tip conducătoare in Republica Populară Română, col. II. LECŢIA VI — Eliberarea ţării noastre de către Uniunea Sovi^^fac tor hotărî tor care a făcut posibili naşterea şi desvoltarea regimul^^^Uc mocraba populara. Politica noastră externă. Prietenia cu ' zas'e a ini'ersenden'e; nationale a tarii noastre, c.T. ii. LECŢIA' VIU — Planul de Stat Sarcinile organizaţiilor de paH tru realizarea si depăşirea planului de Stat, ed. ii. HnjJH LECŢIA XV — Patriotismul şi internaţionalismul proletar. Luptă Rîi: rezolvarea democratică a problemei naţionale în R.P.R., ed. li. „SC A A 1 hl A 1 i.\Vkt »LUI" nr. 908. Să fa ceni din Campionatul Naţional de Cros „1 Mai­ o puternica manifestaţie pentru pace, o adevărată sărbătoare a tinereţii d­ in întreaga ţară, în Reşiţa meta­­lurgiştilor, in­­ plaeştiul petrolişti­lor, în minele Văii Jiului sau hăt de­parte in câmpia Bărăganului, ziua de 1 Mai este o sărbătoare pentru cei ce muncesc din Patria noa­stră. In cinstea acestei sărbători, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi f­ncţionarii de la schela Sovrompe­­t­o­ Ochiuri-Dâmboviţa, au chemat o întrecere socialistă pe toţi mun­citorii, tehnicienii, inginerii şi func­ţionarii din toate întreprinderile şi instituţiile din ţară. Astfel, ziua de 1 Mai va fi cinstită şi anul acesta prin noi depăşiri de norme, printr'o lucra şi mai intensă pentru o re­coltă îmbelşugată, prin noi eforturi in învăţătură, prin nenumărate tomi, petiţii sportive. După eliberarea Patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică au avut loc în diferiţi ani, în cin- 1 stea zilei de 1 Mai, din ce în ce­­ mai multe manifestaţii sportive, in­­ care zeci si sute de mii de tineri­­ s-au avântat dornici să se întă­­­­rească, să capete „nervi de oţel şi­­ muşchi de fier“ şi să sărbătorească şi prin sport, Ziua Solidarităţii In­­ternaţionle a oamenilor muncii din lumea întreagă. În 1948, au participat la crosul ,,Să" întâmpinăm 1 Mai“ 82.975 ti­neri. în 1949, la acelaş cros au par­­­­ticipat 223.732 tineri . Odată cu creşterea numărului par­ticipanţilor au ieşit la iveală nu. !­meroşi tineri foarte talentaţi, ceea ce , a dus la un însemnat salt calitativ, , în mişcarea sportiva din ţara vfi».­­ stră. I Dar prin felul cum era organizat I până acum crosul „Să întâmpinăm I 1 Mai“, acesta nu­ reuşea să siute­­ îndeajuns şi la ridicarea nivelului I tehnic sportiv al concurenţilor. De I asemeni, elementele talentate nu I reuşeau întotdeauna să se eviden- I ţieze, pierzându-ne în massa i ou - I curenţilor.­­ Acum, odată cu larga desvoltare ( ce o ia zi de zi mişcarea noastră de cultură fizică şi sport, s‘a *re-Î cut la îmbinarea aspectului cantita­tiv ori cel calitativ în toate mani. ^ testaţii!« sportive. De aceea, ma­ţi rea coPV'etit»» sportivă de massă I crosul „Să întâmpinăm I Mai“ în­­­­cepând d» anu­l acesta, a fost trans- I formată un Campionat Naţional de î cros. Spre diferenţă de vechile campio­nate naţionale,­ la Campionatul Na­ţional de cross „Să întâmpinăm 1 Mai‘‘ 1950 va putea participa orice sportiv începător sau avansat. Campionatul Naţional de cross 1850 va începe cu participarea mas­­selor largi de tineri, culminând în ultima etapă cu o întrecere intre elementele cele mai bune, clasate pe primele locuri in etapele de massă. Competiţia se va desfăşura între 2 Aprilie — 30 Aprilie fiind împărţită în trei etape şi anume: Campionatele de plasă între 2—16 Aprilie, etapa II-a campionate ju­deţene la 23 Aprilie şi finalele Cam­­pionatu­lui