Scînteia Tineretului, iulie 1961 (Anul 17, nr. 3772-3797)
1961-07-22 / nr. 3790
Brigada de tinere filatoare de la Uzinele textile „Vasilescu Vasia" din Mediaş condusă de tov. Resec Irina obţine cu regularitate succese însemnate în producţie. Foto : N. STELORIAN Pe şantierul noilor construcţii de la Hunedoara Lucrările de pe şantierul noilor construcţii de la Combinatul siderurgic Hunedoara sunt avansate faţă de grafic. La furnalul nr. 7, montorii au terminat, cu aproape o lună mai devreme, blindajul furnalului, precum şi instalaţiile metalice de susţinere. La noul laminor de sârmă, benzi şi profile au fost asamblate în ultimele 6 luni, mai mult de 8000 tone de construcţii metalice, pentru ridicarea halelor. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3790 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 22 iulie 1961 TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Bucureşti Dragi tovarăşi, în numele tuturor membrilor de partid şi al întregului popor chinez, Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez exprimă mulţumirile sale cordiale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi prin dv. tuturor membrilor Partidului Muncitoresc Romín şi poporului romín pentru felicitările călduroase adresate cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist Chinez. Dorim ca coeziunea şi prietenia dintre cele două partide şi popoare ale Chinei şi României să se întărească şi să se dezvolte continuu. Urăm poporului român ca, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, să obţină noi succese în lupta împotriva imperialismului, pentru pace în întreaga lume și în opera de construire a socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Model —fruntaşii A u trei luni în urmă, colectivul postului utemist de control din secţia matriţerie a Uzinelor ,,Grigore Preoteasa“ a trăit un eveniment însemnat: i s-a decernat drapelul de post utemist fruntaş pe uzină. Atunci ne-am angajat să muncim în aşa fel, încît rezul- ______ tatele să fie tot mai bune. . Şi, putem spune că am reuşit să acumulăm o experienţă bogată. Pentru ca postul utemist de control să se poată ocupa în primul rînd de problemele majore, pentru ca propunerile făcute de colectivul postului să aibă maximum de eficacitate este absolut necesară întocmirea unui plan de activitate care să dea o perspectivă clară acţiunilor pe care le va întreprinde colectivul postului. Experienţa proprie ne-a convins de acest lucru. Cum ne întocmim noi planul ? In secţia noastră se pune un accent deosebit pe îmbunătăţirea continuă a SDV-urilor pe îndeplinirea ritmică şi depăşirea planului. în funcţie de aceste sarcini principale pe care le are de îndeplinit secţia, colectivul postului utemist de control, sub îndrumarea biroului organizaţiei U.T.M., se consultă cu tovarăşii din conducerea secţiei, comitetul sindicatului, etc. în vederea stabilirii obiectivelor principale de care trebuie să se ocupe postul utemist de control într-o perioadă dată, în luna iunie de exemplu, conducerea tehnicoadiministrativă a secţiei ne-a sugerat ideea de a urmări modul în care îngrijesc şi folosesc tinerii maşinile. Astfel această problemă a devenit pentru noi un obiectiv important pe care l-am trecut în plan. Să vedem însă în ce mod s-a realizat acest obiectiv. Forma cea mai eficace prin care colectivul postului reuşeşte să descopere deficienţele existente şi să popularizeze succesele în producţie ale tinerilor muncitori, experienţa înaintată a fruntaşilor o constituie raidurile anchetă. Tocmai un asemenea raid şi-a propus să organizeze colectivul postului utemist de control pentru îndeplinirea obiectivului indicat de conducerea secţiei. Pentru ca observaţiile noastre să fie cit mai