Scînteia Tineretului, iulie 1955 (Anul 10, nr. 1919-1945)

1955-07-22 / nr. 1937

fctru utemist Ide recoltare Bpodărie există combine, p­­rafaţa de păioase va fi re- Bsecerătorile-legători, urmînd Igrîu să fie transportaţi la Ri. In programul postului ute­­■-»! s-a prevăzut urmărirea în- Rsului la cel mult cinci zile le şi a organizării muncii în le condiţii, pentru ca treieri- Icutat cit mai repede. De ase- Bevăzuți să fie urmărit felul în lanizat transportul. ■te suferi pierderi și în tern- Inării — dadă magaziile și lipozitare nu sunt bine pregă- Itemist de control și-a prevă­­tcmul său și sarcina de a Icolta dă fie depozitată numai line pregătite. I U.T.M. mobilizează pe tine- Rdărie să ajute, prin muncă I terminarea grabnică a stnîn-I Uneori însă, forţele tinerilor Ite în locuri unde n-au ce­ea ce alte sectoare duc lipsa Inuncă. Ca să preîntimpinăm lurcături, postul utemist de lus în program un punct con- Iva sezisa organizaţia U.T.M. Iidrume pe tinerii care nun-Ictivităţii postului utemist va k acum înainte prin înfiinţa- II de evidenţă, în care respon­­■lui va nota sarcinile fiecă- Irm ele au fost duse la înde­­lunerile făcute conducerii etc. In'bătă, postul utemist de con­­fcrte o consfătuire şi va întoc-II pentru noul număr al gaze­ I „Vorbeşte postul utemist de 1 că, la s­fîrşitul campaniei de Itreieris, obiectivul principal ■postul utemist de control va fi existe, iar postul va trebui I nouă bază pentru activitatea llte probleme care trebuiesc treu într-o gospodărie de stat. peni, de pildă, mai există cu‘1- Ibac, viţă de vie, plantaţie de fepinieră de viţă etc. Comite­­liei de bază U.T.M. sie va sfă- Icerea gospodăriei şi a secţiei, Işi tehnicienii noştri şi îm­pre­­feihili care este problema cea Intă, centrală, care poate să I activitate a postului utemist lin acest fel noi vom asigura la activităţii postului utemist făcînd astfel să crească din ce­pii muncii lui, calitatea rezul­­tate. I­I. MOLDOVEANU I organizaţiei de bază U.T.M. Ichirnogi, regiunea Bucureşti CARTE! la Cocor" I astăzi scriitorul. Ciocnirile ■ sat ale lui Mitrea cu boierul li Nasuri şi cu frate-său, chia- I Lungu, prigonirile pe care le Rimată şi chinurile din timpul n­edrept, de jaf împotriva Uni- Rce, dar mai ales cunoaşterea I—------- partidului şi — în Igrafîcă prizonierat — a pa- Incursul mem­b­ri sovietici şi a Imi de transformărilor revo- Io. luţionare din Ţara I--------— Socialismului — iată Imului tipic parcurs de eroul I Mitrea Cocor întruchipează multă măiestrie artistică şi forţă tare tipul ţăranului muncitor II hotărât pe calea unei vieţi noi, b­ea certitudinea că pe Mitrea Iţi întâlni în vreun sat în frun­­tor colectivişti, printre comu­­lăzi, cînd trăim etapa construc­ţie pe care el, Mitrea, o pre­­­­darea la sfîrşitul volumului reforma agrară, oterea sa de evocare veridică ire a realităţii, pentru patosul ionar şi valoarea artistică deo­­lanul „Mitrea Cocor“ este o­spătît în traginile generaţiei d­­­atina noastră, biografice­ noastre p­ res­a fotografului ; b) numele­ , profesia şi adresa persoanei file vor fi expediate în pilc în­­adresa: Revista „Flacăra”, că­­lă nr. 7, Bucureşti — şi vor­ţiunea „pentru concursul ,,Ti­­tiiei noastre”, cele mai reuşite fotografii, se i următoarele premii : remii I de lei 3.000; premii: II a lei 1.750 s­cicletă ; parai