Scînteia Tineretului, iunie 1956 (Anul 11, nr. 2202-2227)
1956-06-10 / nr. 2210
Se apropie Congresul U. T.M. n comuna Hîntești, raionul Suceava, a avut Ioc de curînd o adunare generală U. T. M. mai pufin obișnuită. Utemiștii s-au adunat să discute cum vor întîmpina cu Congresul U.T.M. — De la noi se așteaptă fapte, nu vorbe — le-a arătat Burda P. Constantin, membru in comitetul U.T.M. pe comună. Ce putem face ? Iată, pe şantierul naţional al tineretului de la Bicaz sunt necesare forţele noastre. Eu am mai lucrat pe şantier... Şi în cuvinte obişnuite, dar Înflăcărate, Burda P. Constantin a început să le vorbească tinerilor despre viața aspră, dar minunată, de pe șantier, despre apelul Comitetului Centre. — Cine vrea să se Înscrie? Eu mă Înscriu primul. După Burdan. Constantin s-au înscris pe liste Damian Alexandru, Hulea Mihai, Cărăbuș Gheorghe și alții. In total 12 utemiști. Acesta nu este singurul exemplu în stare să ilustreze entuziasmul cu care utemiştii întimpină Congresul lor. Pe tot cuprinsul patriei noastre, acolo unde muncesc utemiştii în mine şi In şcoli, in uzine şi pe ogoare, se nasc noi iniţiative, noi rezultate se adaugă celor de pină acum. La uzinele „23 August" din Bucureşti — ne scrie un corespondent — dezbaterile pe marginea proiectului Statutului modificat al U.T.M. au suscitat noi angajamente din partea utemiştilor. Astfel utemista Dobre Elena, sudorită în atelierul de tinichigerie, s-a angajat ca in cinstea Congresului U.T.M. să termine de sudat rezervoarele pentru frînele de vagoane cu 5 zile înainte de termen. Utemistul Paraschiv loan, strungar la hala III,s-a angajat să termine lucrările programate pentru maşina sa cu 3 zile Înainte de termen. Şi lista utemiştilor de la „23 August“ care doresc să facă ceva deosebit In cinstea Congresului U.T.M. continuă. In cetatea oţelului, la Reşiţa, utemiştii au hotărît să strîngă cantităţi însemnate de fier vechi. Organizaţia de bază U.T.M. de la centrala electrică şi-a propus să mobilizeze tineretul pentru a strînge 17.000 kg. fier vechi, cea de la fabrica de motoare electrice 14.000 kg., cea de la forje peste 10.000 kg. Acțiunea a început cu succes. Organizația de bază de la întreprinderea carboniferă din Caransebeş a lansat o chemare la Întrecere către toate organizaţiile de bază din întreprinderile şi unităţile industriale din raion. Obiectivele se referă la depăşirea planului de producţie în cantitate şi calitate, la economii şi întărirea disciplinei in producţie. Chemarea la întrecere a fost primită cu mult entuziasm şi bătălia a început. In preajma Congresului U.T M. se va decide cine va ciştiga titlul de organizaţie fruntaşă pe raion. Comitetul U.T.M. de la facultatea de filologie din cadrul Universităţii C. I. Parhon a chemat pe toţi utemiştii ca In timpul vacanţei de vară să participe la munca de construcţie socialistă a ţării pe unul din şantierele tineretului. In brigada pe facultate au şi cerut să fie înscrişi o serie de studenţi fruntaşi. Un viu interes a stîrnit iniţiativa tinerilor de la uzinele „Tudor Vladimirescu" din Bucureşti, privitoare la buna organizare a locului de muncă, la curăţenie şi atitudine civilizată in producţie. Le-au răspuns pină acum tinerii de la uzinele „Ernst Thälmann“ din oraşul Stalin, de la atelierele C.F.R. „Die Pintilie“ Iaşi, de la „Muncitorul Liber“ Bacău, şi din alte locuri. E aproape imposibil să cuprinzi în cîteva rinduri toate planurile îndrăzneţe ale utemiştilor. Ar trebui să vorbeşti şi de felul în care este folosită experienţa lui Năstase Mitroi de la fabrica „Mátyás Rácosi", de felul în care este aplicată iniţiativa tinerilor ţărani muncitori de la Armăşeşti. De aceea ţi se pare cu atît mai straniu cînd nimereşti intr-o organizaţie de bază unde totul se desfăşoară