Scînteia Tineretului, iulie 1959 (Anul 14, nr. 3151-3176)

1959-07-02 / nr. 3151

Mirei» a sfirşit ac sesiune a vacanţă! Dar la secretariat şi in biroul rectorului se lucrează , se pregăteşte darea de seamă de sfirşit de an universitar. Am profitat de acest prilej şi l-am rugat pe tovarăşul rector să ne vorbească despre rezultatele la învăţătură ale studenţilor din institut în comparaţie cu munca depusă de-a lungul anului universitar şi în deosebi, in cel de al doilea semestru. — Semestrul doi — ne-a spus tovarăşul Niţescu — a început in condiţii deosebite, după cea de a doua Conferinţă Naţională a U.A.S.R., cind întreaga activitate a studenţilor a cunoscut o îmbunătăţire simţitoare, în condiţiile intensificării muncii politico-educative. Aceasta a avut un efect pozitiv vizibil asupra situaţiei profesionale a studenţilor. Când s-au dezbătut documentele Conferinţei Naţionale a U.A.S.R., studenţii şi cadrele didactice au făcut o analiză plină de răspundere a activităţii desfăşurate in institut. — Şi care au fost rezultatele ? — Un fapt care merită notat este aceasta : atmosfera pe care am cunoscut-o cu toţii în adunarea de dezbateri, s-a integrat apoi firesc în viaţa institutului. De atunci, discutarea diverselor laturi ale activităţii studenţilor, în spiritul unei combativităţi sporite , a devenit o necesitate în viaţa colectivului, în condiţiile în care marea majoritate a studenţilor era hotărîtă să nu accepte chiulangiilor să chiulească, indisciplinaţilor să se manifeste, delăsătorilor să nu înveţe, minoritatea nu a putut persevera în atitudinea ei negativă, lipsurile nu s-au perpetuat de la o zi la alta. In acest sens, organizaţia U.T.M. şi Asociaţia studenţilor din De vorbă cu tov. Gh. Niţescu candidat în ştiinţe tehnice, rectorul Institut' ' 'ditehnic — Orașul Stalin ---------institut au avut un cuvînt greu de spus. In cel de-al doilea semestru au reușit într-adevăr să lege indisolubil munca politico-educativă de activitatea profesională. Adunările generale au discutat frecvent despre munca profesională din ani, din grupe, au fost discutaţi utemişti care nu-şi îndeplineau obligaţiile de student. Contează foarte mult — deşi s-ar putea reproşa că aceasta înseamnă dădacă — să ţii mereu trează atenţia studenţilor asupra obligaţiilor lor. Avem în faţă situaţia statistică : studenţii s-au prezentat la peste 85 la sută din totalul examenelor programate, 80 la sută din acestea au fost promovate, 70 la sută din cei promovaţi au obţinut note peste 7, ceea ce arată că nu este vorba numai de un rezultat cantitativ, ci şi calitativ. — Observaţi — ne explică tovarăşul rector — anii I şi II de la mecanică sînt cei mai buni. Noi, pînă acum eram obişnuiţi altfel, pe măsură ce studenţii ajung în anii mai mari, rezultatele să fie mai bune. Se presupune doar că pe măsură ce cresc, studenţii se maturizează, sunt mai serioşi, au obişnuinţa muncii universitare. Totuşi, acum, în institutul nostru primii ani de studii sînt cei mai buni. Şi nici nu poate fi altfel. Nu e vorba de o simplă conştiinciozitate a studentului, care intră pentru prima oară în facultate, ci de un fapt cu totul deosebit. In anii I şi II avem in majoritate, studenţi muncitori veniţi direct din uzină, membri de partid şi utemişti foarte buni. Ei au adus de la locul de muncă dîrzenia în a învinge greutăţile, seriozitate, maturitate şi o mare, mare pasiune pentru profesiunea pe care au îndrăgit-o în focul activităţii practice, ca muncitori. Oamenii aceştia îşi înţeleg mult mai bine interesele lor, înţeleg interesele generale pe care le slujesc şi se mobilizează reciproc în activitatea de învăţătură şi cea obştească. La examene ei au răspuns mult mai bine, mai argumentat, pentru că au putut face legătură între ceea ce au învăţat teoretic şi cunoştinţele practice pe care le stâpîneau încă din uzină. De asemenea, am constatat că acei studenţi care