de radio; aparai de fotografiat. (grafii premiaţi vor primi şi un ; la revista „Flacăra” pe un an, premiilor de mai sus, se vor ce menţiuni în valoare de lei “. Toţi fotografii cărora li se na menţiuni vor primi şi un t pe şase luni la revista „Fl p­entru decernarea premiilor pen. Mai bune fotografii va fi altă­­reprezentanţi ai revistei „Fla­­­işti-fotografi, artişti-plastici, a­­e luat vederi şi regizori de film. ii reuşite fotografii se vor pu­­revista „Flacăra”, sub semnă­­,rafilor respectivi şi vor fi re­­­parat. Fotografiile trimise pen­­rs, inclusiv cele premiate, nu se­chiderii concursului este 1 no-955. decembrie 1955, se vor publica »­ concursului în revista „Fla- Ne scriu activiştii — utemişti — „Exploratorii“ minei \ Duminică dimineaţă. Curtea minei j ( Lupeni e neîncăpătoare. S-au adunat j [ aici elevi din cele două şcoli din locali- I \ tate- Au fost mobilizaţi de organizaţie j­­ să vină şi să strîngă fierul vechi din j [ mină. Tinerii noştri iubesc munca, dar ) f de data aceasta îi împinge şi curiozita- j | tea. Pînă acum n-au coborît niciodată | | în mină. Ce prilej minunat U s-a ivit! ]­­ Se vor împrăştia departe, prin galerii j f şi abataje. Vor primi şi lămpi, ca mi-­­ [ nerii. După ce s-au luat măsurile ne- ] [ cesare de securitate, au fost impar- ] f ţiţi în grupe conduse de cite un maistru J l miner şi au pornit în „explorare“. In \ f galeriile subterane au răsunat glasurile j­­tinere. Emoţia nu i-a împiedicat pe ti-­­ [ nerii noştri de a sfredeli întunericul ] f cu lămpile şi privirile şi de a găsi fie- j f care bucată de ţeavă, şine de cale fe- J f rată şi, altele. Tot ce au găsit au în­ 3 f cărcat în vagonete şi cărucioare şi... la j f suprafaţă cu ele. In duminica aceea au J f ieşit din mină vagonete încărcate cu J­­fier vechi nu cu cărbune. Elevii au l­­ stat în mină vreo 4 ore şi a­u adunat I f 'peste 10.000 kg. fier vechi. Corespondent ! BUBER ION­­ secretar al Comitetului local U.T.M.­­ Lupeni Terenul de volei Noi, utemiştii din organizaţia de bază j | a Comitetului raional U.T.M. Alexan-I [­aria întruniţi într-o mică consfătuire l - am hotărît ca în cinstea celui de al­ IV-lea Festival Mondial al Tineretului)­­ şi Studenţilor de la Varşovia să ne j \ amenajăm un teren de volei chiar în j f curtea sediului. In primul rind am j | început cu organizarea : unii se ocupă j [ cu măsurătoarea tehnică a terenului,­­ f alţii cu smulsul şi curăţitul ierbii, cu j [ traseul etc... ( Din vorbă în vorbă, unul cu o glumă j f altul cu o snoavă, în cîteva ore terenul \ ^ nostru de volei a fost amenajat. ( La această treabă pot spune că au J I muncit toţi cu aceeaşi tragere de inimă, j i însă nu pot trece cu vederea pe vie- J [ miştii Caratas lancu, Mirea Gheorghe. ] | Roşu Marin şi alţii care ne-au intre- j f cut pe toți în hărnicie. După ce am j I amenajat terenul i-am si făcut inau- j | gurarea printr-un meci. J Corespondent SANDU DUMITRU activist al Comitetului raional U.T.M.