Scânteia Tineretului, septembrie 1953 (Anul 8, nr. 1356-1381)

1953-09-01 / nr. 1356

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! “"ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul IX Seria II-a Nr. 1356 4 PAGINI 20 BANI Marţi 1 Septembrie 1953 Pentru îmbunătăţirea muncii de partid*) Un puternic răsunet a avut în rândul masselor largi populare programul de măsuri economice adoptat de plenara lăr­gită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, — program având ca obiectiv realizarea într'un timp apropiat a unei serioase îm­bunătăţiri a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, prin ridicarea producţiei agricole, sporirea producţiei bunurilor de larg con­sum, dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi alte lucrări în domeniul social, sanitar şi cultural. . întregul partid îşi concentrează efortu­rile asupra sarcinii dezvoltării economiei naţionale şi a ridicării serioase şi continue a nivelului de viaţă şi cultură al poporului, îndeplinirea acestei sarcini nu poate fi decât rodul muncii organizate, pline de avânt a oamenilor muncii, sub condu­cerea partidului. Conducerea de partid dă masselor conştiinţa intereselor şi a ţelu­rilor luptei, capacitatea de a acţiona orga­nizat pentru atingerea telurilor lor. Forţa partidului constă în încrederea şi sprijinul de care se bucură din partea masselor, în realizarea de către masse a politicii par­tidului. Forţa masselor constă în conduce­rea lor de către partid. Capacitatea masse­lor de a înfăptui cu succes sarcinile fău­ririi vieţii noi depinde într’o foarte mare măsură de calitatea conducerii lor de că­tre organizaţiile de partid, de nivelul muncii de partid. O deosebită însemnătate pentru îmbu­nătăţirea activităţii organizaţiilor de par­tid are Hotărîrea adoptată de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 Au­gust cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid şi întărirea legăturii partidului cu massele. Preocuparea conducerii partidu­lui pentru îmbunătăţirea muncii de partid are ca scop întărirea capacităţii de mobi­lizare a organizaţiilor de partid în vede­rea realizării sarcinilor mari puse de ple­nară cu privire la dezvoltarea economiei şi ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului muncitor. Analizând munca de partid, plenara a constatat că după verificarea membrilor partidului şi mai ales după demascarea acţiunii antipartinice şi antistatale a de­­viatorilor, Luca, Pauker, Georgescu, vigi­lenţa cadrelor de partid şi a membrilor partidului, preocuparea lor pentru purita­tea rândurilor partidului au crescut. Acti­vitatea organelor de conducere ale parti­dului s'a îmbunătăţit, coeziunea lor s'a întărit. Îmbunătăţirea muncii de partid se oglindeşte în succesele obţinute de organi­zaţiile de partid în conducerea întrecerii socialiste pentru îndeplinirea planului de stat, în conducerea politică a muncii în domeniul agriculturii. Organizaţiile de partid au fost în frun­tea oamenilor muncii pentru organizarea avântului industriei, ceea ce a dus la creşterea producţiei globale a industriei socialiste de două ori şi jumătate faţă de 1938. A crescut rolul de conducător politic al organizaţiilor de partid în industrie şi agricultură, în viaţa culturală, artistică, ştiinţifică a ţării. S’au ridicat şi se ridică numeroase cadre de partid şi de stat. Totodată plenara a subliniat că în mun­ca de partid există un şir de lipsuri şi slă­biciuni, care trebue lichidate cu toată ho­tărîrea. In munca de partid se manifestă lipsuri în, ce priveşte aplicarea şi respectarea principiilor democraţiei interne de par­tid şi, al conducerii colective. In unele organizaţii regionale, raionale şi oră­şeneşti au loc călcări serioase ale de­mocraţiei interne de partid şi ale princi­piului conducerii colective. Unii secretari ai comitetelor de partid iau hotărîri de unul singur, fără consultarea temeinică a membrilor biroului. In unele regiuni şi raioane, participarea membrilor comitetu­lui regional sau raional la rezolvarea pro­blemelor