s-au prezentat bine pregătiţi la examenul de ştiinţe sociale, au răspuns bine şi la celelalte examene, însuşirea temeinică a ştiinţelor sociale i-a ajutat să analizeze şi să interpreteze in mod ştiinţific didactic fenomenele şi faptele despre care au vorbit la examen, să facă legătura între ceea ce au învăţat şi problemele actuale ale construcţiei socialiste. Aceasta este o bună dovadă că studenţii s-au convins cit de necesară este pregătirea ideologică în întreaga lor activitate. De altfel numărul cel mai mare de prezentaţi şi promovaţi a fost tocmai la examenul de ştiinţe sociale. Suntem însă nemulţumiţi de unii studenţi din anii mai mari — III—IV. — Şi care anume sunt nemulţumirile în Ei sínt în general bine pregătiţi, au o metodă proprie de muncă, au o bază mai solidă de cunoştinţe, le e mai uşor să înveţe. Cu toate acestea, n-au învăţat suficient. Sínt, fără îndoială mulţi studenţi foarte buni, care au obţinut rezultate bune la examene. Dar, alături de aceştia mai este întîlnit în aceşti ani tipul studentului cu mentalitate mic-burgheză, care face fel de fel de tîrguri cu propria sa pregătire, calculează cind poate lua o notă mai bună — în vară sau în toamnă — lipsit de voinţa de a-şi menţine hotăririle, de a nu se lăsa influenţat de un coleg sau altul. Şi tocmai în aceşti ani, organizaţia U.T.M. n-a fost suficient de exigenţă cu studenţii. Avem mulţi studenţi care şi-au mai lăsat cîte un examen pentru toamnă, unii justificat. Alţii, însă, şi-au aminat un examen sau două cu prea multă uşurinţă. Nu vrem să avem surprize. Trebuie, de aceea, să-i mobilizăm pe studenţi chiar şi în vacanţă să se pregătească conştiincios în cele două luni şi nu în septembrie, în sesiune. Este ultima sesiune şi nimeni nu va fi indulgent cu ei. Dimpotrivă, exigenţa va spori, şi studenţii trebuie să se ridice la înălţimea acestei exigenţe. L. LUSTIG Nota 10 la examenul de stat — răsplată a muncii perseverente şi pasionate din anii de facultate. Succesul obţinut de Chimu Nicolae de la Institutul de căi ferate din Bucureşti, la examenul de stat, îi bucură în aceeaşi măsură şi pe colegii săi. Ei îl felicită sincer. * Sînt pregătiți absolvenţii pentru producție? _ In unele institute de învățămint superirior examenele de stat au început. Examenul de stat sintetizează întreaga muncă a studentului în cei cinci ani de facultate, el trebuie să exprime maturitatea studentului absolvent, capacitatea acestuia de a soluţiona cu competenţă problemele pe care apoi, ca specialist, trebuie să le rezolve în mod practic. Adresîndu-ne cîtorva cadre didactice care fac parte din comisiile examenului de stat sau se preocupă de pregătirea şi îndrumarea celor ce în curînd vor susţine acest examen, am aflat cîteva lucruri despre felul în care sunt pregătiţi specialiştii din promoţia 1959 pentru producţie, pentru rezolvarea sarcinilor actuale ale acesteia. Ing. Alexandru Costică, prorectorul Institutului politehnic“Galaţi Examenul de stat ne-a întărit mai mult convingerea că promoţia de ingineri navali ai anului acesta păşeşte în producţie, în viaţă, bine pregătită din punct de vedere profesional şi politic, este capabilă să facă faţă noilor cerinţe ale industriei şi economiei noastre socialiste. Cei 36 de studenţi ai anului s-au prezentat toţi la examenul de stat şi l-au promovat 32 dintre ei. Munca susţinută, perseverentă pe care a depus-o fiecare în anii de studenţie, pentru a-şi însuşi cunoştinţe temeinice s-a reflectat atît în lucrările de diplomă prezentate cit şi în răspunsurile la examenul de stat. Lucrările de diplomă precum şi desfăşurarea examenului au dovedit că studenţii stăpînesc o pregătire teoretică serioasă în domeniul profesiunii lor şi în acelaşi timp au capacitatea de a soluţiona creator probleme concrete, reale, luate din industrie, la nivelul tehnicii înaintate. Absolvenţii dovedesc trainice legături cu producţia, ceea