­­ Alexandria Pionierii şi şcolarii au strîns fier vechi­ ­ Pionierii şi şcolarii din raionul Re- J [ghin au adunat pînă acum 55.000 kg. \ t fier vechi. Fruntaşi au fost pionie-­­­a­rii Şcolii elementare din oraşul­ Re- J [ ghin. Ei au strîns cantitatea de 10.000­­ kg. In această acţiune au fost intre- J f na­ţi de la şcoala din Reghin 260 de \ \ elevi. Trebuie arătat că rezultatele J ^ frumoase obţinute se datoresc în mare ] f parte instructoarei de pionieri Kolos-­­ C vari Lucia. După un grafic ea înre- j ] gistra zilnic rezultatele obţinute de j f elevi. întrecerea între ei se putea des- J j­ făşura astfel în mod organizat. f Pionierii detaşamentului nr. 2 au j­­ strîns 2240 kilograme fier vechi. [ Printre şcolile fruntaşe merită să- I enumerăm şi pe cea de 7 ani din Ier. \ 1 lw? ai cărei elevi au strîns 7500 kg. fier J I vechi și pe cea din Petelea. J | Pentru fierul vechi predat la I.C.M. j f — elevii au primit bani cu care și-au \ J cumpărat materiale sportive. j ( Corespondent [ CETERAS TEODOR | activist al Comitetului raional U.T.M.­­ I Reghin P­h...­ tehnic"! CURSURI DE CALIFICARE PENTRU TINERII UZINEI „UNIREA“ De faptul că cineva este nou venit în­tr-o întreprindere îţi dai seama fără prea multă greutate. Iar dacă pe deasupra el mai este şi tânăr, lipsit de experienţă, sfios, venit de pe băncile şcolii profesio­nale direct în atelierele unei mari uzine, atunci îl recunoşti dint­r-o privire. Ochii ii fug de la o maşină la alta, îl simţi cum se străduieşte la tot pasul să-şi imite ve­cinul de muncă mai vârstnic, tot timpul are de întrebat câte ceva.Aşa sânt şi băieţii care nu de mult au venit la uzinele „Unirea“ din Cluj, din toate colţurile ţării, după terminarea cursurilor şcolilor profesionale. Numai la montaj sunt­­aproape 30. Lu­crul acesta e uşor de explicat. Lună de lună întreprinderea îşi măreşte producţia, maşini noi, tot mai complicate şi mai nu­meroase ies de pe porţile uzinei. Cunoş­tinţele cu care au venit tinerii din şcoli nu sunt întotdeauna însă dintre cele mai ridicate, iar în secţia de montaj se cer lucrări de înaltă precizie, asamblări com­plicate, ajustări de o calificare ridicată. Acest lucru l-au simţit şi băieţii, dar mai bine şi-au dat seama muncitorii calificaţi vârstnici, comuniştii din secţie, conduce­rea. Pe inginerul Pop Grigore muncitorii de la montaj de mult îl socotesc „bătrîn” în secţie, deşi nu a terminat institutul de­cit vara trecută. Dar lucrul nu-i de mi­rare, căci inginerul Pop este tot timpul în mijlocul lor, ajutîndu-i în orice pro­blemă pe care o au de rezolvat în timpul lucrului, înainte fusese­ muncitor. Cinci ani de-a rândul a stat pe băncile institu­tului, a învăţat aşa cum numai un om care preţuieşte bine valoarea ştiinţei poate s-o facă. „De tineri, ne spune el, mă simt atras ca de un magnet. Aş vrea să-i văd cât mai bine pregătiţi, cu o calificare cit mai înaltă. Fără asta lucrurile în sec­ţie nu pot merge bine, nici ei înşişi nu pot fi mulţumiţi”. Nu de mult, tovarăşul Pop a stat de vorbă cu câţiva dintre băieţi şi hotărârea s-a cristalizat repede. „Este nevoie de un curs de minim tehnic. Şi aceasta de în­dată. Nu putem aştepta pînă la toamnă. N-avem voie să pierdem nici o zi”. Iată-l pe tovarăşul Pop stînd de vorbă cu secre­tarul organizaţiei U.T.M. de secţie, tova­răşul Szekely Miklos. O consfătuire scurtă cu utemiştii şi iată-i împreună, porniţi să stea de vorbă cu toţi noii veniţi despre calificare şi despre necesitatea or­ganizării cursului de minim tehnic. Toţi s-au adunat într-un colţ cu iarbă verde, la sfat. Ce ţis petrece acolo? L­a ora două şi jumătate, după terminarea lucru­lui, a fost convocată o scurtă consfătuire. Obiectivul