Naţional la 30 Aprilie în Bucureşti. Din campionatele de plasă, primii 10 clasaţi la fiecare categorie se califică pentru campio­natele judeţene şi primul clasat aci se califică pentru finala Campiona­tului Naţional de cross. Sportivii le­gitimaţi vor intra în competiţie in etapa a­ll-a, la campionatele jude­ţene. Odată cu Campionatul Naţio­nal individual se organizează şi Campionatul Naţional de cros pe e- Cu­pe, care se va desfăşura în a­­celaş timp cu cel individual. La sate, crossurile de pregătire se vor desfăşura la 2 şi 9 Aprilie pe comune, fiind organizate de către colectivele sportive de pe lângă Gospodăriile Agricole de Stat, S.M.T şi Gospodăriile Agricole Co­lective, sau în lipsa acestora de cercurile sportive de pe lângă Că­minele Culturale cu ajutorul orga­nizaţiilor U.T.M. La sate, organiza­­ţiile UTM trebue să pornească o serioasă muncă de agitaţie şi mo­bilizare a tinerilor , ţărani munci­tori la concursurile primei etape a Campionatului Naţional de cros. Explicarea importanţei practicării sportului, antrenarea în muncă de mobilizare a celor care au mai par­ticipat la competiţii sportive, folo­sirea şezătorilor de la Căminele Cul­turale,’ iată numai câteva din mij­loacele de agitaţie pe care organi­zaţiile U.T.M. le’ pot folosi la sate. Vigilenţa mereu trează a utemi­­ştilor şi utemistelor trebue să com­bată scornirile duşmanului de cla­să, astfel că un număr cât mai m­are de ţărani şi ţărance muncitoare să ia parte la Campionatul Naţional de cros „Să întâmpinăm 1 Mai“, 1950. Dar la oraşe, ca şi la sate, an­trenamentul concurenţilor nu tre­bue să se reducă doar la participa­rea la crosurile pregătitoare An­­trenan­entele trebue să se desfă­şoare după un plan care să cuprindă în fiecare zi distanţe mai lungi de parcurs, exerciţii de gimnastică, etc. Antrenamentul trebue să se­­ desfăşoare pe un teren variat, care­­ să cuprindă pe cât posibil porţiuni­­ de arătură, suişuri şi cobori­şuri, cu obstacole naturale, cu garduri, gropi, movile de pământ, etc. Astfel con­curenţii la cross se vor obişnui din vreme cu un parcurs mai greu, spe­cific acestui gen de alergare. Organizaţiile U.T.M. trebue să sprijine din" plin munca colectivelor sportive în mobilizarea şi antrena­rea tinerilor şi tinerelor la Campio­natul Naţional de cross, „Să întâm­­­pinăm 1 Mai“ 1950. Desfăşurând o largă acţiune de agitaţie, lămu­rind semnificaţia acestui Campionat Naţional, care se desfăşoară în cin­stea zilei de afirmare a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, organizaţiile UTM trebue să mobi­lizeze massa largă a tineretului muncitor la concurs. In întreprinderi, la sate, în unită-­­­ţile militare, în Şcoli şi uni­versi-­a taţi, utemiştii trebue să se găsea-­­­scă în fruntea celor car­e participă a la Campionatul National de cross a 1950 !­a Sergow Brand ( Match de box Intre Locomotiva (Bucu) şi reprezentativa oraşului Ploeşti Duminică 2 Aprilie, la orele 10, va avea loc în sala CFR Giurleşti, o reuniune de box în cadrul căreia reprezentativa oraşului Ploeşti va întâlni selecţionata colectivului sportiv Locomotiva (Bucureşti). În­tărită cu câţiva pugilişti din echi­pa Claudiu­­­ Match de lupte între Dinamo Braşov şi Vulcan în sala fabricii ,,Vulcan” va a­­vea loc Sâmbătă după amiază la ora 13, o întâlnire de lupte intre echipa fabricii Vulcan şi Dinamo­ Braşov. Deasemeni, vor lua parte şi câţi­va luptători de la CSU şi Locomo­tiva București. Excursii muncitoreşti in zilele de 8-11 Aprilie Pentru a da posibilitatea oamenilor muncii de a-şi petrece timpul liber în mod plăcut şi de a cunoaşte regiunile pitoreşti ale ţării, Confederaţia Gene­rală a Muncii organiza următoarele excursii pentru zilele 6. 