lin, unde nu se simte apropierea Congresului U.T.M. Un asemenea sentiment încerci vizitînd întreprinderea poligrafică nr. 2 din Capitală. Nu s-ar putea spune că aici utemiştii nu obţin rezultate frumoase in producţie. Dimpotrivă. Sunt tineri capabili, care dau produse de calitate, care se îngrijesc de ridicarea calificării lor profesionale. In diferite etape ale întrecerii socialiste s-au distins ca fruntaşi în producţie numeroşi utemişti, printre care Manea Alexandru, Suciu Georgeta şi alţii. Aceştia sunt fruntaşi in producţie şi acum. Dar comitetul organizaţiei de bază n-a ştiut să folosească apropierea Congresului. „Da —■ recunosc membrii comitetului U.T.M. — ar fi trebuit să ne facem un plan de acţiune in vederea ntîmpinării Congresului U.T.M., dar... n-am primit sarcină de la raion“. Ca şi cum totul s-ar putea rezuma la un plan şi de primirea sau nu a unei sarcini de la raion. Nu este vorba doar de un plan, ci de lipsa iniţiativei comitetului U.T.M., precum şi de lipsa de preocupare de a stimula iniţiativa utemiştilor, de a lua in consideraţie propunerile lor. Cam acelaşi lucru s-ar putea spune şi in urma unei vizite prin organizaţiile de bază din oraşul Mediaş. Nu se simte apropierea Congresului U.T M. Chiar dacă există unele iniţiative — de pildă în organizaţia de la „Vitrometan“—comitetul orăşenesc U.T.M. se complace într-o stare de lincezeală, nu foloseşte apropierea Congresului pentru îmbunătăţirea muncii in unele organizaţii, nu popularizează şi nu extinde iniţiativele existente. Ne mai desparte puţină vreme pină la Congresul U.T.M. Fiecare zi care a mai rămas va trebui folosită pentru ridicarea nivelului muncii de organizaţie, pentru mărirea contribuţiei tineretului în producţie, pentru o mai bogată activitate culturală şi sportivă. In aceste zile care au mai rămas pina la Congres va trebui să înceapă culegerea roadelor obţinute în urma angajamentelor utemistilor. Este timpul să incepem să raportăm concret : aceasta am făcut noi în întîmpinarea Congresului U.T.M., astfel ca delegaţii să poată raporta partidului — de la tribuna Congresului — rezultatele tot mai însemnate obţinute de organizaţiile U.T.M. în marea bătălie a întregului nostru popor pentru înfăptuirea prevederilor celui de al II-lea plan cincinal. „Scînteia tineretului"1 ASPECT DE LA EXPOZIȚIE Proletari din toata tarile, unifi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2210 4 PAGINI - 20 BANI duminică 10 iunie 1956 Alături de ceilalţi muncitori fruntaşi de la fabrica „Clement Gottwald“ din Capitală se află şi tinerii Selim Enzer şi Schuster Marin. Iată-i în fotografie pe cei doi tineri lucrînd la bobinarea grupului unui generator. Foto: AGERPRES Pe lotul de porumb al tineretului Ajutorul vîrstnicilor Zilele trecute, la Cilibia plouat. A fost prima ploaie puternică în decurs de aproape o lună, cit a trecut de la terminarea insămînţării porumbului pe lotul de 34 hectare luat sub patronaj de organizaţia de bază U.T.M. din secţia de centru a gospodăriei de stat. Nu s-au petrecut, în acest timp, lucruri extraordinare, totuşi grija utemiştilor şi a tinerilor pentru porumbul „lor“ a ieşit la iveală în repetate rinduri, cu diferite prilejuri. Grija aceasta de zi cu zi a făcut să sporească şi interesul celor vîrstnici faţă de situaţia de pe lotul tineretului. Însuşi tovarăşul Mitrea, directorul gospodăriei, nu uită să se intereseze din cînd in cînd de mersul lucrărilor, de nevoile care se ivesc. Nu mai vorbim de inginerul Muşat, şeful secţiei de centru, cu care utemiştii se sfătuiesc neîncetat şi cu ajutorul căruia lichidează toate greutăţile pe care le întimpină. De altfel e şi normal, tineri şi vîrstnici, toţi lucrătorii gospodăriei au acelaşi ţel — obţinerea unei recolte bogate pe toată suprafaţa cultivată cu porumb. Cum tineretul işi propune realizarea unei producţii superioare pe tarlaua luată sub patronaj e imposibil ca vîrstnicii, cu experienţa şi priceperea lor, să nu le dea un ajutor preţios. Cu cîtva timp în urmă, maistrul de cultură Constantin Băn_: 1 - 1.»»»nimit! Af(TonÎTot!