principale ale muncii de partid este formală. Şedinţele activelor de partid nu se ţin regulat, ele nu sunt folosite pen­­tru consultarea activului asupra proble­melor vieţii de partid şi de stat, pentru atragerea lui la elaborarea hotărîrilor. Intr’o serie de cazuri, critica din partea cadrelor de partid este înăbuşită sau nu e luată în seamă. Controlul îndeplinirii hotărîrilor şi a sarcinilor de partid este adeseori nesiste­matic, şi în unele cazuri, superficial. Aparatul de partid încă organizează în mod nesatisfăcător controlul executării hotărîrilor partidului și sesizarea condu­cerii partidului asupra diferitelor lipsuri, denaturări, etc. . Slăbiciuni serioase se manifestă în ac­tivitatea unor organe şi organizaţii de partid, a unor comitete executive de sfa­turi populare cât şi în activitatea al­tor organe de stat, în ce priveşte întărirea legăturii cu massele. Mai sunt activişti de partid cu munci de răspundere care lu­crează din birou, vin iar în contact cu oa­menii muncii, au devenit inaccesibili pen­tru aceştia, consideră problemele privi­toare la traiul celor ce muncesc ca pro­bleme puţin importante. De o slabă preo­cupare pentru condiţiile de muncă şi de trai ale muncitorilor au dat dovadă Minis­terul Agriculturii, Ministerul Gospodării­lor Agricole de Stat, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Industriei Uşoare şi alte organe. Deosebit de dăunătoare pentru cauza construirii socialismului este subaprecie­rea de către unele organe de partid şi de stat a sarcinii întăririi legăturilor cu massele de ţărani muncitori, a consoli­dării alianţei clasei muncitoare cu ţărăni­mea muncitoare. Unele organe de partid şi de stat nu ţin seama de nevoiele şi ce­rinţele juste ale ţărănimii muncitoare, nu exercită controlul asupra felului cum se aplică politica de impozite şi de colectări a statului democrat-popular. Un şir de­ organe sindicale, şi chiar Consiliul Central al Sindicatelor, nu poar­tă suficientă grijă pentru îmbunătăţirea traiului oamenilor muncii, îşi îndeplinesc în mod nesatisfăcător misiunea de a ve­ghia la respectarea drepturilor oamenilor muncii, la respectarea prevederilor Codu­lui Muncii şi a contractelor colective, la construirea de locuinţe şi instituţii de in­teres social-cultural, etc. Adeseori membrii de partid din sindicate nu luptă cu toată fermitatea pentru dezrădăcinarea birocra­tismului care a pătruns în activitatea unor organe sindicale. Unele organizaţii de partid nu dau atenţia cuvenită sindica­­telor şi nu le îndrumează suficient. Deşi Uniunea Tineretului Muncitor a obţinut o serie de succese serioase, există încă lipsuri în munca sa în rândurile ti­nerilor muncitori, ale tineretului studios şi mai ales ale tinerilor de la sate, în educaţia marxist-leninistă a cadrelor ute­­miste. Unele organe de partid nu activizează în măsură suficientă sfaturile populare pentru a le transforma cu adevărat în cea mai largă organizaţie de massă a ce­lor ce muncesc. In multe locuri sfaturile populare lucrează funcţionăreşte, fără a­­tragerea la participarea activă în munca lor a deputaţilor, a comisiilor permanente, a comitetelor cetăţeneşti, manifestă lipsă de iniţiativă şi spirit gospodăresc în so­luţionarea a numeroase probleme privind îmbunătăţirea nivelului de trai al popu­laţiei. Unele ministere şi instituţii centrale, ca Ministerul Comerţului In­terior, Ministerul Agriculturii, Ministe­rul Gospodăriei Comunale, Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport înlocuesc de multe ori munca vie, operativă, bazată pe mobilizarea masselor de oameni ai muncii, prin avalanşe de circulari şi dis­poziţii, care paralizează munca sfaturilor populare. Sarcinile măreţe care stau în faţa par­tidului nostru impun îmbunătăţirea muncii partidului şi întărirea legăturii partidului cu massele. In acest scop plenara C.C. a pus în faţa tuturor organelor şi a organi­zaţiilor de partid sarcini însemnate. Una din sarcinile cele mai importante care stau înaintea organelor şi organiza­ţiilor de partid este întărirea democraţiei