Scînteia Tineretului, ianuarie 1961 (Anul 17, nr. 3618-3642)
1961-01-04 / nr. 3619
Prin contribuţia fetelor — activitate mai bogată Utemiştii din gospodăria agricolă colectivă „Brazdă Nouă“ din comuna Valea Crişului (raionul Sf. Gheorghe) au dezbătut cu prilejul adunării generale de dare de seamă şi alegeri, numeroase probleme importante privind viaţa, munca şi educaţia tinerilor colectivişti şi îndeosebi a fetelor, în darea de seamă a comitetului organizaţiei de bază U.T.M. şi în cadrul discuţiilor s-a acordat multă atenţie problemelor calificării tinerilor colectivişti. Pentru a folosi pe deplin avantajele lucrării pămîntului pe întinderi mari şi cu mijloace agrotehnice moderne — au arătat mai mulţi vorbitori — este nevoie de cadre calificate în sectoarele principale ale producţiei agricole. Problema calificării se pune şi pentru tinerii care lucrează în brigăzile de cîmp şi pentru cei din sectorul zootehnic, şi pentru legumicultori. Şi în toate aceste sectoare lucrează şi fete, însă anul trecut, cursul agrozootehnic din gospodărie a fost urmat doar de 15 tineri colectivişti, deşi în gospodărie sunt peste 80 de utemişti. Mulţi din aceştia nu cunosc bine metodele agrotehnice avansate ; din această cauză nu reuşesc să obţină, de pe suprafeţele lucrate de ei, producţia planificată de cereale, cartofi sau sfeclă de zahăr. Utemiştii Vereş Iuliana, Kala Iozsef, Barabás Irma, şi alţii au fost criticaţi în cadrul adunării pentru că, deşi calificarea lor lasă mult de dorit, ei nu studiază, nu frecventează cursul agrozootehnic, unde şi-ar putea însuşi metodele avansate de lucrare a pămîntului. Organizaţia de bază U.T.M. — s a arătat în adunare - trebuie să considere ca o sarcină importantă şi de mare răspundere mobilizarea tuturor tinerilor la cursul agrozootehnic, organizarea şi stimularea studiului profesional al tinerilor colectivişti şi mai ales al fetelor. Atît în darea de seamă cît şi în cadrul discuţiilor s-a vorbit pe larg despre activitatea tinerelor fete. Majoritatea fetelor s-a arătat în adunare - sunt harnice, disciplinate, conştiincioase. Nu există în cadrul gospodăriei nici o tînără colectivistă care să nu fi realizat cel puţin 150 zile-muncă. S-au evidenţiat în mod deosebit utemistele Tímár Sarlota, Pánti Agnes, Demeter Margit, care au obţinut rezultate bune în producţie. Insă contribuţia fetelor ar putea să fie şi mai mare — au subliniat mai mulţi vorbitori — dacă ele ar învăţa mai mult, dacă şi-ar ridica nivelul profesional şi cultural. Unele fete — a arătat utemista Pantă Agnes — mai au încă unele concepţii înapoiate, nu înţeleg bine menirea lor în gospodăria colectivă. Sunt, de pildă, tinere colectiviste care deşi realizează multe zilemuncă, nu ştiu să aplice metodele avansate pentru că nu studiază şi, de pe suprafeţele încredinţate lor, obţin producţii mici, în felul acesta ele provoacă pagube şi gospodăriei colective şi lor însele, pentru că la retribuirea suplimentară se ţine seamă nu numai de lucrările executate, de numărul zilelor-muncă, ci şi de calitatea lucrărilor şi de producţia obţinută. Ea a arătat, de ademenea că unele fete se eschivează de la munca de folos obştesc, pentru că nu înţeleg importanţa acesteia. Or construirea unui drum, curăţirea păşunilor care aparţin gospodăriei colective, este în folosul tuturor. „ Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază U. T. M. contribuie la îmbunătăţirea vieţii fiecărui colectivist. Utemistul Botos