«! A O uid, o cvi vioi ui viftu.ui.mmi bază U.T.M., controlînd tarlaua — cum face aproape zilnic — a observat pe o suprafaţă destul de întinsă, vreo opt hectare, apariţia ■ unui duşman periculos al porumbului: gindacul tanimecus — răţuşca. Acest gîrrdac poate distruge complect porumbul în locul în care a apărut şi se întinde cu repeziciune, atacind şi distrugînd in continuare porumbul de pe suprafeţele din jur. Nu eranici un moment de pierdut. A alergat la inginerul Muşat şi i-a cerut ajutorul. In grabă a fost adus hexacloran de la baza de aprovizionare şi s-a organizat munca de răspîndire a lui pe ogor. ■ A venit apoi timpul primei praşile, mai devreme de cum era prevăzut. Deşi însămînţarea a fost întîrziată, executarea ei la un nivel superior, cu sămînţă de calitate şi intr-un teren bine pregătit, precum şi timpul prielnic care a urmat au făcut ca porumbul să crească rapid. Şi la praşilă s a făcut simţit ajutorul unor vîrstnici. E drept că un agregat a fost deservit de tineri: candidatul de partid Gheorghe Manciu, tractorist, şi utemistul Constantin Ursu, conducător de cultivator. Dar cu al doilea agregat — un tractor M.T.Z. cu un cultivator suspendat — a lucrat un virstnic, tractoristul Ion Ionescu. împreună, cele două agregate au terminat repede lucrarea, astfel că în mai puţin de o săptămînă prima praşilă, executată mecanic şi cu sapele, în urma tractoarelor, a luat sfirşit. ★ După praşilă, porumbul a săltat brusc, de parcă tractoarele l-ar fi tras de vîrf. Ploaia care a urmat îi dă acum o nouă vigoare. Deocamdată, utemiştii au cu ce se mîndri. Spunem deocamdată, fiindcă succes deplin şi mîndrie justificată se pot dobîndi abia la toamnă şi numai dacă nimeni nu-şi va face culcuş din realizările de pină acum. B. CLASICI Succesul expoziţiei R. P. R. pe drumul construirii socialismului Expoziţia „R.P.R. pe drumul construirii socialismului“, organizată de S.R.S.C. în sala din b-dul Magheru, a fost vizitată în cele cîteva zile de la deschidere de aproape 40.000 de persoane. Străbătînd expoziţia oprindu-se ,la maşinile şi obiectele prezentate, privind schemele şi planşele expuse, vizitatorii au în faţă imaginea vie a întregii ţări, unde oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere şi ogoare, înscriu zi de zi noi succese pe drumul construirii socialismului. Despre aceste lucruri unii dintre vizitatori au scris în cartea de impresii a expoziţiei. Printre vizitatorii expoziţiei sunt şi mulţi cetăţeni care se găsesc în trecere prin Capitală. Doi dintre aceştia, Vasile Milea şi Silvius Costa din comuna Rothausen, raionul Făget, regiunea Timişoara, au scris in cartea de impresii : „înfăptuirile regimului nostru democrat-popular prezentate în cadrul expoziţiei sunt o dovadă a alianţei trainice dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Despre cele văzute la expoziţie vom vorbi şi sătenilor noştri pentru ca şi ei să cunoască înfăptuirile măreţe realizate de poporul nostru sub conducerea partidului in ultimii 8 ani“. (Agerpres) In aceste zile, cînd in toate institutele de învăţămint superior din ţară se desfăşoară bătălia examenelor, un redactor al ziarului nostru a întreprins un raid prin citeva din institutele oraşului Timişoara. Iată unele din observaţiile culese cu acest prilej. In fata profesorului... Un laborator e linişte deocamdată. De o parte a mecei se află examinatorii. Profesorul Vanghelovici Mihai fumează, iar asistenta Vineş Victoria frunzăreşte citeva