interne de partid. Toate organele şi or­ganizaţiile de partid trebue să respecte cu stricteţe hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la termenele de alegere a organe­lor de partid şi cu privire la dările de seamă periodice ale acestor organe în faţa organizaţiilor de partid. Conferinţele re­gionale pentru dare de seamă şi ale­geri vor avea loc odată la 2 ani, iar cele raionale şi orăşeneşti ale comitetelor de partid şi alegerea birourilor organiza­ţiilor de bază, odată pe an. Comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti vor or­ganiza regulat adunări ale activului de partid pentru discutarea problemelor prin­cipale ale activităţii partidului. Plenara cere tuturor comitetelor de partid să respecte cu stricteţe principiul conducerii colective, care este principiul suprem al conducerii de partid. Orice ten­dință de încălcare a acestui principiu, de luare a hotărîrilor de unul singur, sau fără discutarea prealabilă a hotărîrilor în colectivul de conducere trebue combătută cu asprime. Toate hotărîrile organelor de partid trebue luate numai pe baza unei studieri temeinice și aprofundate a pro­blemelor. Trebue lichidate manifestările cultului personalităţii, care au loc în propaganda de partid şi în activitatea practică a orga­nizaţiilor partidului, manifestări ce sunt incompatibile cu învăţătura marxist-leni­nistă. Trebue arătate comuniştilor şi mas­­sei oamenilor muncii marea forţă colecti­vă a partidului, experienţa şi înţelepciunea colectivă a conducerii partidului, care se călăuzeşte de învăţătura lui Marx, En­gels, Lenin, Stalin. Organele şi organizaţiile de partid tre­bue să poarte o grijă neslăbită întăririi continue a unităţii rândurilor partidului — izvor al forţei sale de neînvins — în­tăririi coeziunii partidului în jurul Comi­tetului Central. Luptând, pentru îmbunătăţirea muncii cu cadrele de partid, organele şi organi­zaţiile de partid trebue să promoveze cu curaj cadre tinere, capabile şi devotate, să combată hotărît fluctuaţia cadrelor. O atenţie deosebită trebue dată ridică­rii nivelului muncii ideologice, şi mai a­­lles muncii d­e pregătire politico-ideologică a cadrelor de partid, combaterii tendinţe­lor de rupere a teoriei de practică, a bacherismului şi citatomaniei, a tratării mecanice, dogmatice a ideilor m­arxism-le­­ninismului în locul însuşirii esenţei învă­ţăturii marxiste. Sarcina centrală a partidului este în­tărirea alianţei între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — temelia regimu­lui democrat-popular, întărirea alianţei cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare, este chezăşia succesu­lui in opera de construire a socialismului. Acest principiu stă la baza întregii acti­vităţi a partidului. Trebue să ţinem minte mereu indicaţia marelui Lenin că socialismul nu poate fi construit fără o alianţă trainică cu ma­ssele de milioane ale ţărănimii munci­toare. A urma neabătut această politică leninistă încercată este îndatorirea prin­cipală a partidului şi guvernului nostru. In vederea întăririi alianţei intre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare este necesară aplicarea consecventă şi siste­matică a măsurilor economice ce au ca scop lărgirea ajutorului acordat ţărănimii muncitoare în vederea sporirii producţiei agricole, îmbunătăţirea aprovizionării ţă­rănimii muncitoare prin dezvoltarea schimbului între oraş şi sat, ridicarea ni­velului de viaţă al ţărănimii muncitoare. In opera de transformare socialistă a agriculturii, organizaţiile de partid trebue să vegheze la stricta respectare a princi­piului liberului consimţământ, să combată şi să pedepsească cu severitate orice ten­dinţă de a folosi silirea administrativă. Organizaţiile d­e partid trebue să ducă o permanentă muncă de lămurire a ţărăni­mii muncitoare, pentru a o convinge, pe bază de fapte concrete, că drumul agri­culturii socialiste este singurul drum si­gur spre bunăstare şi fericire pentru ţăra­nul cu gospodărie mică şi mijlocie. Organizaţiile de partid trebue să com­bată cu toată