Ferenc a apreciat ca pozitiv faptul că 13 tineri colectivişti, dintre care 8 fete, învaţă în şcoala medie serală. N-ar fi însă cazul - a întrebat el — ca exemplul lor să fie urmat şi de alţi tineri — băieţi şi fete - cînd ne-au fost create condiţii atît de minunate pentru învăţătură ? Aceeaşi idee a fost reluată în cadrul discuţiilor, şi de utemista Karácsony Veronka. — Unele fete spun: ori munceşti, ori înveţi. Nu-i chiar aşa. Celor ce spun că n-au timp să înveţe pot să le răspund , şi eu lucrez într-o brigadă de cîmp şi mă străduiesc să lucrez bine , iar seara învăţ. Mai ales acum, iarna, nici nu-ţi poţi folosi mai bine timpul liber decit învăţînd. Mai mulţi vorbitori au arătat că comitetul organizaţiei de bază U.T.M. n-a dat dovadă de suficientă iniţiativă în organizarea timpului liber al tinerilor, n-a folosit pe deplin condiţiile existente pentru a desfăşura o rodnică activitate culturală. Utemiştii Timar Sarolta, Botos Ferenc şi alţii au arătat că deşi mulţi utemişti activează în cadrul echipelor de teatru, cor, dans, participă la cercul de limba romînă, iar o parte din fete — la cursurile pentru gospodine etc., activitatea culturaleducativă nu este suficient de bogată şi de cuprinzătoare. Se organizează rar conferinţe ştiinţifice, discuţii despre cărţile citite şi filmele vizionate. Avem la colţul roşu şi un aparat de televiziune, avem cărţi, echipament sportiv , a spus tov. Botos - dar nu folosim cum se cuvine aceste mijloace. Se organizează foarte rar „foi ale tineretului“, duminicile cultural-sportive. Mai mulţi vorbitori au arătat că organizaţia de bază U.T.M. trebuie să se ocupe mai mult de educarea tinerilor neutemişti, de atragerea celor mai buni tineri colectivişti, mai ales a fetelor la activitatea de organizaţie şi obştească. Ei au arătat că organizaţia U.T.M. trebuie să acorde mai multă atenţie muncii în rîndul fetelor, să organizeze acţiuni deosebite pentru ele şi în general să le atragă la întreaga activitate a organizaţiei U.T.M. Şi asta cu atît mai mult cu cît este binecunoscut spiritul gospodăresc, de iniţiativă al fetelor, capacitatea lor de a întreprinde şi participa la acţiuni deosebit de folositoare atît organizaţiei cît şi lor personal Pe baza propunerilor şi sugestiilor făcute de utemişti adunarea generală a adoptat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea muncii politico-educative în rîndul fetelor. Astfel, s-a hotărît între altele ca la căminul cultural şi la colţul roşu al G.A.C. să se organizeze unele expuneri despre prietenie şi dragoste, despre căsătoria în trecut şi în zilele noastre, despre zestre, să organizeze pentru fete un cerc de broderie şi un cerc de artă culinară, întîlniri ale fetelor cu creatori de modele, şi alte acţiuni menite să contribuie la educaţia comunistă, cetăţenească a fetelor, la mobilizarea lor activă în lupta pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective. ŞT. NECANIŢEI Creşte numărul cititorilor In aceste zile de iarnă în comuna Cuci, raionul Luduş, biblioteca căminului cultural este frecventată de un număr tot mai mare de ţărani muncitori tineri şi vîrstnici. Numărul cititorilor creşte în fiecare zi. Sub îndrumarea comitetului comunal de partid, comitetul comunal U.T.M., în strînsă colaborare cu conducerea căminului cultural desfăşoară o vie şi interesantă activitate de popularizare a cărţii in rindul sătenilor. Săptămînal sînt organizate la cămin sau la casele de citit simpozioane, şezători