caiete. În faţa lor trei studenţi — două fete şi un băiat — îşi fac febrili însemnări pe mici foi de hîrtie. Ferestrele sint deschise, zgomotul tramvaielor pătrunde înăbuşit pină aici, se apropie seara, frumoasele seri de vară ale Timişoarei. — Aşteptăm de aproape o jumătate de oră. In sfirşit, Radu Maria ridică privirea de pe însemnările ei. î-î — Gata ? — Da. Şi ii întinde profesorului foiţe de hirtie scrise mărunt. Mă aplec peste umărul tovarăşului Vanghelovici. Urmărim răspunsul scris al studentei. — A înţeles materia — îmi explică profesorul. Formulele sunt corect scrise şi acesta e principalul în chimia biologică. Poftim, se adresează el studentei — vorbeşte-mi despre vitamina A. Lăsind la o parte vorbirea ei afectată, răspunsurile tovarăşei Radu sunt clare și precise. Intrebării suplimentare a profesorului — despre hormonii feminini — i se răspunde cu exactitate. Tovarăşul Vanghelovici se întoarce spre osistenic. — Fişa personală? O consultă cu atenţie, arată invitat mire descoperind calificătivele căpătate la lucrările de laborator şi un sfirşit se derute pentru calificativul ultim: „foarte bine". Akermann Matilda urmează la răspuns. Mi se şopteşte că e studentă foarte bună. Spre confirmare mi se prezintă notiţele ei de la curs. Sint intr-adevăr bine sistematizate, complecte. Răspunsul oral e insă şovăielnic. Emoţia e evidentă. Plin de tnt, profesorul o ajută să treacă greutatea momentului, . ii prelungeşte durata de gindire, ii pune Intrebări suplimentare. Tncet-incet studenta işi revine, dă răspunsuri mai coherente, mai limpezi. La cererea profesorului prezintă carnetul de clinică. Acesta — întocmit la sugestia catedrei — cuprinde o sinteză făcută de student asupra cazurilor: celor mai frecvente intilnite printre■ boltietii. Carnetul este însoţitorul de fiecare moment al studentului atunci când acesta se află in practica de spital. Toate confirmă adevărul că Akermann este intr-adevăr o studentă conştiincioasă, „la zi" cu însuşirea materiei. Primeşte calificativul in consecinţă... ...Grupa a IV-a a anului 11 de la Facultatea de pediatrie a Institutului medico-farmaceutic a dat examen la chimie biologică. Problema lui Stern Alfred... Stern Alfred, student în anul I al Facultăţii de chimie de la Institutul politehnic, este — ca de altfel toţi colegii lui — foarte tînăr. Dacă are 16-17 ani. Spre deosebire de ei însă, care cu prilejul sesiunii de examene au dovedit o oarecare maturitate de gindire, limpezime în exprimare, o viziune aproximativ largă asupra celor studiate, Stern manifestă încă bîlbîieli, confuzii, lipsa unei gindiri de sinteză. Iar faptul că nu se exprimă încă bine în limba romînă nu justifică însuşirea haotică a materiei. La examenul de marxism, Stern a răspuns la trei întrebări. Ca o concluzie generală , studentul s-a pregătit. El a parcurs notiţele luate la curs, a studiat materialul bibliografic. Cu toate acestea răspunsurile au fost lipsite de claritate, de o axă vertebrală. Ele au dovedit însuşirea doar groso-modo, a cunoştinţelor, o anumită incapacitate de a lega faptele între ele, reţinerea de către student a concluziilor şi definiţiilor rupte de logica lor strictă, însuşirea haotică a cunoştinţelor s-a vădit în răspunsurile lui Stern şi un alt mod : tendinţa de a vorbi despre tot ceea ce citise sau auzise. Neputînd fixa subiectul respectiv, studentul aducea în expunerea sa o sumă de fapte,a idei, amănunte—interesante şi utile fără’ îndoială — dar absolut deprisos în cadrul problemei căreia trebuia să-i dea răspuns. Aşa s-a întîmplat de 'pildă atunci cînd a vorbit despre importanța pe care o acordau narodnicii eroilor în ‘ desfăşurarea istoriei. In cazul de față nu interesează calificativul primit de Stern. Mai importantă ni se pare problema lui. In