8—11 Aprilie­­ — PREDEAL. — Plecarea la 9 Apri­lie orele 6; înapoierea in aceeaşi zi la orele 32.00. Preţul 290 lei. XI. _ BRAŞOV. — Plecarea la 9 Apri­lie orele 13.45; înapoierea la 10 Aprilie, orele 23.30. Excursioniştii pot alege una din cabanele următoare: Brilog, Piatra Mare, poiana­ Braşov, Capra Neagră, postăvarul, Cristianul. Prețul 550 Iei. III. — PREDEAL. — Plecarea la 8 Apri­lie orele 15,05; înapoierea la 10 Aprilie orele 23.00. Cabanele: Piatra Arsă, Vâr­ful cu Dor, Cota 1400, Diham, Gârbova, Ferban, Gura Dihamului, Prețul 480 lei. IV. — PREDEAL. — plecarea In ziua de 8 Aprilie, orele 16,40, înapoierea la 10 Aprilie orele 22,00. Cabanele: sculori, Furnica, Căminul Alpin, Clăbucet, Cio­plea, Trei Brazi, Preţul 480 Iei. înscrierile la toate excursiile de mai sus se fac prin Consiliul Sindical Judeţean Ilfov. V. — PIETROŞIŢA. — plecarea la 8 Aprilie, orele 6,30; înapoierea la 11 Apri­lie orele 23.00. Cabanele: Bolboci — 0 ore de mers; Plaiul Mircea — 6 ore jumătate de mers; padina — 7 ore de mers; Colţi, Decebal, Horoaba, Bucegi — 7 ore jumătate de mers; Peştera — 8 ore de mers. Preţul 650 lei. înscrierile pentru această excursie se fac prin A. T. P. — Str. Doamnei Nr. 2. Excursiile — minunat prilej de recreaţie in mijlocul naturii Turismul este unul dintre, spor­turile cele mai răspândite în mij­locul oamenilor sovietici. In tot timpul anului, la sfârşitul fiecărei săptămâni, după zilele de­­ muncă spornică şi creatoare pentru bunăstarea şi fericirea Patriei lor Socialiste, tinerii şi tinerele sovie­­tice fac să răsune pădurile şi câm­piile de glasurile lor vesele, de cântece pline de viaţă, de bucuria de a trăi intr’o ţară ca a lor. Pe terenul de sport sau in ex­cursiile la care iau parte, tinerii constructori ai comunismului din Uniunea Sovietică îşi întăresc ne­­încetat trupul, cunosc frumuseţile Patriei lor, se distrează şi petrec minunat împreună. Turismul a de­venit atât de popular in ţara lor, pentru că el face parte din nor­­mele necesare dobândirii insignei G.T.O. de toate gradele. Milioanele de G.T.O.-işti sunt tineri care au învăţat să practice intens turismul, să iubească excursiile în mijlocul naturii. Şi în Patria noastră, turismul va putea deveni in scurt timp untul dintre cele mai populare s­ăi, datorită viitoarelor probe ale plexului polisportiv „Gata pen­­t Muncă şi Apărarea Republici Populare Române”. Cât de minunate sunt excursiile spre piscurile Carpaţilor, in aerul ozonat şi puternic de munte ! Neui­tate ne vor rămâne priveliştile mă­­reţe ale munţilor care se pierd de­parte în zare ! Asemenea tinerilor sovietici pur­­tătari ai insignei G.T-O. — harnici şi neobosiţi excursionişti — noi ne vom cunoaşte prin cât mai multe excursii frumuseţile ţării noastre. Iată in clişeul nostru, un grup de tineri excursionişti din Uniunea Sovietică, pregătindu-se la ivirea zorilor, spre a înfrunta piscurile înalte ale munţilor. Tinerele fete ascultă atente ultimele sfaturi ale instructorului PE URMA APELOR RETRASE VA CREŞTE HOLDĂ BOGATĂ Primele zile ale anului 1950 i-au găsit pe muncitorii din Gos­­podăria Agricolă de Stat Pietroiu -Ialomiţa la treabă. Aveau multe de făcut: de reparat 27 de tractoare, 30 semănători, 60 de căruţe şi încă altele multe. Nopţile senine de iarnă au îngheţat