hotărîrea orice fel de abu­zuri din partea organelor administrative şi de partul in domeniul colectarilor, im­pozitelor, schimbului de pământ ş. a., să apere cu cea mai mare strictele legali­tatea populară. O sarcină de mare însemnătate a orga­nizaţiilor de partid de la sate este crearea unui larg activ fără de partid în jurul fiecărei organizaţii de partid, deoarece un astfel de activ constitue o puternică ve­rigă de legătură între partid şi massele ţărănimii muncitoare. Folosind activizarea politică şi con­ştiinţa sporita a oamenilor muncii fără de partid, organizaţiile partidului trebuie să-i atragă un număr tot u­ an mare la par­ticipare in conducerea trenurilor obşteşti, să-i promoveze în munci de răspundere. Plenara cere organizaţiilor de partid să muncească neîntrerupt pentru lichida­rea izolării de massa a unora dintre orga­nele şi cadrele de partid. Este necesar să se pună capăt neîntârziat tendinţelor de înlocuire a muncii vii, de educare şi orga­nizare a­­ oamenilor muncii, prin metode birocratice în munca de partid (abuzul fie circulări, instrucţiuni, dispoziţii telefo­nice, excesul de şedinţe, etc.). Cadrele de partid, organele şi organi­zaţiile partidului trecue sa piece cu aten­ţie urechea la glasul masselor, să fie gata nu numai să înveţe massele, ci să şi în­veţe de la masse, să stimuleze critica de jos, să ducă o luptă necruţătoare împo­triva celor care înăbuşe critica. Ele tre­bue să manifeste permanent grija pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, să-i mobilizeze la lupta pentru ri­dicarea producţiei, pentru a asigura înflo­rirea patriei şi bunăstarea poporului. Organele de partid trebue sa folosească intens toate formele de întărire a legătu­rilor cu massele , agitaţia şi alte forme ale muncii politice de massă, presa de partid, sfaturile populare, sindicatele, or­ganizaţiile de tineret, delegatele de femei. O atenţie deosebită trebue acordată îndrumării de către partid a organizaţiilor sindicale, lichidării birocratismului ce se manifestă în activitatea unora dintre or­­­ganele sindicale, îmbunătăţirii muncii de massă a sindicatelor, întăririi grijii lor pentru nevoile materiale şi culturale ale muncitorilor şi funcţionarilor. In vederea îmbunătăţirii muncii orga­nizaţiilor U.T.M., organizaţiile de partid sunt datoare să se ocupe cu dragoste şi pricepere de organizaţiile U.T.M., să asi­gure îndrumarea şi sprijinul activităţii lor, nu periodic, ci permanent. Întărirea legăturii partidului cu cercu­rile largi de intelectuali este o sarcină de seamă a partidului. Intelectualitatea avan­sată constitue o mândrie naţională a po­porului.­ intelectualii legaţi de popor au adus şi aduc o contribuţie de preţ la des­­voltarea economiei naţionale şi a culturii, la întărirea regimului democrat-popular Organizaţiile de partid trebue să vegheze in permanenţă la asigurarea condiţiilor favorabile pentru activitatea creatoare a oamenilor de cultură, la îmbunătăţirea condiţiilor lor de trai, să desfăşoare munca de educare a intelectualilor in spi­ritul ideologiei marxist-leniniste. Mai mult ca oricând este necesară ascu­ţirea vigilenţei revoluţionare. Succesele forţelor păcii, democraţiei şi socialismului neliniştesc profund pe imperialişti, care desfăşoară mai departe goana înarmărilor, intensifică provocările, actele diversioniste, încercările de subminare din interior a ţărilor lagărului democratic. Exprimând, în numele tuturor membri­lor de partid şi al masselor de oameni ai muncii, adânca satisfacţie pentru fer­mitatea cu care Comitetul Central al P.C.U.S. a lichidat aventura criminală a lui Beria, trădător mârşav al cauzei socia­lismului, plenara lărgită a C.C. al P.M.R. a chemat pe comunişti şi pe oamenii mun­cii să tragă învăţăminte politice şi con­cluzii practice concrete din activitatea im­perialiştilor şi agenturii lor. Datoria sfântă a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid este să-şi întărească în fapte şi nu in vorbe vigilenţa de partid şi de stat, să descopere şi să zădărnicească acţiunile