ce înseamnă că nu vor avea nevoie de o perioadă mare de timp pentru a se familiariza cu fabrica, cu şantierul. Ceea ce trebuie remarcat, este faptul că proaspeţii absolvenţi ai Facultăţii de mecanică şi-au ales pentru lucrările de diplomă teme legate direct de producţie. De pildă, fostul muncitor Ion Tarău — acum inginer — şi-a ales ca temă proiectarea unui cargou. Problemele pe care şi le-a propus au fost rezolvate cu competenţă, tratate după criteriul tehnic corespunzător. In timpul documentaţiei de proiectare a studiat şi a desfăşurat munca de cercetare ştiinţifică chiar în cadrul Şantierului naval Galaţi, unde se construieşte acum un tip de navă asemănătoare. De asemenea, absolvenţii Constantin Razem şi Mircea Postelnicu, au proiectat un tanc petrolifer iar Octavian Cristea a făcut un proiect de organizare a portului Olteniţa. Şi anul acesta în unele lucrări de diplomă s-a manifestat o defecţiune pe care noi am sezisat-o în trecut, dar n-am remediat-o. Absolvenţii au avut de rezolvat teme legate de producţie şi s-au străduit să le rezolve în aşa fel incit să aibă aplicabilitate. Totuşi unii dintre ei n-au găsit soluţiile tehnice cele mai economicoase, aşa cum se cerea. Aceasta se explică prin faptul că în cadrul muncii de pregătire s-a dat prea puţină atenţie cunoaşterii problemelor concrete ale economiei industriale în domeniul specialităţii. In viitorul an această concluzie trebuie să constituie un punct de reper pentru îmbunătăţirea pregătirii economice a studenţilor, pentru a-i familiariza mai mult cu toate aspectele vieţii uzinelor şi şantierelor. Prof. dr. Alexandru Buia, rectorul Institutului agronomic „Tudor Vladimirescu“-Craiova Marea majoritate a studenţilor facultăţilor de agronomie din anul V (142 absolvenţi se află în practică), care vor da în curînd examenul de stat, au fost repartizaţi (85 la sută) să-şi facă stagiul de practică în acest an în gospodării agricole colective în care nu există deocamdată ingineri agronomi și unde trebuie să îndrume singuri întreaga activitate. Pe de o parte se pregătesc pentru examenul de stat, iar pe de altă parte ajută, ca specialiști G.A.C. în rezolvarea sarcinilor ce le au de îndeplinit. Existau temeri dacă studenţii vor face sau nu faţă sarcinii de a organiza şi de a conduce singuri din punct de vedere tehnic tinerele noastre gospodării agricole colective. Spre satisfacţia noastră, cei mai mulţi dintre stagiarii noştri s-au dovedit capabili să organizeze şi să îndrume lucrările din gospodării în mod ştiinţific. Aceasta le-a atras încrederea şi respectul colectiviştilor. Iată de exemplu ce ne scrie preşedintele G.A.C. „Scînteia“ din Nisipari-Castelul regiunea Constanţa : „Noi, consiliul de conducerea al G.A.C. „Scînteia“ Nisipari-Castelu, în şedinţa pe care am avut-o, analizînd munca pe care a depus-o tovarăşul inginer Badea Virgil (este vorba de absolventul stagiar Badea Virgil) am hotărît ca pe această cale să mulţumim facultăţii pentru faptul că ne-aţi repartizat un tovarăş cinstit, muncitor, cu multă dragoste de muncă. Astăzi, cu ajutorul tovarăşului Badea Virgil gospodăria noastră are cîmpuri experimentale şi un laborator bine înzestrat unde colectiviştii noştri cunosc cele mai noi cuceriri ale ştiinţei din domeniul agriculturii“. Asemenea scrisori am mai primit şi din alte G.A.C. din regiunile Constanţa, Craiova, Galaţi etc. Aproape fiecare scrisoare exprimă faptul că studenţii au dovedit o serioasă pregătire, capacitatea de a rezolva cu competenţă sarcinile, ridicate de practica muncii agricole actuale, spirit creator şi organizatoric — indispensabile unui specialist. Aceasta dovedeşte că viitorii ingineri au ştiut să valorifice anii de studenţie, au fructificat perioadele de practică şi s-au pregătit multilateral pentru activitatea productivă. In munca de îndrumare pe care o desfăşoară în G.A.C., studenţii au avut posibilitatea să