literare, recenzii, seri de întrebări şi răspunsuri pe marginea unor cărţi citite, prezentări de cărţi noi. Ca urmare a acestei activităţi biblioteca, care participă la concursul „Biblioteca în slujba construirii socialismului“, cunoaşte o afluenţă tot mai mare de cititori din rîndul tinerilor ţărani muncitori, numărul acestora depăşind 300. Fină în prezent ei au citit peste 3300 de cărţi de literatură beletristică, politică, tehnică. Printre cei mai pasionaţi cititori se numără tinerii colectivişti Gheorghe Botezan, Constantin Corcodel, Cari Cszer, Ştefan Szántó şi alţii care săptămînal citesc 1-2 cărţi din diferite domenii. r. PETRE Problema zestrei fetelor şi flăcăilor, a figurat In planurile de muncă ale comitetului U.T.M. din Castranova, regiunea Oltenia, o lungă perioadă de timp fi iată de ce . Se moştenise In concepţia ţăranilor cu gospodărie individuală părerea că o fată, ca să se mărite, trebuie să aibă zestre, un băiat, ca să se însoare de asemenea. Aşa a fost dintotdeauna. Concepţia aceasta nu mai este valabilă în condiţiile in care în sat a luat fiinţă o gospodărie colectivă puternică, cu multe sute de membri, o gospodărie care le asigură colectiviştilor venituri mari în schimbul muncii lor unite. Zestrea tinerelor colectiviste este această gospodărie de la care primesc tot ce le trebuie dacă muncesc. Mulţi ţărani individuali din comună nu puteau să înţeleagă aceasta, sau mai bine zis nu se puteau obişnui cu gindul acesta, aşa că ei rămîneau la vechea părere. — Intîi să-mi mărit fata şi pe urmă am să vin şi la gospodăria colectivă. Aşa zicea acum doi ani moş Dumitru, tatăl Rodicăi Iepure. Gospodăria exista de 9 ani de zile şi Rodica avusese timp să vadă că acolo e mult mai bine pentru ea. Acolo fetele de seama ei erau mai vesele, mai bine îmbrăcate, duceau o viață mai frumoasă. Ea încerca mereu să-l convingă pe bătrin să se înscrie in gospodărie. Dar bătrinul era neînduplecat. — Dacă intrăm acolo ce-ți mai dau de zestre ? Că pămînt n-o să mai avem. Multă vreme, tatăl Rodicăi nu s-a lăsat convins. Dar în cele din urmă a cedat. - Bine, a zis el, dar dacă ai să remii nemăritată să ştii că singură ţi-ai făcut-o ! La gospodărie fata a lucrat cu spor. Intr-un singur an şi-a făcut mai multe lucruri în casă şi mai multe haine decit adunase ea în cîţiva ani dinainte. Şi iată că s-a ivit şi „mirele“. Un flăcău colectivist, Victor Diaconescu, a îndrăgit-o şi pînă la urmă a cerut-o de nevastă. Acum, după un an de la căsătorie, tînăra pereche Diaconescu s-a mutat in casa nouă pe care şi-au făcut-o : 4 camere, duşumea, acoperiş de ţiglă şi în casă mobilă de 3.000 de lei. Acesta a fost unul din zecile de exemple pe care le-a folosit comitetul comunal U.T.M. în munca lui de lămurire a tinerilor ţărani individuali asupra avantajelor gospodăriei colective şi mai ales asupra „zestrei“ tinerilor colectivişti. Exemplele acestea le erau prezentate tinerilor săteni în diverse forme, în diferite împrejurări, cel mai adesea la căminul cultural, în serile in care se strîngeau aici tinerii. Mai pe la jumătatea anului trecut, mulţi ţărani cu gospodărie individuală, împreună cu fiicele şi feciorii lor, au fost invitaţi la căminul cultural unde ,,se va vorbi despre zestrea fetelor“. Mai întîi li s-a vorbit despre cele mai tinere perechi de tineri colectivişti căsătoriţi. Cinci s-au căsătorit, ce au avut la Început, ce au acum, ce şi-au cumpărat, ce şi-au construit, ce venituri au, cum trăiesc. Calcule precise. Apoi despre familiile tinere din sectorul individual. Din nou calcule, comparaţii. Balanţa a înclinat, cum e şi firesc, spre tinerele perechi colectiviste. 