criminale ale spionilor, diversioniştilor şi sabotorilor, agenţi ai imperialismului. Organele şi organizaţiile de partid şi­ toţi membrii partidului trebue să păzească ca lumina ochilor puritatea rândurilor parti­dului să fie vigilenţi faţă de orice de­viere de la linia partidului sau deformare a politicii de partid. Trebue lichidată rămânerea în urmă ce se constată în munca de primire a candi­daţilor şi membrilor de partid, asigurân­­du-se, pe baza respectării stricte a princi­piului primirii individuale, întărirea siste­matică a organizaţiilor de partid cu mem­brii noi, care şi-au dovedit prin fapte de­votamentul pentru cauza partidului. Plenara a hotărît convocarea Congre­sului partidului pentru luna Martie 1954, in întâmpinarea acestui eveniment de cea mai mare însemnătate în viaţa partidului şi a poporului muncitor, să facem toate eforturile pentru a îmbunătăţi şi ridica la un nivel tot mai înalt munca de partid, pentru a îndeplini cu cinste sarcinile puse de plenara C.C. în scopul desvoltării­­eco­nomiei ţării şi ridicării continue a nive­lului de viaţă şi cultură al oamenilor muncii ! Traducând în viaţă Hotărîrea plenarei C.C. cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid, organizaţiile de partid îşi vor spori capacitatea lor de mobilizare a masselor în lupta pentru întărirea necon­tenită a statului democrat-popular, pen­tru consolidarea alianţei dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoare şi a uni­tăţii dintre partid, guvern şi popor, pen­tru traducerea în viaţă a politicii parti­dului, o politică de construire a socia­lismului, de asigurare a bunei stări a po­porului şi de apărare a păcii. *) Din ziarul „Scânteia" Nr. 2754. Cu toate forţele noastre pentru înflorirea economică a patriei, pentru bunăstarea poporului * ★ « * ,, Mai multe confecţii ,,Noi nu ne vom­ opri la aceste succese pentru oamenii muncii In toate întreprinderile producătoare de bunuri de larg consum din raionul Petro­şani, expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la adunarea festivă cu prile­jul sărbătoririi celei de a 9-a aniversări a eliberării patriei noastre, a fost primită cu multă bucurie. Muncitorii şi tehnicienii de la filatura „Lupeni", dela ţesătoria ,,Vulcan“ Şi dela celelalte întreprinderi au pornit să muncească cu avânt în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea programului de măsuri economice elaborate de partid şi guvern. Stahanovista Maria Lişcă de la secţia de­pănat a filaturii „Lupeni“, aplicând metoda sovietică Ciutchih, dă zilnic cu 69 la sută mai multe produse faţă de normă. Munci­toarele Olivia Volovan de la secţia depănat, Maria Crăiniceanu şi Ana Mocanu de la sec­ţia bobinat, organizându-şi mai bine timpul de lucru, obţin zilnic depăşiri de normă în­In regiunea Baia Mare, ca şi în întreaga ţară, au fost construite pentru oamenii mun­cii un mare număr de blocuri muncitoreşti, locuinţe individuale şi şcoli. Pentru muncitorii din bazinul miner Baia Mare au fost construite în ultimii ani 46 de blocuri muncitoreşti, cuprinzând un mare număr de apartamente confortabile. Numai la Nistru, de pildă, au fost construite peste 20 de blocuri, un ele locuiesc muncitori de frunte, stahanovişti, ingineri şi tehnicieni a căror muncă este închinată sporirii produc­ţiei de minereu atât de necesar dezvoltării economiei noastre naţionale. Construcţia de noi blocuri muncitoreşti pentru muncitorii din Baia Mare se desfă­şoară în prezent într’un ritm tot­ mai accele­rat. In oraşul Baia Mare, pe lângă cele 8 tre 60—65 la sută, iar filatoarele Maria Am­­bruş, Elena Frăţilă, Maria Trif,­lanc Valeria şi altele îşi depăşesc normele cu peste 40 la sută. „Noi nu ne vom opri la aceste succese , a declarat stahanovista Maria Lişcă tovară­şelor sale de muncă. Vom munci în aşa fel încât să fim la înălţimea sarcinilor trasate de partid şi guvern, punând la dispoziţia oa­menilor muncii mai multe produse de larg consum şi de calitate mai bună“. Cu avânt sporit se desfăşoară întrecerea şi la ţesătorică „Vulcan“. Lucrând la 4 