ei: cum să pornim cursul, cum să organizăm munca pentru ca lucrurile să meargă mai bine. Tovarăşul inginer Pop Grigore le vor­beşte despre locul important pe care ti­nerii îl ocupă în întreprindere, despre faptul că uzina este chemată la întrecere pentru a realiza cât mai multe beneficii peste plan, că în această întrecere fie­care tânăr trebuie participe cu tot ela­­nul de care este capabil. „Pentru îndepli­nirea acestor sarcini este necesar să crească neîncetat productivitatea muncii. Ori productivitatea înaltă fără o serioasă calificare este de neconceput. Iată scopul nemijlocit pe care va trebui să-l atin­gem în cursul nostru de minim tehnic. Odată cu aceasta va creşte în mod simţi­­tor şi salariul vostru- Toţi tinerii să aibă cunoştinţele necesare categoriei a IV-a dftfi salarizare la terminarea primului ciclu . Iată obiectivul cu care s-a pornit la­ lucru. Să propui organizarea cursului, ca oa­menii să fie de acord cu el, este numai începutul. Sunt necesare apoi o serie măsuri organizatorice fără de care lătura nu poate merge bine. Despre toate acestea s-a discutat acolo. Astfel s-a sta­­bilit ca în fiecare miercuri de la­ ora 14.39 , la 16.00 să se ţină lecţiile. Prin membru,, de partid şi utemiştii din cadrul echipe­lor în care lucrează tinerii să se asigure i­mobilizarea. Conducerea secţiei, comitetul sindical, direcţiunea şi birourile U.T.M. pe secţii ştiu că în această zi tinerii­ tre­­buie să înveţe şi nici un fel d­e alte şe­dinţe sau preocupări nu vor îngreuna, participarea tinerilor la cursuri. Tinerii l-au ales pe­­tovarăşul Căpuşan,­ Ion să răspundă de toate problemele or­ganizatorice legate de buna funcţionare­­a cercului. El va ţine tot timpul legătura cu tovarăşul inginer Pop, ajutîndu-l în or­ganizarea şi ţinerea lecţiilor. Tot el va ţine o evidenţă strictă a participării tiner­u­rilor la cursuri, urmărind realizarea psih­­anentă a frecvenţei de sută la sută. Datoria comitetului U.T.M. este ca­ experienţa organizării şi activităţii aces­-' tui curs să fie larg popularizată şi în­ alte sectoare ale întreprinderii, în aşa fel­“ încît toţi tinerii noi veniţi din şcoala pro­fesională să-şi ridice calificarea. .... Lucruri minunate îi aşteaptă pe tinerii din secţia de montaj a uzinelor „Unirea”. Ridicîndu-şi calificarea ei vor putea con­tribui din plin la realizarea şi depăşirea­ planului de producţie. Odată cu aceasta­­va creşte şi cîştigul lor. Ing, VICTOR COSTINGS Şi tinerii din fabrica noastră întîmpină cu noi succese Festivalul Utemiştii din fa­brica noastră au un mod original de a nu­măra zilele care mai sunt pînă la Festival. Ei le socotesc nu după calendarul obişnuit al anului, ci după programul manifestărilor culturale şi sportive care se organizează în cinstea Festivalului. Cînd ultimele meciuri de fotbal, volei sau șah se vor încheia, cînd pe stadion va avea loc marea serbare sportivă urmată de programul artistic și de dans, atunci toată lumea va şti că pînă la Festival mai sînt doar cîteva zile. ...Cu ce am început pregătirile în în­tâmpinarea Festivalului Mondial al Tine­retului şi Studenţilor de la Varşovia ? Cu colţurile Festivalului. Organizaţiile de secţii U. T. M. s-a­u întrecut care mai de care să aranjeze un colţ mai interesant şi mai atractiv.