20 de case noi şi-au construit tinerii colectivişti. După toate cite s-au spus acolo, oamenii au vrut să vadă cu ochii lor gospodăriile tinerilor colectivişti. Au vrut să vadă şi cum trăieşte o pereche de tineri colectivişti care nu şi-a făcut casă. — Să mergem la Silvia lui Diaconescu. Ea s-a măritat cu un flăcău cu gospodărie individuală care s-a înscris şi el la „colectiv" ! Au fost şi-au văzut. Au văzut acolo materiale strînse pentru casa nouă pe care vor să şi-o construiască, procurate din avansurile băneşti şi din vinzarea produselor primite ca avans. Au văzut şi-au pipăit mobila nouă, şi-au trecut din mină in mină carnetul C.E.C. cu 2.000 de lei economisiţi. Au fost impresionaţi de adevărul pe care ei pînă atunci încă îl mai puneau la îndoială. Fetele care au însoţit alaiul vizitatorilor se uitău cu jind la lucrurile, la gospodăria pe care şi-o înjghebaseră doar intr-un an-doi tinerii colectivişti. Surorile Aura, Ioana şi Maria lui Gheorghe Luţă, l-au tras de o parte pe tatăl lor. — Vezi tată, noi ţi-am spus mereu... In săptămînile şi lunile următoare s-au depus la conducerea gospodăriei colective mai multe cereri ca de obicei. Au mai avut loc şi alte asemenea întîlniri, cerute comitetului U.T.M. chiar de tinerii săteni cu gospodărie individuală. Şi s-au ţinut. Zestrea e o chestiune care frămîntă mult gîndurile ţăranilor individuali şi fiecare organizaţie U.T.M. de la sate poate şi trebuie să găsească formele cele mai potrivite prin care să dea acestei întrebări un răspuns limpede şi „pe concret“. ION TEOHARIDE corespodentul „Scînteii tinerelului“ pentru regiunea Oltenia Tinerele Îngrijitoare de vaci din G.A.C. Maglavit, regiunea Oltenia, sunt vesele. Producţia de lapte de la vacile pe care le îngrijesc ele a crescut. Foto: C. MIHAI Ca în fiecare seară, la Căminul cultural din comuna Dumitreşti, raionul Rîmnicu- Sărat, printre alte activităţi culturale, o audiţie colectivă la radio. Foto : S. NICULESCU La Căzăneşti toţi tinerii citesc Stînd de vorbă cu tovarăşul Vasile Doroftei bibliotecarul din comună am aflat că şi Căzăneşti, regiunea Bucureşti este unul din numeroasele noastre sate în care toţi tinerii citesc. Nu m-am mirat deloc deci auzind că din luna ianuarie 1960 şi pînă în luna decembrie la biblioteca din Căzăneşti s-au citit aproape 1600 de cărţi, că există în comună aproximativ 650 de cititori foarte sîrguincioşi, că dintre aceştia majoritatea sînt tineri. Una din formele pe care le-am folosit noi pentru a trezi şi mai mult gustul de citit în rîndul tinerilor a fost concursul „Iubiţi cartea“, explică bibliotecarul. Cum am organizat acest concurs ? Păi mai întîi de toate, cerînd sprijinul organizaţiei de partid din comună, am înfiinţat comisia concursului „Iubiţi cartea“, din care, în afară de un profesor de limba romînă de la şcoala de 7 ani de aici, fac parte secretarul organizaţiei de bază U.T.M. şi directorul căminului cultural. într-o scurtă şedinţă comisia a stabilit apoi măsurile pe care trebuia să le luăm în vederea unei cît mai bune reuşite a concursului. Şi aşa am pornit la treabă. La prima adunare generală a organizaţiei de bază U.T.M. din comună secretarul organizaţiei le-a vorbit pe larg tinerilor despre însemnătatea acestui concurs şi ei au luat astfel cunoştinţă de condiţiile