judicioase l-am invitat să participe la raid şi pe tovarăşul Marin Florea, maistru în secţie. Colectivul postului utemist de control a trecut pe la fiecare tînăr şi cu ajutorul maistrului a studiat dacă maşinile sunt folosite cu maximum de randament, precum şi modul cum sunt îngrijite. Concluziile desprinse pe baza observaţiilor făcute au fost că majoritatea tinerilor muncitori se străduiesc să folosească din plin capacităţile de producţie ale utilajelor, îngrijesc cu dragoste aceste maşini. Raidul ne-a dovedit însă şi faptul că în secţie mai sunt şi unii tineri care nu fac acest lucru în suficientă măsură. Se întîmpla astfel ca în timpul lucrului, unii tineri să se angajeze în discuţii cu muncitorii vecini sau să se ocupe cu alte probleme. In acest timp maşinile mergeau în gol sau stăteau. Aceasta însemna risipă de energie, iar lucrul neritmic îi determina să lucreze în salturi, fapt care influenţa asupra calităţii produselor. Tot cu ocazia raidului am constatat că alţi tineri nu-şi îngrijeau maşinile. Colectivul postului utemist de control a hotărît să satirizeze prin caricaturi astfel de cazuri. In acelaşi timp noi ne-am gîndit că numai criticarea acestor tineri nu-i suficientă. Trebuie să le oferim şi exemple concrete de modul cum trebuie să lucreze tinerii, să popularizeze experienţa înaintată a fruntaşilor în producţie. De fapt acesta - generalizarea experienţei fruntaşilor — este un obiectiv principal, permanent al activităţii postului utemist de control. Gazeta postului nu trebuie să EUGEN MOCANU responsabilul postului utemist de control, secţia matriţerie, Uzinele „Grigore Preoteasa"Bucureşti (Continuare in pag. a 2-a) Din activitatea postului utemist de control de la secţia matriţerie a Uzinelor „Grigore Preoteasa“ privind popularizarea experienţei fruntaşilor în producţie In tabăra de la Păuşa, regiunea Argeş, şcolarii şi pioni®,rii petrec zile minunate. Foto : AGERPRES Plin de măreţie este noul peisaj industrial, creat în anii noştri ! Tehnica cea mai înaintată oferă condiţii deosebite de lucru pentru muncitori. Iată în fotografie un aspect de la instalaţia de cocsare întîrziată de la Oneşti unde lucrează şi tînărul lăcătuş Andreiaş Mircea. Foto : O. ARCADIE O zi în pădurea Snagovlui Nu-i aşa uşor să te scoli odată cu răsăritul soarelui. Dar cînd ştii că te aşteaptă o plimbare frumoasă pînă la umbroasa pădure a Snagovului, somnul te părăseşte numaidecât. Deci, la ora 6 dimineaţa, toţi cei peste 200 de pionieri şi elevi ai taberelor din raionul Gheorghe Gheorghiu- Dej au fost prezenţi la locul de întîlnire. Decuseară ei şi-au pregătit toate cele necesare pentru excursie : hrană rece, mingii, corturi, cărţi. N-au trecut nici două ceasuri de drum (au călătorit în autobuze confortabile) şi iată-i ajunşi. De îndată s-a şi organizat un concurs de înot. Cîştigătorii au fost ridicaţi pe braţe şi, spre hazul general, daţi cu capul de cîteva ori în apă. După o masă copioasă în colectiv, a început din nou veselia, jocurile. Unii au organizat meciuri de volei, alţii au înjghebat un mic program artistic, alţii s-au retras la umbra unui copac şi-au jucat o partidă de şah sau au citit o carte. M. FLORIAN — Ura, fraţilor, priviţi ce-am găsit/ Şi Catrinel Tomineanţiu, cea mai inimoasă şi pricepută din grupa „istoricilor", ridică triumfătoare deasupra capului un vas străvechi. Peste cîteva clipe discuția e generală: oare ce vechime o fi avînd vasul? — Trebuie să aibă vreo 2000 de ani — îşi dau cu părerea cîţiva din grupă. — Pe cît puneţi pariu că are mai bine de 2500 de ani? spuse Catrinel, sigură de valoarea descoperirii făcute. Nu vedeţi cit de caracteristice sînt trăsăturile stilului ionic? La cîteva sute de metri de ţărm, în lotcile unei brigăzi