răz­boaie după metoda sovietică Ilicev-Vlasov, ţesătoarea Clara Udrea dă zilnic cu 120 la sută mai multă pânză peste sarcinile de plan, iar ţesătoarele Elena Geoanca şi Ana Andrei care lucrează la mai multe războaie, îşi depăşesc normele cu 110—115 la sută. (Agerpres), blocuri noi, sunt în construcţie alte 23 de blocuri muncitoreşti. In afara acestora, în Baia Mare se ridică un însemnat număr de locuinţe individuale. Până în prezent au fost construite 29 de locuinţe individuale şi sunt prevăzute a se ridica altele noi. Un avânt deosebit a luat şi construcţia de şcoli. Pe lângă cele 50 de şcoli construite până acum, se mai găsesc în construcţie alte 4 şcoli cu 20 de săli. La Negreşti, s-au construit o şcoală cu etaj şi un internat mo­dern, care se vor deschide în toamna acestui an. Deasemeni, la Baia Mare se mai con­­strueşte un mare centru şcolar cu patru pavi­lioane, pentru viitoarele cadre de mineri. Aici vor învăţa 1.200 de elevi. (Agerpres) Membrii cooperativei meşteşugăreşti „23 August” din Tg. Jiu, sprijiniţi de colectivul de conducere, şi-au depăşit angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August cu 24%. Productivitatea muncii pe cap de coope­rator a crescut în ultimul timp cu 1,2% faţă de luna precedentă. Rezultatele cele mai frumoase, în îndepli­nirea angajamentelor le-au obţinut coopera­torii Rusinoi Stela care şi-a realizat norma cu­ 275%, Bălănoiu I, cu 260%, Scorţaru Elena cu 187%, Velican Dumitru cu 161%, Dragan Ilie cu 152% şi Răuţ Ioana cu 117%. Colectivul secţiei confecţii bărbăteşti, a dat peste plan cu 15 costume mai mult de­cât se angajase. Conducerea cooperativei creează condiţii tot mai bune de muncă pen­tru muncitorii cooperativei. Astfel a fost con­struită şi pusă în funcţiune o baie cu trei duşuri pentru muncitori, s'a instalat lumină electrică încă în 6 secţii şi s’a introdus în şase secţii maşini de călcat electrice. Tot în cadrul acestei cooperative, mai funcţionează şi un curs de calificare la locul de muncă, după metoda sovietică Cotk­ar, unde în cu­rând se vor califica noi tehnicieni şi şefi de secţii. Coresporode­nt IO­AN SBARCIOG Noi locuinţe pentru cefer­işti ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). — ■ In statul nostru democrat-popular datorită grijii partidului şi guvernului au fost con­struite pentru oamenii muncii numeroase blocuri muncitoreşti cu apartamente spa­ţioase. In cartierul C.F.R. din Oraşul Stalin, în­treprinderea regională C.F.R. a construit în ultimii ani numeroase blocuri muncitoreşti. Paratei cu acestea, un număr de 30 de mun­citorii şi-au construit case pe baza împrumu-­ turilor primite de la stat. Dacă te afli pe una din străzile cartieru­lui C.F.R. privirea îţi este atrasă de cele 7 case recent construite care conţin fiecare câte 4­­apartamente. Nu de mult, ele au fost date în folosinţa a 28 de familii de munci­tori ceferişti. Printre cei care s-au mutat in aceste apartamente se află şi mecanicii de locomotivă Petrache Gheorghe, Dumitru Ni­­collae şi alţi muncitori. Pentru muncitorii necăsătoriţi de la depoul Timiş-Triaj s-au construit patru case speciale. In cursul acestui an, lângă depoul Timiş- Triaj va începe construirea unui număr de 10 vile cu câte patru apartamente fiecare. Blocuri, locuinţe individuale, şcoli noi, pentru muncitorii regiunii Baia Mare Tineretul gospodăriei noastre va fi în primele rânduri ale luptei pentru o producţie sporită de cereale marfă In gospodăria noastră agricolă colectivă, utemiştii au obţinut­­rezultate bune în muncă. Astfel, tinerii brigadieri Gozgar Ion, Petro­şani Victoria, Fătu Nicolae, Ion Stoica, şi Botea Ana, execută lucrări de bună calitate şi au rea­li­zat cele mai multe zile-muncă. Datorită muncii neprecupeţite, noi am ob­ţinut recolte bogate. Pe tarlalele gospodă­riei colective, producţia medie la grâu este de 3000 kg. la hectar, iar la secară, de 2000 kg. la hectar. Expunerea tovarăşului Gh. Gh­eorghiu Dej, ne-a dat imbold să pornim mai avântaţi în muncă. Penttru a traduce în fapte sarcinile trasate de partid, noi