care se cer concurenţilor, de bibliografia necesară. Participarea tinerilor la concursul „Iubiţi cartea" este, în fond, o sarcină de organizaţie. Bibliotecarul a explicat apoi felul în care se face recomandarea cărţilor ce se cer la concurs fiecărui tînăr în parte. Mi-a vorbit despre recenziile acestor cărţi ţinute la căminul cultural, despre rolul deosebit pe care îl au în răspîndirea cărţilor cele paisprezece cercuri de citit care au fost înfiinţate în comună, precum şi cele patru case de citit unde, periodic, se fac discuţii interesante, în colectiv, asupra celor citite. Iată de ce atunci cînd tinerii se prezintă în faţa comisiei concursului „Iubiţi cartea" răspunsul lor la fiecare din întrebările puse este clar şi bogat în exemple. Rezultatul acestei munci perseverente ? Numai în ultima parte a anului ce a trecut, peste 40 de tineri din Căzăneşti au primit insignele de „Prieten al cărţii" şi trebuie să spunem că nu mică a fost bucuria acestora atunci cind, în faţa adunării generale U.T.M., în faţa tovarăşilor lor de muncă, preşedintele comisiei de examinare le-a prins pe piept insignele strălucitoare. Concursul acesta însă nu se termină odată cu înmînarea insignelor. Din contră, el continuă cu şi mai mare înflăcărare. Tinerii se întrec mai departe între ei la citit, iar alţii, care nu s-au înscris pînă atunci la concurs fac cerere de înscriere, aşa că în curînd alţi şi alţi tineri vor purta cu mîndrie insigna iubită de „Prieten al cărţii". G. PETRE Cursanţii — tineri colectivişti din comuna Lovrin, regiunea Banat - sunt numai ochi şi urechi. Lectorul cercului agrozootehnic le spune lucruri interesante despre căile sporirii producţiei de lapte la vaci. Foto : AGERPRES Cuvinte cade pentru cei de 18 ani Constantin Puiulescu, preşedintele gospodăriei agricole colective din Priboieni, regiunea Argeş, era emoţionat. Fusese invitat să vorbească la sărbătorirea celor 50 de tineri colectivişti şi elevi de la şcoala profesională agricolă din comună, care păşeau în largul front al cetăţenilor majori. Emoţia preşedintelui era cu atît mai mare, cu cît în rîndul sărbătoriţilor întîlnea şi chipul fericit al fiicei lui, Măriuca. Şi, cu toată emoţia, le-a spus celor sărbătoriţi cuvinte calde, izvorîte din inima lui de părinte, din dragostea pe care el le-o poartă acelora care au crescut şi sub privirile lui. Le-a vorbit despre viaţa lui amară cînd avea 18 ani, despre mizeria în care se zbătea satul sub regimul burghezo-moşieresc. A vorbit apoi despre anii noştri luminoşi, despre grija pe care partidul şi guvernul o poartă generaţiei tinere ca şi întregului nostru popor. La urmă, le-a urat multă fericire, izbînzi mari în viaţă. Apoi a luat loc la masa prezidiului. Şi, împreună cu ceilalţi tovarăşi din prezidiu, a strîns rînd pe rînd mîinile flăcăilor şi fetelor care urcau la tribună să-şi primească diplomele de majorat, cadourile, buchetele de flori. în atmosfera aceea caldă, prietenească cei de 18 ani au petrecut clipe de neuitat, au ascultat fermecaţi programul brigăzii artistice de agitaţie, al echipei artistice, închinat lor. Tot pentru ei a cîntat pînă tîrziu taraful satului. în seara aceea din pragul Anului Nou a fost o sărbătoare de neuitat la Priboieni. Prima sărbătoare a majoratului. B. NICOLAE 0 seară la căminul cultural DEVA (de la corespondentul nostru). — S-a lăsat seara. Pe uliţele şi în casele comunei Cristur din raionul Hunedoara , au aprins luminile. Grupuri, grupuri, fete