Scînteia Tineretului, iulie 1961 (Anul 17, nr. 3772-3797)

1961-07-22 / nr. 3790

Brigada de tinere filatoare de la Uzinele textile „Vasi­­lescu Vasia" din Mediaş condusă de tov. Resec Irina ob­ţine cu regularitate succese însemnate în producţie. Foto : N. STELORIAN Pe şantierul noilor construcţii de la Hunedoara Lucrările de pe şantierul noilor construcţii de la Com­binatul siderurgic Hunedoara sunt avansate faţă de grafic. La furnalul nr. 7, montorii au terminat, cu aproape o lună mai devreme, blindajul furnalului, precum şi instala­ţiile metalice de susţinere. La noul laminor de sârmă, benzi şi profile au fost asam­blate în ultimele 6 luni, mai mult de 8000 tone de construc­ţii metalice, pentru ridicarea halelor. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3790 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 22 iulie 1961 TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Bucureşti Dragi tovarăşi, în numele tuturor membrilor de partid şi al întregului po­por chinez, Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez exprimă mulţumirile sale cor­diale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi prin dv. tuturor membrilor Partidului Muncitoresc Romín şi poporului romín pentru feli­citările călduroase adresate cu prilejul celei de-a 40-a ani­versări a Partidului Comunist Chinez. Dorim ca coeziunea şi prie­tenia dintre cele două partide şi popoare ale Chinei şi Ro­­mâniei să se întărească şi să se dezvolte continuu. Urăm poporului român ca, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Român, în frunte cu tova­răşul Gheorgh­e Gheorghiu- Dej, să obţină noi succese în lupta împotriva imperialismu­lui, pentru pace în întreaga lume și în opera de constru­ire a socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Model —fruntaşii A­ u trei luni în urmă, colectivul postului utemist de control din secţia matriţerie a Uzinelor ,,Gri­­gore Preoteasa“ a trăit un eveniment însemnat: i s-a decernat drapelul de post ute­mist fruntaş pe uzină. Atunci ne-am angajat să muncim în aşa fel, încît rezul- ______ tatele să fie tot mai bune. . Şi, putem spune că am reuşit să acumulăm o experienţă bogată. Pentru ca postul utemist de control să se poată ocupa în primul rînd de problemele majore, pentru ca propune­rile făcute de colectivul pos­tului să aibă maximum de eficacitate este absolut nece­sară întocmirea unui plan de activitate care să dea o pers­pectivă clară acţiunilor pe care le va întreprinde colec­tivul postului. Experienţa pro­prie ne-a convins de acest lucru. Cum ne întocmim noi planul ? In secţia noastră se pune un accent deosebit pe îmbunătăţirea continuă a SDV-urilor pe îndeplinirea ritmică şi depăşirea planului. în funcţie de aceste sarcini principale pe care le are de îndeplinit secţia, colectivul postului utemist de control, sub îndrumarea biroului orga­nizaţiei U.T.M., se consultă cu tovarăşii din conducerea sec­ţiei, comitetul sindicatului, etc. în vederea stabilirii o­­biectivelor principale de care trebuie să se ocupe postul utemist de control într-o pe­rioadă dată, în luna iunie de exemplu, conducerea tehnico­­adiministrativă a secţiei ne-a sugerat ideea de a urmări modul în care îngrijesc şi fo­losesc tinerii maşinile. Astfel această problemă a devenit pentru noi un obiectiv impor­tant pe care l-am trecut în plan. Să vedem însă în ce mod s-a realizat acest obiec­tiv. Forma cea mai eficace prin care colectivul postului reuşeşte să descopere deficien­ţele existente şi să populari­zeze succesele în producţie ale tinerilor muncitori, experien­ţa înaintată a fruntaşilor o constituie raidurile anche­tă. Tocmai un asemenea raid şi-a propus să orga­nizeze colectivul postului ute­mist de control pentru în­deplinirea obiectivului indi­cat de conducerea secţiei. Pen­tru ca observaţiile noastre să fie cit mai judicioase l-am in­vitat să participe la raid şi pe tovarăşul Marin Florea, maistru în secţie. Colectivul postului utemist de control a trecut pe la fiecare tînăr şi cu ajutorul maistrului a stu­diat dacă maşinile sunt folo­site cu maximum de randa­ment, precum şi modul cum sunt îngrijite. Concluziile desprinse pe baza observaţiilor făcute au fost că majoritatea tinerilor muncitori