­La­­secţia maşini rotative — secţia tineretului , utemiştii Dumitru Dănăricu, Ioan Docu, Ioan Fuiorea au muncit cu tragere de inimă şi au făcut un colţ al Festivalului destul de reuşit. Aici găseşti ilustraţii cu aspecte din viaţa ti­neretului din întreaga lume, articole des­pre acţiunile utemiştilor întreprinse în cinstea Festivalului, despre realizările în­ producţie şi altele. Cuvântul „Pace“ este scris în mai multe limbi: Peace, Paix, Mir, Frieden. Tinerii spun că sunt gata pregătiţi să meargă chiar la Festival odată ce ştiu cum se pronunţă cuvin­tul „pace“ în mai multe limbi. Cu acest cuvînt, chiar necu­­noscînd nici o limbă străină, te poţi înţe­lege, la Festival. S-a înviorat şi activitatea culturală. Deşi n-avem club, nu ne plângem că n-avem loc pentru repetiţii­.. Ele au loc la colţul roşu, la Şcoala tehnică serală din curtea uzinei... Principalul este că avem ce repeta. Realizările cul­turale în cinstea Festivalului cam aces­tea sânt : o echipă de dansuri, orchestră de muzică uşoară, fanfara, cor de 120 persoane. La început, cînd toate aceste formaţiuni au pornit la muncă, aveam multe încurcături. Se întâmpla ca mai multe repetiţii să aibă loc într-o sin­gură zi, ca de pildă la dansuri, fanfară şi orchestră- Şi unde mai pui că instrumen­tiştii de la orchestră trebuiau să acom­panieze şi dansurile. A fost nevoie de pla­nificarea repetiţiilor : marţi şi vineri cor, luni şi joi dansuri , vineri fanfară... Pregătim un program artistic cultural cum n-am avut încă pînă acum. Corul face progrese de la o repetiţie la alta. In scurt timp s-au învăţat cinci cântece: „Ze­firul“, „Ţara mea“, „Pe drumul Banatu­lui“, ,,I-auzi, i-auzi sârbca vine“. Acum se pregăteşte un cântec tineresc. Coriştii au o mare bucurie. Au primit­ costume. Fe­tele de-aboia aşteaptă să îmbrace fustele lungi şi frumos cusute. N-a fost uşor pînă am organizat forma­ţiile artistice. A trebuit să-i lămurim pe unii utemişti despre frumuseţea cântecu­lui şi a jocului. Maria Florian cu greu s-a lăsat convinsă. Dar acum cred că n-ar renunţa pentru nimic în lume la echipa de dansuri. De cîn­d avem orchestra noastră s-au înmulţit şi reuniunile tovărăşeşti. Aproa­pe în fiecare simbătra seara organizaţiile U.T.M. din secţii organizează pe rînd reu­niuni pe diferite teme, urmate de dans. Orchestra noastră de muzică uşoară face progrese vizibile în frunte cu Iosif Smith, acordeonistul orchestrei. Cântă bă­ieţii de toate, mai ales bucăţi din muzica popoarelor, dintre cele mai cunoscute, cum ar fi : „Pe marile bulevarde“, „In­donezia ţara mea“, „Clopotele“ şi altele. Este drept că mai zgârie urechile uneori, dar cu timpul, îşi vor perfecţiona arta. Tineretul din fabrică ţine mult la ei. Acum se vorbeşte tot mai mult despre balul de închidere a manifestărilor spor­tive şi culturale închinate celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor­­de la Varşovia. Zilele trecute a fost un corespondent de la un ziar la noi. A umblat încolo, în­coace prin secţii, a stat de vorbă cu ti­nerii. Voia să­ cunoască câţiva fruntaşi în producţie în cinstea Festivalului şi a zilei de 23 August. Printre cei care i-am dat exemplu, sunt cei de la maşini rota­tive — secţia tineretului, Vasile Gheor­ghe care depăşeşte norma cu 153 la sută, Iosu Ion cu depăşiri de normă de 160 la sută.