înveţe foarte multe lucruri noi, folositoare, de la colectivişti, să cunoască şi mai temeinic problemele tehnice pe care le ridică viaţa şi condiţiile în care se desfăşoară munca. în felul acesta ei au posibilitatea să-şi pregătească proiectele de diplomă (în vederea examenului de stat) legate de producţie, de practica construirii socialismului la un nivel tehnic şi ştiinţific ridicat. Răspund la ancheta noastră. Studenţi timişoreni în G. A. S. Anul acesta pe lingă G.A.S- urile din regiunea Timişoara se vor organiza peste 30 de tabere de muncă patriotică ale studenţilor. Pînă în prezent au cerut să plece în aceste tabere peste 500 de studenţi timişoreni. A urmat o consfătuire comună a activului Comitetului regional U.T.M. ■ cu Trustul GOSTAT, consfătuire care a trasat cu precizie jaloanele viitoarei activităţi de vară a studenţilor în G.A.S.-urile din regiune. S-a întocmit un plan comun în baza căruia conducerile G.A.S.urilor unde urmează să se deschidă taberele de muncă ale studenţilor au luat măsurile de pregătire a condiţiilor materiale necesare. Pînă în prezent, în regiunea Timişoara s-au deschis patru din aceste tabere : în G.A.S. Becicherec, Sacalaz, Jebel şi Voitenisi Jimbolia- în aceste tabere s-au şi prezentat la lucru 450 studenţi. ION MINEA şi LAZAR SUCIU activişti ai Comitetului regional U.T.M. Timişoara O prietenie strînsă s-a închegat între tinerii lucrători ai Staţiunii agricole experimentale de la Săftica (regiunea Bucureşti) şi studenţii agronomi veniţi aici în practică. In fotografie , studenți și tineri lucrători lucrînd pe cîmpul experimental. Ofensiva tinereţii (Studenţilor plecaţi la muncă patriotică) Pornim, coloane largi, pe-al muncii front, Purtind cu timpul, lupta decisivă. Şi trenuri lungi — săgeţi spre orizont Ne poartă tinereţea-n ofensivă. Expunere de motive Plecăm pentru sensul visărilor noastre, Pentru răspunsul ce i-l datorăm lui Korceaghin, Pentru datoria faţă de cei ce-or să vină, Şi faţă de cei căzuţi în drum spre lumină, Pentru mîndria frunţii, cindi arzînd se deschid Inimile care ne primesc în partid, Pentru răscolitoarea chemare-a cărărilor noi, Şi pentru toată tinereţea nestăvilită din noi! Una din grupe Efectiv — 54 de oameni 54 de roşii carnete Lingă 54 de inimi; Şi-un singur nume: Tinereţe. Apoi, Pasiune pentru 54 de visuri, Dirzenie pentru 54 de frunţi, Cintece pentru 54 de piepturi, Şi prieteni, şi amintiri. Pentru toată viaţa! Despărţire Vorbele de-abia se mai aud Dintr-un tren spre altul aruncate — Tu, în drum spre Nord, ca către Sud, Spre aceeaşi ţintă veţi străbate. Trenurile intră-n zări, subţiri, Pentru-o regăsire mai bogată. Şi, ca-n aste scurte despărţiri, N-aţi fost mai aproape niciodată ! VICTOR MAŞEK La practică De cîteva zile a început practica în producţie a studenţilor. S-au făcut pregătiri serioase pentru ca încă de la început să se marcheze un progres faţă de anul trecut , studenţii să se încadreze efectiv în munca profesională şi obştească a uzinelor, fabricilor, şantierelor şi în G.A.S. Cot la cot cu muncitorii La uzinele „Unirea“ din Cluj efectuează stagiul de practică o bună parte din studenţii anului 1 al Facultăţii de mecanică din Cluj. Activitatea a început din prima zi. Toţi studenţii s-au prezentat în uzină împreună cu conducătorul practicii, tov. conferenţiar Colan Horia. Repartizarea studenţilor s-a făcut în aşa fel incit fiecare să poată fi îndrumat în mod permanent de către un muncitor calificat, iar dacă va fi nevoie chiar de mai mulţi muncitori în scopul cuprinderii şi cunoaşterii cît mai profunde de către studenţi a tuturor fazelor procesului de producţie. Pentru familiarizarea studenţilor cu munca din uzină s-a hotărît ca în primele 7 zile din perioada de practică, fiecare student să fie încadrat într-o echipă de muncitori şi să lucreze cot la cot cu aceştia pe toată durata unui schimb de lucru. Şi această hotărîre