se străduiesc să­ fo­losească din plin capacităţile de producţie ale utilajelor, în­grijesc cu dragoste aceste ma­şini. Raidul ne-a dovedit însă şi faptul că în secţie mai sunt şi unii tineri care nu fac acest lucru în suficientă mă­sură. Se întîmpla astfel ca în timpul lucrului, unii tineri să se angajeze în discuţii cu muncitorii vecini sau să se ocupe cu alte pro­bleme. In acest timp ma­şinile mergeau în gol sau stă­teau. Aceasta însemna risipă de energie, iar lucrul nerit­mic îi determina să lucreze în salturi, fapt care influenţa asupra calităţii produselor. Tot cu ocazia raidului am constatat că alţi tineri nu-şi îngrijeau maşinile. Colectivul postu­lui utemist de con­trol a hotărît să satirizeze prin ca­ricaturi astfel de cazuri. In acelaşi timp noi ne-am gîndit că numai criticarea acestor tineri nu-i sufi­cientă. Trebuie să le oferim şi exemple concrete de modul cum tre­buie să lucreze tinerii, să popularizeze experienţa îna­intată a fruntaşilor în pro­ducţie. De fapt acesta - ge­neralizarea experienţei frun­taşilor — este un obiectiv prin­cipal, permanent al activităţii postului utemist de control. Gazeta postului nu trebuie să EUGEN MOCANU responsabilul postului utemist de control, secţia matriţerie, Uzinele „Grigore Preoteasa"­­Bucureşti (Continuare in pag. a 2-a) Din activitatea postului utemist de control de la secţia matriţerie a Uzinelor „Grigore Preoteasa“ privind popularizarea experienţei fruntaşilor în producţie In tabăra de la Păuşa, regiunea Argeş, şcolarii şi pioni®,­rii petrec zile minunate. Foto : AGERPRES Plin de măreţie este noul peisaj industrial, creat în anii noştri ! Tehnica cea mai înain­tată oferă condiţii deo­sebite de lucru pentru muncitori. Iată în foto­grafie un aspect de la instalaţia de cocsare întîrziată de la Oneşti unde lucrează şi tînă­­rul lăcătuş Andreiaş Mircea. Foto : O. ARCADIE O zi în pădurea Snagov­lui Nu-i aşa uşor să te scoli odată cu răsăritul soarelui. Dar cînd ştii că te aşteaptă o plimbare frumoasă pînă la umbroasa pădure a Snagovu­­lui, somnul te părăseşte numaidecât. Deci, la ora 6 dimineaţa, toţi cei peste 200 de pionieri şi elevi ai taberelor din ra­ionul Gheorghe Gheorghiu- Dej au fost prezenţi la locul de întîlnire. Decuseară ei şi-au pregătit toate cele nece­sare pentru excursie : hrană rece, mingii, corturi, cărţi. N-au trecut nici două ceasuri de drum (au călătorit în au­tobuze confortabile) şi iată-i ajunşi. De îndată s-a şi organi­zat un concurs de înot. Cîşti­­gătorii au fost ridicaţi pe bra­ţe şi, spre hazul general, daţi cu capul de cîteva ori în apă. După o masă copioasă în co­lectiv, a început din nou ve­selia, jocurile. Unii au orga­nizat meciuri de volei, alţii au înjghebat un mic program artistic, alţii s-au retras la umbra unui copac şi-au jucat o partidă de şah sau au citit o carte. M. FLORIAN — Ura, fraţilor, priviţi ce-am găsit/ Şi Catrinel Tomineanţiu, cea mai inimoasă şi pricepută din grupa „istoricilor", ridică trium­fătoare de­asupra capului un vas străvechi. Peste cîteva clipe dis­cuția e generală: oare ce vechime o fi avînd vasul? — Trebuie să aibă vreo 2000 de ani — îşi dau cu părerea cî­­ţiva din grupă. — Pe cît puneţi pariu că are mai bine de 2500 de ani? spuse Catrinel, sigură de valoarea des­coperirii făcute. Nu vedeţi cit de caracteristice sînt trăsăturile stilu­lui ionic? La cîteva sute de metri de ţărm, în lotcile unei brigăzi de pescari lucrează pasionaţi alţi opt tineri cam de aceeaşi vîrstă cu „arheologii“ pe care vi i-am pre­zentat. Aceştia sunt „naturaliştii“. Din cînd în cînd cercetarea aten­tă a covorului mişcător care li se revarsă la picioare este încunu­nată de succes. — Am mai găsit un cal de mare — strigă bucuros unul din­tre băieţi. — Atenţie, un dragon. Cu multă grijă, fără să-l a­­tungă, doi tineri naturalişti trec în sacul impermeabil pe care l-au pregătit, peştele acesta nu prea mare dar ale cărui înţepături sunt foarte dureroase. Aici, în împărăţia plină de far­mec a deltei, pe malurile lacului Razelm şi mai departe, acolo un­de apele acestuia se împreună cu nesfîrşitul de smarald al mării, şi-au ales obiectiv de drumeţie elevii claselor a X-a ale Şcolii medii „Mihail Sadoveanu“ şi ale Şcolii medii „Fil­mon