­ L-am dus pe corespondent la colţu­rile Festivalului şi i-am vorbit de cadou­rile făcute de băieţi pentru a fi trimise la Varşovia : tramvaie, electromotoare, transformatoare, toate in miniatură, fabri­cate de tinerii din întreprinderea noa-­­­stră. I-am vorbit și despre activitatea ar­tistică, întrecerile sportive sunt pe sfîrgite. Peste­­400 tineri au participat la diferite concursuri: fotbal, volei, atletism, şah. 60 de tineri au trecut normele G.M.A. Băs b­ieţii au construit un nou teren de volei in­ apropierea fabricii. Concursurile­ sportiv . au şi alte urmări. Cei din secţia mecanică­“" care pînă acum nu erau sportivi, au în-, ceput să îndrăgească sportul. Inginerul Vasile Băniculescu, responsa­bilul cu sportul în comitetul U.T.M., a muncit cu multă tragere de inimă. N­,­­ vedeai când la matriţerie, d­înd la trans- „ formatoare sau prin secţii mobilizând uter.., miştii, întocmind fişe cu rezultate. Şi bă­ieţii s-au întrecut. Zilele acestea simţi cu adevărat că se apropie Festivalul tine­retului din lumea întreagă dacă priveşti numai cum tineretul din fabrica noastră participă la pregătirea lui. Sâmbătă în nocturnă încheiem manifes­tările sportive şi artistice. Toată lumea aşteaptă această seară. Va avea loc o re­tragere cu torţe, apoi, pe stadion, la iu,­,, mina reflectoarelor puternice, vor avea loc finalele competiţiilor sportive şi dis­tribuirea premiilor. Artiştii noştri amatori vor prezenta programul artistic după care va începe dansul. Toţi ne vom strădui, ca această manifestaţie să rămînă pentru tineri de neuitat. : r­o­: DIACONU ION responsabil cu munca culturală în Comitetul U.T.M. de la fabrica Electroputere-Craiova Preocupări multilaterale Să presupunem că ne aflăm într-unui din îndepărtatele sate ale patriei noastre. De aici trebuie să transmitem urgent la centru o serie de informaţii. Pînă la calea ferată său la şosea este o bucată bună de mers. Fireşte, telefonul ne-ar ajuta să transmitem urgent infor­maţiile respective. Dar pe neaşteptate legătura telefonică s-a defectat. Neplăcută situaţie. Şi totuşi informaţiile trebuiesc transmise urgent. Pînă va sosi echipa specială de reparaţii vor trece cîteva ore. Şi poate atunci va fi prea tîrziu. Tocmai în aceste momente de grea cumpănă cineva îşi aminteşte că în sat alături de celelalte cercuri A.V.S.A.P. activează un cerc al telefoniştilor. Fireşte, membrii cercu­lui vor putea să dea un ajutor preţios. Intr-adevăr iată­­ (în fotografia nr. 1) că au şi descoperit unde a fost rupt cablul. Doar cîteva minute şi legătura telefonică va fi restabilită. Nu mai puţin interesantă este şi radiotelegrafia. Foto­grafia nr. 2 ne arată cîtă pasiune depun tinerii în cadrul cercurilor A.V.S.A.P. pentru descoperirea tainelor acestei interesante activităţi. O expediţie ştiinţifică a făcut o in­teresantă descoperire care trebuie ur­gent comunicată institutului respectiv. Dar unde se află expediţia, nu există nici măcar o linie telefonică. Precauţi, cercetătorii au luat cu ei un telefon de campanie. Rolul telefo­nistei revine uneia dintre membrele ex­pediţiei care a învăţat tainele telefoniei într unul din cercurile A.V.S.A.P. (fo­tografia nr. 3). Tinerii membri ai Asociaţiei volun­tare pentru sprijinirea apărării patriei desfăşoară o intensă activitate multila­terală. Pe zi ce trece ei lărgesc sfera preocupărilor lor, devenind mai pricepuți, mai folositori patriei noas­tre retmpe.

Next