şi băieţi se îndreaptă spre căminul cultural. Sunt tineri colectivişti care, după ce şi-au terminat treburile gospodăriei, vin aici să petreacă plăcut şi instructiv cîteva ore. Vin în fiecare seară. Activitatea culturală organizată de comitetul comunal U.T.M. în colaborare cu conducerea căminului cultural îi atrage tot mai mult. Cei mai mulţi fac parte din formaţiile artistice şi vin la repetiţii. Alţii — mulţi şi aceştia— vin să asiste şi să-şi spună părerea, sau vin să joace şah. Programul repetiţiilor a început. Pe scenă s au urcat peste 50 de tineri corişti. Se învaţă cîntecele „Sub al păcii stindard“ şi „Măreţ pămnîntul patriei iubite“. Vine apoi rîndul dansatorilor, repetă o suită de dansuri romîneşti şi maghiare. Echipa de teatru are în repertoriu piesa „Pentru fericirea poporului“ în timp ce brigada artistică de agitaţie pregăteşte un program nou, cu fapte luate din activitatea colectiviştilor. Timpul programat pentru repetiţii a trecut de mult, dar nimeni nu se îndură să plece. în curînd va avea loc spectacolul care, dacă va fi pe placul celor din comună, va fi prezentat apoi şi în satele vecine. De aceea va trebui să nu se lase nimic de azi pe mîine. — Să mai repetăm o dată ! Un concurs pentru cea mai bună calificare Mecanizatorii de la S.M.T. Făurei, regiunea Galaţi, au încheiat anul 1960 cu un bilanţ bogat: au depăşit planul anual de producţie, au executat pe ogoarele colectiviştilor numai lucrări de calitate (ceea ce a dus la obţinerea unor recolte mai mari decît media planificată) au economisit piese de schimb, carburanţi, lubrifianţi. Ei au trecut pragul celui de-al doilea an al sesenatului hotărîţi să obţină rezultate şi mai bune. Pentru aceasta însă trebuie să lucreze mai bine, mai ştiinţific; trebuie, deci, să înveţe. Problema îmbogăţirii bagajului cunoştinţelor profesionale ale tinerilor mecanizatori constituie pentru organizaţia de bază U.T.M. din S.M.T. Făurei una din preocupările centrale din iarna aceasta. Un prim obiectiv al planului de muncă al organizaţiei a fost de acum îndeplinit — toţi tinerii mecanizatori, fără excepţie, s-au înscris şi frecventează cursurile profesionale, care sunt acum în plină desfăşurare. Organizaţia de bază U.T.M. se preocupă ca nici un tînăr mecanizator să nu lipsească de la aceste cursuri şi fiecare să folosească la maximum timpul rezervat studiului. — Este, totuşi, suficient ceea ce am făcut pînă acum? — i-a întrebat într-una din zilele trecute, Marcel Gatea, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. pe ceilalţi membri ai biroului Ar fi bine să organizăm ceva mai interesant, mai mobilizator, care să stimuleze interesul faţă de studiu al tinerilor mecanizatori. Gîndiţi-vă, discutaţi cu băieţii şi mîine, într-o şedinţă de birou, să hotărîm ce vom face. A doua zi, în şedinţa de birou la care au fost invitaţi să participe tovarăşi din biroul organizaţiei de partid şi din conducerea staţiunii, s-a ajuns la concluzia că ar fi util să se organizeze un concurs: „Cine ştie, cîştigă“ a cărui temă să fie tocmai materia predată la cursurile profesionale — ideea este interesantă — le-a spus celor prezenţi tovarăşul Nicolae Bolocan, membru al biroului organizaţiei de partid — dar, ca să-şi atingă scopul, concursul acesta trebuie pregătit fără întîrziere. Pentru că nu veţi realiza nimic dacă vă veţi mulţumi numai cu faptul că mecanizatorii vor fi prezenţi în sală şi vor răspunde mai bine sau mai slab la cîteva întrebări schiţate