măsura în care Stern — şi implicit profesorii lui — nu-şi dau seama de pericolul însuşirii haotice a cunoştinţelor, gîndirea studentului se va dezvolta la întîmplare, ilogic, se va desobişnui de a analiza legătura între fenomene. Răspunderea profesorilor e cu atît mai mare cu cît Stern e în plină perioadă de formare, cînd deprinderile rele pot fi mai uşor înlăturate. Substratul unui „insuficient"... Zi de examen cu grupa 126. Studenţii — toţi foarte tineri — umplu culoarul, se plimbă sau stau rezemaţi de pereţi, se string in grup sau dimpotrivă se izolează, revăd notiţele. Zi de examen la geometrie elementară. In faţa tablei Cotoroianu Ioan încearcă să rezolve prima problemă. A desenat un triunghi, i-a fixat bisectoarele şi înălţimile dar mai departe n-a putut să ducă calculul. Întrebările suplimentare ale profesorului subliniază parcă şi mai mult ignoranţa studentului Emoţia examenului ? Poate. Să-l lăsăm pe Cotoroianu să rezolve şi celelalte două întrebări, in timp ce profesorul cercetează caietul deprobleme al studentului. Geometriaelementară este o materie care nu se poate însuşi decit pe baza unui asiduu exerciţiu. De aceea, fiecare student al anului I de la Institutul pedagogic a avut obli-. ' gaţia ca in decursul celor două semestre să rezolve acasă un număr de 250 de probleme. Cotoroianu a prezentat două caiete cu probleme. Curios insă ! Problemele sint numerotate pină la 201. Mai departe, încă două, trei file scrise. Continuăm cu numărătoarea problemelor de acolo de unde s-a oprit studentul. In total. 234. Pentru un observator neiniţiat in problemele geometriei sezisabilă are numai intenţia studentului de a induce in eroare pe profesor. Examinatorul remarcă insă şi o altă latură: aspectul neîngrijit al schiţelor, semn al neutilizării instrumentelor de precizie, calculul uneori greşit etc. Fără îndoială, există o strinsă legătură intre acestea şi lipsa a 16 probleme din caiet: copierea in grabă de către Cotoroianu a problemelor din caietul unui coleg „mărinimos". Faptul devine cu atît mai limpede cu cit in examenul oral Cotoroianu a dovedit necunoaşterea unor reguli elementare de geometrie, lipsa de obişnuinţă a exerciţiului practic. Incercind să inducă in eroare pe profesor, substituind însuşirii temeinice a materiei şmecheria, Cotoroianu și-a furat singur căciula din cap. El a primit — pe bună dreptate — calificativul „insuficient". EXAMENE... Din nou pe şantier 309090909090909090909090009000900090909090 GALAŢI (de la corespondentul nostru). — La sediul comitetului raional U.T.M. Focşani a intrat un tînăr care părea a fi grăbit. După ce a salutat pe primii întîlniţi a întrebat de primul secretar. Un instructor i s-a adresat, dacă vrea să discute și cu altcineva, sau vrea să vorbească numai cu primul secretar. — Numai cu tovarăşul prim secretar, a fost răspunsul pe care l-a primit. După cîteva clipe se afla In biroul primului secretar. — Spune tovarăşe care ţi-e necazul? — Eu tovarăşe secretar nu sint din acest raion, dar... sunt utemist. Nu am nici o lună de cind am venit acasă. Acum vreau să merg din nou pe şantier. Doresc să mă trimiteţi şi pe mine cu primul lot de brigadieri. In lotul de peste 20 de tineri plecaţi de curînd pe şantierul de reconstrucţie a oraşului Galaţi se află şi utemistul Gheorghe Aiftinica din comuna Budeşti, raionul Roman. Răspunsul tinerilor bucureşteni Cei 700 de brigadieri aflaţi pe şantierele tineretului din Capitală au primit simbătă un mijlocul lor noi tovarzşi de muncă. Ei fac parte dintre sutele de tineri din Capitala care au răspuns cu entuziasm la Apelul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor de a lucra pe şantierele naţionale şi regionale ale tineretului. Printre cei 150 de brigadieri care au plecat sâmbătă pe