Sîrbu“ din Capitală. Este o excursie cu un o interesantă expediţie ştiinţifică caracter deosebit şi cu an­t mai pasionant. Frumuseţile unice ale acestui minunat colţ al ţării în care pitorescul unui peisaj de ne­asemuit şi impresionantele monu­mente ale naturii se îmbină strîns cu vestigiile unui trecut istoric milenar, i-au îndemnat pe tinerii drumeţi să se dedice unei activi­tăţi de cercetare ştiinţifică în do­meniul în care au cea mai mare înclinaţie şi către care simt o a­­tracţie deosebită. Astfel s-au for­mat dintre componenţii excursiei grupe de naturalişti, istorici, geo­grafi, folclorişti şi economişti. Iar excursia a căpătat aureola unei mici expediţii ştiinţifice. Fiecare dintre grupe s-a documentat îna­inte de plecare, sub conducerea profesorilor de specialitate, care urmau să-i conducă în excursie la diferite muzee, expoziţii, în bi­blioteci. Bunăoară, „naturaliştii“ au cer­cetat cu atenţie la Muzeul Anti­­pa fauna specifică Deltei, cei care urmau să se ocupe de lucrări ar­heologice s-au documentat asu­pra istoriei acestor locuri. Şi iată-i colindind hăţişurile în­tinderii de ape şi stuf care ascund uriaşe comori şi bogăţii. Cu sacii de drumeţie pe umăr, unii ne­despărţiţi de uneltele şi instru­mentele pe care le folosesc în activitatea lor de cercetare ştiin­ţifică, au pornit să alcătuiască stu­diul monografic al complexului Razelm. Seara, puţin obosiţi, dar plini de încîntare şi bucurii de neuitat în jurul ceaunului cu veş­ti la ciorbă pescărească, îşi po­vestesc peripeţiile şi succesele de peste zi. Grupul „istoricilor" a făcut un drum lung pînă la capul Osman. Dar oboseala le-a fost din plin I. LAURENTIU (Continuare in pag. a 3-a) Citiţi în acest număr ! Pag. a 2-a • Itinerariu cultural • Poezii de la cititori Pag. a 3-a • Marea sărbătoare a poporului polonez Pag. a 4-a • Vă aşteptăm la Forum I (Articol scris special pentru „ Scînteia tineretului”) Grăbesc lucrările de întreţinere a culturilor Secerişul şi treie­­rişul cerealelor pă­­ioase în gospodăria agricolă colectivă Bărcăneşti din ora­şul Ploieşti a luat sfîrşit. Din recolta nouă de grîu şi orz­­ mult mai bună decit cea din sinul trecut - o parte a fost livrată statului pe bază de contract şi achitate muncile S­M.T. , cea mai mare parte a ră­mas în magaziile gospodăriei pentru sămînţă şi pentru a fi împărţită la zi­­muncă. Dar odată cu încheierea cam­paniei de seceriş şi treieriş în gos­podăria colectivă sunt multe alte lu­crări de făcut. Co­lectiviştii din a­­ceastă comună au învăţat din propria lor experienţă ca şi din experienţa va­loroasă a multor colectivişti din re­giunea Ploieşti, că sporurile de produ­se agricole la hec­tar depind în cea mai mare măsură de calitatea lucrări­lor şi timpul optim în care acestea sunt efectuate. Iată de ce colectiviştii de aici, deşi angrenaţi cu strînsul păioase­­lor, n-au neglijat nici celelalte lu­crări la culturile cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea soa­relui de pe cele 560 ha cite au fost în­­sămînţate, şi nici lucrările de la gră­dina de legume şi zarzavaturi, în timp ce o parte din colectivişti asigu­rau strînsul păioa­­selor, marea majo­ritate a membrilor din cele 7 brigăzi efectuau de zor lu­crările de întreţi­nere a culturilor prăşitoare. Ajutaţi şi de tractoriştii din brigada condu­să de Gheorghe Miu, colectiviştii de aici au executat cele 2 praşile atît mecanică cit şi manuală, la cultu­rile amintite. A­­cum, cu toţii, vîrst­­nici şi tineri, din zori şi pînă seara tîrziu efectuează cea de a treia pră­şilă pe suprafeţele cultivate cu culturi prăşitoare. N. PUIU ZI DE TREIERIŞ Z­i de treieriş în Scorni­­ceşti, comună din Ar­geş, zi de bătătlie pen­tru strîngerea bogăţiei de vară a cîmpiei colectiviste. Aici, pe vremuri, în margi­nea moşiei boiereşti era o fîntînă cu cumpănă de care atîrna o găleată înverzită de mătasea broaştei, ciobită pe margine. Cînd adia vîntul cumpăna se mişca într-o par­te şi în alta scîrţîind amarnic. Cît ţinea treierişul, oamenii aproape că nici nu vedeau f­întina; apa o aduceau copiii cu ulciorul. Şi numai după ce batoza sfîrteca ultimul snop, oamenii se îndreptau istoviţi spre găleata aceea pe jumătate putrezită, scuturîn­­du-şi cămăşile de