în fugă. In cazul acesta va fi o simplă formalitate. Fixaţi temele cît mai curînd, stabiliţi bibliografia necesară, preocupaţi-vă permanent de pregătirea profesională a băieţilor. Concursul acesta trebuie să constituie un prilej de recapitulare a întregii materii predate la cursurile din această iarnă. Şi aşa cum i-a sfătuit comunistul Nicolae Bolocan, membrii biroului organizaţiei de bază U.T.M. au trecut la organizarea concursului chiar din ziua aceea. După program, s au întâlnit într-un birou Marcel Gatea, secretarul organizaţiei de bază U.T.M., Fane Toader şi Mihai Petre, membri ai biroului organizaţiei de bază U.T.M., Vasile Radu, preşedintele comitetului sindical din staţiune, inginerul agronom şef Eugen Cubici, şeful de atelier Gheorghe Mitrea şi alţii. I.am găsit la lucru. Verificau cărţile din bibliotecă. Sînt suficiente ca număr? Răspund la toate problemele profesionale? Se face o listă. — Tovarăşe inginer, ce-ar mai trebui să cumpărăm — întrebă Radu Vasile, preşedintele comitetului sindical. Bani avem din fondul cultural. — Să le luăm pe rînd. Mai întîi cărţi de agrotehnică, suntem cam săraci în această privinţă Dacă vrei, notează: Agrotehnica griului şi porumbului, Agrotehnica culturilor de nutreţ, Lucrările solului, Agrotehnica culturilor irigate. Şi să reînnoim abonamentul la revista Probleme agricole. — Şi pentru mecanizare mai avem nevoie — interveni Gheorghe Mitrea, şeful atelierului mecanic, Noţiuni de mecanică, Tehnologia metalelor, Mecanizarea lucrărilor în zootehnie. Se împart apoi sarcinile între membrii biroului organizaţiei de bază U.T.M. De frecvenţa la cursuri a tinerilor mecanizatori răspunde Fane Toader. Petre Mihai se va ocupa de pregătirea practică a acestora în atelier şi pe „platoul demonstrativ“ care va fi organizat în acest scop (este vorba de un loc, în apropierea sălii de cursuri, unde va fi adus un set întreg de maşini cu ajutorul cărora se vor face demonstraţii practice). Gatea Mihai se va ocupa de problema studiului individual al mecanizatorilor şi de prezentarea literaturii de specialitate. El se va îngriji ca atît cărţile cu care este dotată acum biblioteca, cît şi cele ce se vor mai cumpăra, să fie cunoscute de toţi mecanizatorii. Pentru aceasta, în sala de cursuri va fi afişat un panou cu titlurile cărţilor, pe specialităţi, şi cu scurte prezentări ale lucrărilor mai noi. Totodată va recomanda fiecărui tînăr mecanizator ce cărţi să citească şi va urmări cum folosesc aceştia literatura de specialitate. S-a stabilit şi cum vor fi urmărite şi realizate aceste sarcini. Cei trei membri ai biroului se vor ocupa permanent de îndatoririle ce le-au fost încredinţate, vor sta de vorbă cu lectorii, cu maiştrii din ateliere, cu tinerii şi, periodic, în şedinţe de birou sau în adunări generale deschise ala organizaţiei, va fi analizat stadiul pregătirii mecanizatorilor pentru concurs, cu care ocazie se vor lua măsurile necesare. Tot ei trei, cu ajutorul agronomului şef şi al mecanicului şef, vor întocmi tematica concursului care va fi anunţată peste cîteva zile. Tematica va fi axată în îndeosebi pe cunoaşterea maşinilor noi din dotare (combina C. 1, semănătoarea de porumb etc.) şi pe agrotehnica culturilor. Tema centrală a concursului va fi preocuparea fiecărui tractorist pentru asigurarea unei calităţi superioare a tuturor lucrărilor pe care le execută Acum toţi mecanizatorii din S.M.T Făurei au luat cunoştinţă de organizarea acestui concurs