apa peste care acum se putea trece de-a­ drept­ul, cu piciorul, cu căruţa şi chiar cu tractoarele. „Straşnică ghiaţă” spuneau oamenii şi era adevărat căci tocmai din 1947 nu mai fusese aşa îngheţ. Dar în atelierele şi grajdurile bine amenajate m­uncitorii din Gospodărie îşi vedeau liniştiţi de treburi. Pe la ÎS Februarie când mu­nca era în toiul de sus, dinspre Că­lăraşi se auzeau noaptea cum trosnesc gheţurile. Se topeau. Tim­pul de desgheţ e cel mai pericu­­os. Atunci plutesc purtate de apă la vale sloiuri mari cât casa şi este tare greu să mai răzbaţi cu şa­lupa până la celălalt mal. Dinspre partea de sus apa începuse să urce peste maluri.. Prevestea vinec. Oamenii mai bătrâni îşi aduc aminte de grozăviile pe cari le face apa lor cei atunci când vine marş unindu-re cu Dunărea. Seamănă cu Marea, şi­ e tare,primejdi­oasă. Pe vremuri erau neputin­cioşi în faţa ei. Muncitorii din Gospodărie şi-au dat­­seama de toate acestea. Le era teamă ca apa să nu strice Gospodăria pentru ridicarea că­reia ei au depus atâta suflet. Dar chiar ie s’ar abate aşa prăpăd, toate bunurile trebuiesc salvate. Au ţinut şedinţă şi s’au hotărît; vor începe imediat să care totul în partea cealaltă,, în sat. Şi aşa au început evacuarea Gospodăriei. „Să învingem şi natura” când s’au ivit zoriie. Apa era de-a­­cum la picioarele lor. In faţa, in spate, pe lături numai apă. Pleca ultimul transport şi cu el oamenii. De dincolo, de pe malul satului au privit spre Gospodărie. Se vedeau numai casele ţâşnite parcă din a­­pă. Acolo rămăsese insă toate ce­realele. Dacă apa se urcă mai sus înseamnă că le va uda. Gândul a­­cesta îi frământa pe toţi. Deodată Vasile R. Gheorghe ia iniţiativa: „Tovarăşi, acolo este avutul nostru al tuturor. Avem nevoie de sămân­ţă, pentru holdele noastre. Trebue să veghiem lângă el ca să nu fie acoperit de apă, cine merge cu mine? Un moment de şovăială. Dar Vasile R. Gheor­ghe este membru de Partid şi întotdeauna a ştiut ce spune. Şi-apoi vorbele lui nu erau oare drepte? — „Mergem tovarăşe Vasie —­­a spus cel dintâi, utemistul Boro­­ghevici. S’a format o echipă de şoc care s'a urcat in şalupă întor­­cându-se la Gospodărie. Prima gri­jă a fost să ridice toate grânele in Pod. Aşa, să­ fie cât mai sus de apă, pe ghiaţă au fost trecute oile şi restul de animal. Spre seară s’au întors îndărăt. Dimineaţă, odată cu crăpătul de ziuă, vor căra restul şi cu aceste gânduri au pornit spre culcare. Pe la miezul nopţii ghiaţa s’a spart intr’un sgomot asurzitor chiar în dreptul Gospodăriei. S’au sculat cu toţii in beznă. S’au aprins felinare pălpâind în bătaia vântu­lui. In lumina lor slabă, pe apă se vedeau plutind sloiuri mari, isbin­­du-se unele de altele, învârtindu­­se în foc pe apa care urca tot mai mult înconjurând Gospodăria, in curând va ajunge şi la temelia clă­dirilor. Un moment au privit cu toţii înfricoşaţi. Dar nu, ei nu pot lăsa avutul poporului, aici pradă apei. Nu, totul trebue salvat. Au început cu tractoarele şi în cu­rând primul transport s’a desprins de mai pierzându-se din ochii celor rămaşi, e tare greu să te strecori printre gheţuri, dar şalupa condu­să de tânărul Ion D. Nicolae a reu­şit să ajungă dincolo. S’a întors re­pede. Alt transport, şi altul până dupa ce şi-a salvaî av’ tr!. spundiisrti dela ‘Gcs.jîodăi'îa Agricolă de Stet Pietroiu - lalemiţa ais Sa msămaâssţără peste câtăva vreme vor începe m­­sămânţările Şi planul făcut nu poa­te fi lăsat neindeplinit, oricare ar După aceea, s’au hotarît sa stea