a început să fie tradusă în viaţă chiar, din prima zi a sosirii studenţilor în uzină. Alături de muncitorii din echipele în care au fost încadraţi, studenţii lucrează la confecţionarea formelor pentru turnarea pieselor necesare asamblării diverselor utilaje pe care le produce uzina. Urmează ca în zilele care vor veni, şi mai departe, în decursul perioadei de practică, pe baza planului de muncă întocmit pe zile, să se treacă la confecţionarea miezurilor pentru piesele turnate, la confecţionarea modelelor de lemn şi a modelelor metalice, la elaborarea fontei cenuşii în cubilouri şi a fontei maleabile în cuptoare rotative, să execute tratamente termice în vederea maleabilizării fontei, de asemenea să efectueze toate operaţiunile de finisare a pieselor. In laboratoarele de încercări şi analize chimice studenţii vor face controlul şi apoi recepţia tuturor pieselor turnate. Şi activitatea în afara orelor de practică va fi bine organizată. S-a întocmit un plan comun de activitate a studenţilor împreună cu tinerii muncitori din uzină. Ei vor participa la adunările generale U.T.M. ale secţiei turnătorie, vor ţine în faţa tinerilor muncitori două conferinţe pe teme ştiinţifice. Uzinele ,,Unirea“ patronează unul din cele mai mari blocuri muncitoreşti care se construieşte în Cluj. Alături de muncitorii utemişti ai uzinei, studenţii vor efsttua săptămînal cîte două după-amieze la construcţia acestui bloc. (Aceasta în afară de orele de muncă partriotică pe care le vor presta studenţii în vara aceasta la construirea casei lor de cultură din oraş). De asemenea, studenţii şi-au mai propus să întocmească în perioada practicii — în colaborare cu tinerii muncitori — o lucrare ştiinţifică intitulată „Studiul asupra cauzelor rebuturilor de la turnătorie“ (la uzinele ,,Unirea“ Cluj). începutul practicii este promiţător. Studenţii s-au încadrat în programul uzinelor, în activitatea de producție încă din prima zi. In viaţa obştească a uzinei La uzinele „23 August“, conform unei tradiţii îndelungate s-au întîlnit la practică numeroşi studenţi de la Politehnica din Bucureşti. In acest an, organizarea practicii în producţie a studenţilor s-a bucurat de o atenţie deosebită, încadrarea studenţilor la locurile de muncă a decurs rapid, fără obişnuitele „perioade de acomodare“ care scurtau timpul atât de necesar al practicii. Studenţii facultăţilor de mecanică, chimie industrială, maşini şi utilaje, electronică au fost repartizaţi la secţiile unde vor efectua practica. Există în uzină un „stat major" al practicii studenţilor, sub directa îndrumare a comitetului U.T.M. al uzinelor. Remarcăm grija cu care acest colectiv s-a ocupat de alcătuirea programului pe care-l vor desfăşura studenţii în afara practicii în colaborare cu muncitorii uzinei. De altfel prin aceasta se continuă o veche colaborare dintre muncitorii uzinei şi studenţii de la politehnică. Studenţii vor participa la toate manifestările organizate in uzină în cinstea celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei, activităţi obşteşti, cultural-sportive etc. Marele şantier de muncă patriotică care s-a deschis săptămîna trecută în apropierea uzinei (se vor amenaja un parc şi un teren sportiv) va reuni in brigăzile utemiste de muncă patriotică pe studenţi şi muncitori. Prezentarea conştiincioasă, interesul şi atenţia studenţilor, fac dovada eficacităţii pregătirii depuse în acest an atît de conducerea uzinei cit şi a politehnicii pentru succesul practicii — moment esenţial din pregătirea viitorilor ingineri. Practica în producţie a studenţilor mai are de îndeplinit o misiune. In timpul anului şcolar s-au stabilit legături deosebit de rodnice între cercurile ştiinţifice studenţeşti şi laboratoarele, birourile de proiectare şi secţiile uzinei „23 August“. Cunoaşterea problemelor practice ale producţiei şi condiţiile concrete ale desfăşurării proceselor tehnologice