ne angajăm ca să an­trenăm întregul tineret din gospodărie la lupta pentru terminarea înainte de vreme a sarcinilor din campania însămânţărilor de toamnă. Vom duce o luptă dârză pentru ca şi treal mulţi tineri să se califice prin cursurile agrotehnice şi vom acorda o atenţie sporită răspândirii agrominimului. Astfel, antrenând în muncă pe toţi tinerii din gospodărie vom asigura întărirea schim­bului de mărfuri între oraş şi sat. LUPU ION Secretarul organizaţiei de bază U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă „7 Noembrie“ Codlea. Mai micte maşini pentru sporirea rodniciei ogoarelor Im­amii puterii populare, agricultura noas­tră a obţinut succese însemnate. Statul nos­tru democrat-popular a înzestrat agricultura cu maşini şi unelte agricole, ridicând gradul de mecanizare all muncilor agricole. Peste 14.000 tractoare lucrează ogoarele mănoase ale patriei; mii de semănători, de seceră­­tori-legători, de cultivatoare şi de alte ma­şini agricole f­ac cu putinţă lucrarea pă­mântului în co­ndiţiuni mai bune şi astfel se obţin recolte sporite faţă de anii trecuţi. Ţărănimea muncitoare cu sprijinul frăţesc al clasei muncitoare, a obţinut succese în­semnate, participând tot mai activ la cons­truirea socialismului în ţara noastră. Cu toate succesele obţinute se manifestă însă o rămânere în urmă în dezvoltarea a­­griculturii faţă de dezvoltarea Industriei. In agricultură există lipsuri care trebuiesc lichidate. In scopul ridicării continue a bunei stări a poporului muncitor, agricultura trebue să dea cantităţi tot mai mari de ce­­reale-marfă pentru hrana populaţiei munci­toare de la oraşe şi tot mai multe materii prime pentru Industria noastră socialistă. În anii viitori, agricultura noastră se va dezvolta și mai mult, va înflori necontenit. Recentele hotărîri ale partidului și guvernu­lui privind ridicarea neîncetată a nivelului de trai al poporului muncitor, prevăd aloca­rea unor însemnate sume pentru agricultură. In scopul dezvoltării producţiei agricole, in perioada anilor 1953—1954—1955 se vor in­vesti în agricultură cca. 6 miliarde lei, a­dică mai mult decât dublul Investiţiilor realizate pe anii 1950—1951—1952. Mai multe tractoare şi maşini agricole vor lucra pe ogoarele patriei şi vor ajuta la culegerea unor recolte îmbelşugate, la ri­­ dicarea producţiei agricole. Va înflori necon­tenit agricultura noastră pentru îmbunătă­ţirea continuă a nivelului de trai al popu­laţiei muncitoare de la oraşe şi sate pentru întărirea patriei dragi. Ţesături frumoase şi trainice pentru oamenii muncii — Convorbire cu tovarăşul Ştefan Simion, director în Ministerul Industriei Uşoare — Muncitorii, tehnicienii şi Inginerii din fabricile şi uzinele care depind de Ministe­rul Industriei Uşoare au obţinut succese în­semnate în direcţia sporirii producţiei şi ca­lităţii bunurilor de larg consum. Calita­tea, aspectul, precum şi lărgirea sortimen­telor produselor a fost principala noastră preocupare. In întrecerea pornită în cinstea celui d­e al IV-le­a Festival Mondial al Tine­retului care a avut loc la Bucureşti luna tre­cută au fost obţinute succese însemnate în direcţia îmbunătăţirii calităţii şi lărgirii sor­timentelor. Datorită unei munci perseverente colectivele întreprinderilor „30 Decembrie”, „Bumbacul” şi „Industria Lânei“ , fabrica textilă „Buhuşi“ au obţinut rezultate bune privind vioiciunea şi armonia coloritului, ţesăturile de bumbac cu efect de contextură, calitatea superioară a albiturilor, sortimente de ţesături destinate confecţiilor, etc. O îm­bunătăţire simţitoare a aspectului şi varie­tăţii ţesăturilor au obţinut şi întreprinde­rile „Ţesătoriile Reunite”, „Ilie Pi­n­ti­lie“, precum şi fabrica „Mătasea Roşie” din Cisnădie. Cu toate acestea în unele întreprinderi se mai dau produse de calitate necorespunză­toare, neţinându-se seama de cerinţele con­sumatorilor. Astfel de produse se dau la întreprinderile „Fusul“-Galaţi, fabrica de postav „Azuga“, „Tricoul Roşu“-Arad şi al­tele. Lipsuri însemnate s-au manifestat de­asemeni şi în