şantierele tineretului din Capitală — şantierele Combinatului de cauciuc „Zorile"—Jilava, construcţii de locuinţe muncitoreşti-Floreasca şi la cel de construcţie a noului spital pentru muncitorii uzinelor „23 August“ — declarate şantiere regionale ale tineretului — sunt tineri utemişti şi neutemişti din întreprinderile şi comunele subordonate Bucureştiului. Mulţi dintre ei sunt necalificaţi şi vor învăţa aici, după preferinţă, alături de constructori, meseriile de zidar, dulgher, montorinstalator, fierar-betonist, sudor, împreună cu ei au plecat numeroşi tineri calificaţi din întreprinderi, dornici de a lucra pe şantiere. Numeroşi tineri din Capitală au plecat pe şantierul tineretuluide la Combinatul de cauciuc „Zorile“-Jilava Intîmpinaţi cu dragoste de Ion Şovăilă, Stan Şerban, Ion Popa, Gh. Bifreatii, Ion Rădulescu, Ion Lucian şi alţi vechi brigadieri, fruntaşi îi muncă, tinerii sosiţi s-au încadrat repede în viaţa şantierului. Pentru brigadieri se vor termina aici în scurtă vreme locuinţe cu dormitoare de cite 5-6 paturi. La dispoziţia lor li se va pune un club, terenuri de sport. Săptămînal vor fi prezentate filme, programe artistice. In curînd se va deschide un alt şantier al tineretului din Capitală — şantierul conductei de apă Arcada-Argeş. (Agerpres) De pe sectoarele şantierului Hidrocentralei „V. I. Lenin“-Bicaz a plecat zilele trecute o scrisoare către Oradea, Iată un fragment din această scrisoare : , „Către conferinţa regională U.T.M. Oradea Tovarăşi. Ştim că în regiune unii tineri care au fugit de aici, au lansat zvonul că pe şantier nu sunt asigurate condiţii de trai, că nu se câştigă bine, că în general sunt condiţii neprielnice. Noi vrem să arătăm că avem condiţii bune de Viaţă. Pe şantier sunt dormitoare curate, cantină la carese serveşte masa de 3 ori pe zi, costînd numai 6,50 pe zi, club cu sală de cinematograf, bibliotecă cu peste 4000 de volume. In timpul liber, facem sport, jucăm vo, 1 _î t.iu.ii _ t ~ T— ~ «v«.; ICI, lUlUfll 4 1» V.CCCI vc: priăveşte activitatea în producţie,lucrări în sectoare importante, efectuînd excavaţii, turnări de beton etc. Prin munca noastră construim aici una dintre cele mai mari hidrocentrale din sudestul Europei. Primim salarii potrivit muncii pe care o depunem. Vrem însă să arătăm că a existat un număr de tineri care au venit şi apoi au plecat de pe şantier. Aceasta nu s-a întîmplat datorită condiţiilor de aici, ci pentru că atunci cînd am fost mobilizaţi de unii activiştii raionali din regiunea Oradea, nu ni s-a spus clar ce avem de făcut aici. Astfel, tov. Ganea Aron de la raionul Beiuş, Popa Ioan şi, alţii ne-au spus că imediat ce ve- nim pe şantier vom învăţa o meserie şi că în general acolo unde vom lucra nu sunt greutăţi. Aceasta nu este adevărat. Aici sunt greutăţi, dar şi bucurii. Considerăm că este bine ca celor ce vor adevărul, iar cele întîmplate cu noi să fie analizate în conferinţa regională. Dorim din inimă ca delegaţii la conferinţa regională să ducă cuvîntul nostru în rîndul tinerilor de la sate şi oraşe îndemnîndu-i să vină pe şantierul tineretului de la hidrocentrala „V. I. Lenin“, explicîndu-le limpede, fără promisiuni demagogice, ce sarcini de onoare îi aşteaptă aci. CHERTEŞ IOAN, VEREŞ ANDREI, TOLEA ALEXANDRU, TIRLA RUSALIN, KEREKES VICTOR, ZLIL BUT NISTOR Scrisoare de la Bicaz Pe şantierul Ministerului Sănătăţii — şantier al tineretului — din Bucureşti, munca e în toi. Tinerii brigadieri dau primele „asalturi", lucrînd la nivelarea solului, pe locul unde se vor înălţa în curînd spitalul şi policlinica uzinelor „23 August“. In fotografie : ing. Cristescu Smaranda, utemistă, explică planul lucrărilor echipei de brigadieri fruntaşi compusă din: Popa Alex., Bărgăneanu Elena şi Răduţ Alex. Foto: EUGEN CSIKOS