dte pază, acolo lângă Gospodărie. Trebuia salvat fiecare bun al ei. fi pricina, in aceiași zi le veni ve­stea că in Baltă sunt înconjurate de apă 300 de oi ale ţăranilor munci­tori din sat. Tare greu s’ajungi la ele. Dar tânărul Ion D. Nicolae, nu a stat prea mul­t pe gânduri. A pornit de îndată cu podul plutitor şi până seara le-a scos pe toate, ducându-le în sat..... Apa era tot mai vijelioasă, adu­cea buşteni, îi izbea de pereţii ca­selor din Gospodărie, rodea teme­lia caselor şi creştea mereu, tot mai mult. Nopţile erau grele acolo în mijlocul vârtejului dar nimeni nu a plecat. Au stat aşa până când apele, obosite dădeau în sfârşit în­dărăt. In ziua de 27 Februarie, apa revenise iar în matca ei... Toate au fost mutate la loc in Gospodărie, peste tot erau numai bălţi, nisip, buşteni. Pereţii slăbiţi şi mâncaţi de ape, ameninţau să se prăbuşească, şi de aceia orice cli­pă trebuia folosită. Pagubele pri­cinuite erau mari, dar nu trebuiau să dea îndărăt. Aşa le-a spus tova­răşul secretar al organizaţiei de partid. Şi le-a mai spus ceva: „chiaburii vor Începe să râdă de noi, să spună că ne-au înfricoşat greutăţile. Nu trebue să le facem­­ jocul”. Aşa era. Au înţeles toţi. Tânărul David Ioan a spus atunci: — „Eu tovarăşi, am citit o carte sovietică. Oamenii din ea au avut deasemeni de luptat cu natura. Au avut însă călăuză nişte cuvinte în­ţelepte. Să învingem şi natura. Eu zic tovarăşi că trebue să învingem totul. Pentru plan şi pentru Repu­blica noastră, să pornim la treabă, să învingem şi noi natura”. Ochii tuturora străluceau. Da, da, vom învinge şi natura. Apar primele roade ale strădaniei lor. In unele părţi apa rămăsese încă deasupra grâului. Pentru a o retrage muncitorii au pornit şi au săpat un şanţ de 200 metri lungi­me prin care apa s’a scurs, des­coperind ogorul. Timpul se încăl­zea şi se apropiau însămânţările. Muncitorii erau hotărâţi să nu rămână cu nimic în urmă, şi de aceia grăbeau tot mai mult. In curând nici nu se mai cunoştea că apa fusese cândva pe deasupra curţii sau în jurul pereţilor. Gos­podăria era mai frumoasă ca îna­inte. Pe ziua de 1 Martie s’au terminat şi reparaţiile dar nu pu­teau încă porni căci pământul era prea moale. Pentru elanul cu care au parti­cipat la salvarea şi apoi la refa­cerea Gospodăriei, organizaţia de bază UTM, a primit Drapelul Mun­cii de plasă. Şi munca a început să se desfăşoare tot mai rodnică, tot mai avântată. La 13 Martie au început însă­­mânţările. A plecat la Sacariciu echipa de tineri de sub conducerea utemistului Marian Aristide. Pământul peste care apa a stat atâta vreme şi sub care grâul se căsnea să iasă afară, a fost pri­ma grijă a muncitorilor. După me­toda sovietică au trecut peste el cu grapele, fărâmiţând astfel stratul de deasupra al pământu­lui. Pe de altă parte se­ara, dar era greu, că nu toate tractoarele aveau lumini şi tinerilor le era necaz că nu puteau lucra şi noap­tea. Dar până la urmă, au inter­calat tractoarele, punând unul cu lumină să are în spatele altuia fără lumină, rezolvând astfel a­­ceastă problemă. La semănături deasemeni au remorcat după trac­tor trei semănători reuşind să ob­ţină 21 ha. pe zi în loc de 7. Pri­mele rezultate de la echipa plecată i-a bucurat mult pe muncitorii din Gospodărie. In trei zile ea a lucrat 299 ha. în loc de 200 cu cât era planificată. Aşa au înţeles ei să învingă na­tura muncind pentru Gospodărie, pentru îndeplinirea planului. Şi la fel, muncesc şi de atunci încoace. D. Şi nu ies­­e

Next