domeniul îmbunătăţirii dese­nelor, a coloritului, precum şi a lărgirii sor­timentelor. Este ştiut că unul din elementele cele mai importante de care este condiţionată calita­tea produselor este asigurarea întreprinde­rilor noastre cu materii prime de calitate corespunzătoare, în cantităţi suficiente şi li­vrate în mod ritmic. Faptul că întreprinde­rile aparţinând de ministerul nostru nu au primit întotdeauna materie primă şi mate­riale auxiliare în cantitatea necesară a avut Recentele hotărîri ale Plenarei C.C. al P.M.R. Indică sarcinile care stau in faţa organizaţiilor politice şi economice în ve­derea creşterii continue a nivelului de trai material şi cultural al poporului nostru. In vederea desvoltării industriei produselor de larg consum, sarcini im­portante revin şi Ministerului Industriei Uşoare. Producţia de ţesături de bumbac, de pildă, va trebui să crească la circa 210 milioane metri pătraţi in 1954 şi la 250 milioane metri pătraţi în 1955; la ţesă­turi de lână producţia va trebui să atingă circa 30 milioane metri pătraţi în 1954 şi 32,5 milioane în 1955; la ţesături de mătase trebue să atingă circa 17 milioane în 1954 şi 19 milioane m.p. în 1955. Un redactor al ziarului nostru a avut o convorbire cu tovarăşul Ştefan Simion, director din Direcţia Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei Uşoare, cu privire la măsurile luate pentru creşterea pro­ducţiei ,lărgirii sortimentelor, îmbunătă­ţirii calităţii ţesăturilor şi reducerea pre­ţului de cost, drept urmare o oarecare frânare a îmbu­nătăţirii calităţii. Ministerul Agriculturii de pildă, nu a luat toate măsurile pentru îmbunătăţirea soiurilor de bumbac, pentru îmbunătăţirea raselor de oi, în vederea ob­ţinerii de lână fină, iar Ministerul Industriei Chimice nu a făcut totul pentru sporirea cantităţii şi îmbunătăţirea coloranţilor şi chimicalelor. Deasemeni lipsuri însemnate s’au manifestat în direcţia pregătirii din timp a stocurilor tampon de semifabricate. Acestea au determinat în unele întreprin­deri lucrul în salturi. Nu s’a respectat în­totdeauna un proces tehnologic raţional, iar ministerul nostru nu s’a preocupat îndeajuns de pregătirea cadrelor de creatori de mo­dele. Pentru înlăturarea acestor lipsuri, muncitorii au făcut numeroase propuneri in scopul îmbunătăţirii calităţii produselor. în­semnate propuneri ne-au venit dela colecti­vul de desenatori şi gravori şi din partea muncitorilor de la întreprinderile ,,30 De­cembrie”, „Postăvăria Română”, „Partizanul Roşu”, fabrica textilă „Buhuşi”, care au a­­dus un aport însemnat la îmbunătăţirea sor­timentelor de ţesături de lână. Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la fabrica de tricotaje „Republica““ au propus de curând o contextură cu ajutorul căreia s-a îmbunătăţit simţitor calitatea produse­lor, iar prin procedeul propus de către co­lectivul întreprinderii „11 Iunie“-Găvana s-a îmbunătăţit cu mult durabilitatea colo­ritului. Pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor ce-i revin în urma recentelor Hotărîri ale partidului, Ministerul industriei Uşoare a şi luat unele măsuri. S’a trecut la execu­tarea unor lucrări care vor asigura spo­rirea producţiei in sectoarele noastre încă din trimestrul IV al anului 1953. Acestea se fac atât prin folosirea resurselor proprii ale ministerului, cât şi prin realizarea de investiţii suplimentare. Deasemeni, se lu­crează intens în vederea lărgirii sortimen­telor, îmbogăţirii desenelor, modelelor şi a culorilor. In momentul de faţă s-au luat măsurile necesare pentru­ accelerarea livră­rii produselor sezoniere de toamnă şi iarnă. Pentru realizarea cu succes şi în terme­nele stabilite a sarcinilor ce-i revin, Mi­nisterul Industriei Uşoare analizează acum folosirea cu chibzuinţă a fondurilor de in­vestiţii, pe care partidul şi guvernul le-au acordat. Paralel cu preocuparea pentru creşterea producţiei, conducerea ministe­rului a trecut la elaborarea propunerilor necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în fabricile şi uzinele ce-i aparţin.

Next