va furniza fără îndoială teme interesante şi noi pentru activitatea ştiinţifică. Condiţiile bune de pregătire practică şi îndrumare de care se bucură studenţii practicanţi ii obligă la folosirea judicioasă a acestui timp de muncă. DOINA FAGADARU MARIANA CELAC „Proiecte“ — Proiectul dumitale tovarășe student ? — Să rămîn la București* Vacanţă! S-a găsit pe unta din străzile vecine universităţii, un carneţel de însemnări zilnice. După conţinut, neglijentul posesor nu poate fi altul decit Un student. Pentru că iată ce cuprinde : 15 mai. Parcul Stalin. Aci, între atîtea flori, simţi că trăieşti. De ce n-o fi voind eu, primăvara, să vină după sesiune ? 29 mai. Am luat „universala” cu notă bună. 20 iunie. Mai am un examen, unul singur şi sunt integralist, 24 iunie. OFFF 1 ...Şi după acest imens oftat de uşurare, caligrafiat pe o pagină întreagă, nu se mai găseşte nimic. Cine l-a pierdut ? Poate dumneata, din anul care te-ai războit în prima sesiune din viața de student... Poate colegul dumitale mai mare, despre care credeai că —• — după atîtea sesiuni — se prezintă la examene mai senin decît la seminarii .. Şi, la urma, urmei, trebuie să recunoşti cititorule, in oftatul de uşurare al presupusului meu personaj, propriu-ţi simţămint de uşurare şi bucurie, după ultimul examen promovat. Dacă ai fost un student bun n-ai simţit niciodată în faţa examenului ceea ce se cheamă „frică“ şi nici n-ai răscolit în panică teancul de bilete de pe catedră... Dar recunoaşte că apoi te-ai simţit altfel : ai avut timp să citeşti, să te gîndeşti, să-ţi faci planuri... in legătură cu ce ? Cu vacanţa, fireşte... ☆ La filologie, în faţa intrării, zeci de băieţi şi fete. Constantin Iovac, secretarul biroului U.T.M. al anului şi mă lămureşte cum stau lucrurile ; studenţii pleacă la muncă patriotică. — Mulţi ? — Mulţi, mai mulţi ca anul trecut. Se cheamă că avem ceva experienţă. Cineva din biroul U.T-M. al facultăţii întrerupe convorbirea cu cîteva date generale despre participarea studenţilor la muncă patriotică : 820, numai de la filologie, vor munci în nouă G.A.S.-uri din regiunea Bucureşti. — Cite examene aţi avut în sesiune ? continuă convorbirea cu Constantin Novac. — Cinci plus colocviul de limba romînă. — Și... ? — A mers. Ici, colo, sa mai amînat pentru toamnă examenul de literatură universală (acii vocea capătă inflexiuni autocritice). — Deficienţe mai grave ? — Ar fi... Şi din discuţia cu Constantin Novac îmi imaginez vacanţa Elenei Teodorescu : un neîntrerupt coşmar al examenelor aminate pentru toamnă. îmi imaginez chiar un interviu cu ea : — Cîte examene aţi amînat ? — Multe (răspunsul vine dinadins nebulos ). — De ce ? — !!! Subliniez : pură imaginaţie. Pentru că, de unde s-o iei pe Elena Teodorescu ! La muncă patriotică să plece, în nici un caz... In larma îmbarcării s-a născut o idee. Deranjaţi de zgomot studenţii anului , care tocmai susţineau oralul, şi-au întors puţin privirile pe fereastră. Ei tratau despre eroii din „Bărăgan“ sau despre poezia cîmpiilor nesfîrşite din opera lui Odobescu, în timp ce colegii lor porneau de-a binelea în Bărăganul autentic ! Adică de ce numai ei ? Aşa a ajuns la comitetul U.T-M. propunerea ca săptămîna viitoare, absolvenţii de anul acesta să se constituie într-o brigadă şi să petreacă ultima vacanţă, aşa cum şi-au făcut o tradiţie studenţii , la tifrică patriotică. ☆ Maşinile cu filologi dornici să sape şi să secere, au plecat. La ghişeul serviciului administrativ se împart biletele de odihnă (la acelaşi ghişeu unde s-au dat, lună de lună, bursele). La sediul U.T.M. !.? definitivează propunerile pentru excursiile în străinătate.. Şi ca să beneficiezi de toate acestea, un singur lucru ţi s-a cerut : timp de un an de zile, cititorule student — să înveţi, să te prezinţi în sesiune bine pregătit. Ai „luat-o ?“ Da. (Acum, între noi fie spus : bine că a trecut !). 1. BUCHERU !