pleavă şi stropindu-şi faţa cu apă. Bo­ierul era general. Venea în sat rar, toamna la strînsul recoltei şi după ce dădea o raită, călare, peste cîmpuri se aşeza lingă batoză pe margi­nea hambarului şi se uita cum curge griul. Urma apoi împărţeala : două părţi la co­nac şi o parte dijmaşului. Spre seară cîmpia rămînea singură cu scîrţîitul acela de fîntînă, goală şi tristă ca su­fletele oamenilor. Numai la boier griul se tre­iera cu batoza. Cei care nu munceau în parte, îşi treierau griul de pe bucăţelele lor de pămînt fie în ogradă cu calul gonit în jurul unui ţăruş, fie cu „pietrele" cîrciumarului, un fel de tăvăluge de beton trase peste snopii împrăştiaţi de cite două perechi de boi. Săracii satului zdrobeau însă snopii cu braţele, folosind o prăjină legată la un capăt cu drugi de fier, să aibă pu­tere. — Era greu, te cocoşeai tot dînd cu toporîştea aia, da’zău c-aş fi bătut aşa săptămîni întregi numai să fi avut ce. Da'eram sărac’vai de capu’ meu. Neică Ion Aspriţă (cel care-mi povestea toate astea) stă aşezat pe lada cu nisip din preajma ariei colectiviştilor şi priveşte înspre sat. Fusese de pază, noaptea, la arie şi aştep­ta echipa de treier. E dimi­neaţă, stoguri masive de snopi înconjoară batoza ca­ nişte piramide căpătînd în razele soarelui, care abia răsăreau strălucirea aurului. — Să ţii dumneata minte — vorbi el sărind peste vremuri, încoace la zilele noastre — că omul cînd e unit face lucruri de care te minunezi. Io-te gospodăria noastră, ajunsă mi­lionară. Şi să vezi dumneata că s-au schimbat şi oamenii... Are dreptate neică Aspriţă. Pornind pe calea arătată de partid, pe calea muncii unite în gospodăria agricolă colecti­vă, colectiviştii din Scorniceş­­tii Argeşului şi-au schimbat şi viaţa materială şi se schimbă şi ei înşişi. ,Intorcîndu-se de la muncă, colectiviştii s-au obişnuit de multă vreme să se oprească la căminul cultural, la biblio­tecă, să participe la cursurile agro-zootehnice, adăugind la priceperea și hărnicia lor, cu­ VASILE BABAN (Continuare în pag. a 2-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul celei, de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone, în numele Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi al poporului român, vă trans­mitem dv. şi prin dumneavoastră întregului popor polonez, un cald salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări. în această zi de mare sărbătoare a Poloniei prietene, poporul român împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate polonez care sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez întîmpină glorioasa aniversare a patriei sale libere cu noi şi importante realizări în activitatea creatoare pentru dez­voltarea economiei, culturii şi a bunăstării, pe drumul luminos al socialismului. Constatăm cu deosebită satisfacţie că prietenia strînsă şi colaborarea rodnică dintre popoarele noastre se dezvoltă con­tinuu. Hotărârile adoptate în comun cu prilejul recentei vizite a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romine în Republica Populară Polonă­ se traduc cu succes în viaţă şi contribuie la lărgirea colaborării dintre cele două ţări, în interesul ambelor noastre popoare şi al comunităţii ţărilor socialiste, în strînsă unitate cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist, Republica Populară Romînă şi Republi­ca Populară Polonă militează cu consecvenţă pentru reglemen­tarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor internaţionale litigioase, în scopul apărării păcii şi securităţii popoarelor din Europa şi din întreaga lume, pentru triumful politicii de co­existenţă paşnică. Vă dorim, dragi tovarăşi, dv. şi poporului frate polonez noi şi mari succese în munca rodnică închinată prosperităţii Republi­cii Populare Polone, cauzei socialismului şi păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne 1400 tone fontă peste plan Furnaliştii de la Combina­tul siderurgic Hunedoara şi Uzinele Victoria din Calan au produs în primele două deca­de ale lunii iulie cu 1.400 to­ne de fontă mai mult decit era planificat. (Agerpres) Ţesătoarea Atena Simion de la întreprinderea texti­lă „Donca Simo" din Ca­pitală se numără printre fruntașele în muncă din întreprindere.

Next