şi se pregătesc să răspundă cît mai bine. In atelierul mecanic a apărut pe un panou acest anunţ: „Organizaţia de bază U.T.M organizează, sub îndrumarea organizaţiei de partid şi cu sprijinul conducerii staţiunii şi al comitetului sindical, un concurs „Cine ştie, cîştigă“ a cărui temă o va constitui materia predată la cursurile din iarnă. Concursul urmăreşte stimularea interesului tinerilor mecanizatori faţă de ridicarea nivelului cunoştinţelor profesionale, faţă de studierea literaturii de specialitate, în scopul creării unui spirit de într-ajutorare, de muncă şi învăţătură în colectiv, participarea la concurs se va face pe brigăzi. Tematica concursului (care va avea loc în jurul datei de 15 februarie) va fi anunţată peste cîteva zile. Pregătiţi-vă din vreme, studiaţi, frecventaţi cu regularitate cursurile profesionale, executaţi reparaţii de bună calitate. Nici un tînăr mecanizator să nu rămînă în afara concursului“. In zilele acestea toţi mecanizatorii din S.M.T. Făurei învață. N. SIMIONESCU !”în"loc de explicaţii Camionul în care fuseseră încărcate bidoanele cilindrice de au minin folosite la transportul laptelui, a pornit încetişor, depărtînduse pe drumul de ţară abia spirital după ploile de toamnă. în urmă a rămas un tînăr de statură potrivită, smead în faţă, verificând nişte cifre dintr un carnet. — Ce înseamnă 350 litri, cît ai notat acum ? — l am întrebat. — Laptele muls în dimineaţa asta. — Dau o producţie bună vacile pe care le îngrijiţi ? — Pînă acuma am ajuns la aproape 2.500 litri lapte pe cap de vacă furajată. — Şi cum staţi faţă de plan ? — Cu 300 litri peste... Planul a fost de 2.200 litri. — E o producţie frumoasă, ce-i drept ! Cum o obțineţi, prin ce metode ? Interlocutorul mă privește nedumerit. — Ne facem datoria de îngrijitori de animale pe cît putem mai bine. — Numai atît ? — Păi ? — Păi că ai în buzunar o carte. Ce e ? — Nu e carte. O revistă : „Creşterea animalelor“. — Citeşti ? — Despre raţia vacilor pe timp de iarnă. Şi despre mai ce ? — Vă rog să nu vă supăraţi, dar trebuie să plec ! A venit ora rînd trebuie să scoatem animalele la plimbare. Nu mai pot întîrzia. Ştiţi, avem un program fix care trebuie respectat cu stricteţe... Tînărul care m-a părăsit fără să-mi dea explicaţii mai pe larg despre felul cum îngrijeşte el vacile pentru a obţine producţii din ce în ce mai mari, era Tudor Bucur de la gospodăria agricolă colectivă Livedea, regiunea Bucureşti. Şi drept să spun pentru lucrul acesta nu m-am supărat de loc. Din contră, îl felicit. P. GHELMEZ Realizări în munca patriotică In activitatea organizaţiilor U.T.M. din comuna N. Bălcescu, raionul Călăraşi, sa statornicit practica ca înaintea fiecărei acţiuni a brigăzilor utemiste de muncă patriotică să li se vorbească tinerilor despre importanţa economică a acţiunii respective, despre foloasele pe care ea le aduce. Aşa s-au petrecut lucrurile cînd a fost vorba despre acţiunea de însilozare, dezinfectarea gropilor de siloz, tăiatul stufului etc. Aceasta a mărit entuziasmul tinerilor care au participat în număr mare la acţiunile întreprinse. Astfel, anul trecut brigăzile de muncă patriotică din G.A.C. N. Bălcescu au dezinfectat gropile de siloz şi însilozat voluntar 500 tone furaje, au tăiat 3.000 maldăre de stuf pentru învelitul saivanului, au confecţionat din lemn adunat prin muncă voluntară, au lipit şi văruit două puterniţe pentru 1000 păsări, au văruit şi lipit toate construcţiile din G.A.C. P. CRING