de pescari lucrează pasionaţi alţi opt tineri cam de aceeaşi vîrstă cu „arheologii“ pe care vi i-am prezentat. Aceştia sunt „naturaliştii“. Din cînd în cînd cercetarea atentă a covorului mişcător care li se revarsă la picioare este încununată de succes. — Am mai găsit un cal de mare — strigă bucuros unul dintre băieţi. — Atenţie, un dragon. Cu multă grijă, fără să-l atungă, doi tineri naturalişti trec în sacul impermeabil pe care l-au pregătit, peştele acesta nu prea mare dar ale cărui înţepături sunt foarte dureroase. Aici, în împărăţia plină de farmec a deltei, pe malurile lacului Razelm şi mai departe, acolo unde apele acestuia se împreună cu nesfîrşitul de smarald al mării, şi-au ales obiectiv de drumeţie elevii claselor a X-a ale Şcolii medii „Mihail Sadoveanu“ şi ale Şcolii medii „Filmon Sîrbu“ din Capitală. Este o excursie cu un o interesantă expediţie ştiinţifică caracter deosebit şi cu ant mai pasionant. Frumuseţile unice ale acestui minunat colţ al ţării în care pitorescul unui peisaj de neasemuit şi impresionantele monumente ale naturii se îmbină strîns cu vestigiile unui trecut istoric milenar, i-au îndemnat pe tinerii drumeţi să se dedice unei activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul în care au cea mai mare înclinaţie şi către care simt o atracţie deosebită. Astfel s-au format dintre componenţii excursiei grupe de naturalişti, istorici, geografi, folclorişti şi economişti. Iar excursia a căpătat aureola unei mici expediţii ştiinţifice. Fiecare dintre grupe s-a documentat înainte de plecare, sub conducerea profesorilor de specialitate, care urmau să-i conducă în excursie la diferite muzee, expoziţii, în biblioteci. Bunăoară, „naturaliştii“ au cercetat cu atenţie la Muzeul Antipa fauna specifică Deltei, cei care urmau să se ocupe de lucrări arheologice s-au documentat asupra istoriei acestor locuri. Şi iată-i colindind hăţişurile întinderii de ape şi stuf care ascund uriaşe comori şi bogăţii. Cu sacii de drumeţie pe umăr, unii nedespărţiţi de uneltele şi instrumentele pe care le folosesc în activitatea lor de cercetare ştiinţifică, au pornit să alcătuiască studiul monografic al complexului Razelm. Seara, puţin obosiţi, dar plini de încîntare şi bucurii de neuitat în jurul ceaunului cu veşti la ciorbă pescărească, îşi povestesc peripeţiile şi succesele de peste zi. Grupul „istoricilor" a făcut un drum lung pînă la capul Osman. Dar oboseala le-a fost din plin I. LAURENTIU (Continuare in pag. a 3-a) Citiţi în acest număr ! Pag. a 2-a • Itinerariu cultural • Poezii de la cititori Pag. a 3-a • Marea sărbătoare a poporului polonez Pag. a 4-a • Vă aşteptăm la Forum I (Articol scris special pentru „ Scînteia tineretului”) Grăbesc lucrările de întreţinere a culturilor Secerişul şi treierişul cerealelor păioase în gospodăria agricolă colectivă Bărcăneşti din oraşul Ploieşti a luat sfîrşit. Din recolta nouă de grîu şi orz mult mai bună decit cea din sinul trecut - o parte a fost livrată statului pe bază de contract şi achitate muncile SM.T. , cea mai mare parte a rămas în magaziile gospodăriei pentru sămînţă şi pentru a fi împărţită la zimuncă. Dar odată cu încheierea campaniei de seceriş şi treieriş în gospodăria colectivă sunt multe alte lucrări de făcut. Colectiviştii din această comună au învăţat din propria lor experienţă ca şi din experienţa valoroasă a multor colectivişti din regiunea Ploieşti, că sporurile de produse agricole la hectar depind în cea mai mare măsură de calitatea lucrărilor şi timpul optim în care acestea sunt efectuate. Iată de ce colectiviştii de aici, deşi angrenaţi cu strînsul păioaselor, n-au neglijat nici celelalte lucrări la culturile cu porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui de pe cele 560 ha cite au fost însămînţate, şi nici lucrările de la grădina de legume şi zarzavaturi, în timp ce o parte din colectivişti asigurau strînsul păioaselor, marea majoritate a membrilor din cele 7 brigăzi efectuau de zor lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare. Ajutaţi şi de tractoriştii din brigada condusă de Gheorghe Miu, colectiviştii de aici au executat cele 2 praşile atît mecanică cit şi manuală, la culturile amintite. Acum, cu toţii, vîrstnici şi tineri, din zori şi pînă seara tîrziu efectuează cea de a treia prăşilă pe suprafeţele cultivate cu culturi prăşitoare. N. PUIU ZI DE TREIERIŞ Zi de treieriş în Scorniceşti, comună din Argeş, zi de bătătlie pentru strîngerea bogăţiei de vară a cîmpiei colectiviste. Aici, pe vremuri, în marginea moşiei boiereşti era o fîntînă cu cumpănă de care atîrna o găleată înverzită de mătasea broaştei, ciobită pe margine. Cînd adia vîntul cumpăna se mişca într-o parte şi în alta scîrţîind amarnic. Cît ţinea treierişul, oamenii aproape că nici nu vedeau fîntina; apa o aduceau copiii cu ulciorul. Şi numai după ce batoza sfîrteca ultimul snop, oamenii se îndreptau istoviţi spre găleata aceea pe jumătate putrezită, scuturîndu-şi cămăşile de pleavă şi stropindu-şi faţa cu apă. Boierul era general. Venea în sat rar, toamna la strînsul recoltei şi după ce dădea o raită, călare, peste cîmpuri se aşeza lingă batoză pe marginea hambarului şi se uita cum curge griul. Urma apoi împărţeala : două părţi la conac şi o parte dijmaşului. Spre seară cîmpia rămînea singură cu scîrţîitul acela de fîntînă, goală şi tristă ca sufletele oamenilor. Numai la boier griul se treiera cu batoza. Cei care nu munceau în parte, îşi treierau griul de pe bucăţelele lor de pămînt fie în ogradă cu calul gonit în jurul unui ţăruş, fie cu „pietrele" cîrciumarului, un fel de tăvăluge de beton trase peste snopii împrăştiaţi de cite două perechi de boi. Săracii satului zdrobeau însă snopii cu braţele, folosind o prăjină legată la un capăt cu drugi de fier, să aibă putere. — Era greu, te cocoşeai tot dînd cu toporîştea aia, da’zău c-aş fi bătut aşa săptămîni întregi numai să fi avut ce. Da'eram sărac’vai de capu’ meu. Neică Ion Aspriţă (cel care-mi povestea toate astea) stă aşezat pe lada cu nisip din preajma ariei colectiviştilor şi priveşte înspre sat. Fusese de pază, noaptea, la arie şi aştepta echipa de treier. E dimineaţă, stoguri masive de snopi înconjoară batoza ca nişte piramide căpătînd în razele soarelui, care abia răsăreau strălucirea aurului. — Să ţii dumneata minte — vorbi el sărind peste vremuri, încoace la zilele noastre — că omul cînd e unit face lucruri de care te minunezi. Io-te gospodăria noastră, ajunsă milionară. Şi să vezi dumneata că s-au schimbat şi oamenii... Are dreptate neică Aspriţă. Pornind pe calea arătată de partid, pe calea muncii unite în gospodăria agricolă colectivă, colectiviştii din Scorniceştii Argeşului şi-au schimbat şi viaţa materială şi se schimbă şi ei înşişi. ,Intorcîndu-se de la muncă, colectiviştii s-au obişnuit de multă vreme să se oprească la căminul cultural, la bibliotecă, să participe la cursurile agro-zootehnice, adăugind la priceperea și hărnicia lor, cu VASILE BABAN (Continuare în pag. a 2-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul celei, de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi al poporului român, vă transmitem dv. şi prin dumneavoastră întregului popor polonez, un cald salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări. în această zi de mare sărbătoare a Poloniei prietene, poporul român împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate polonez care sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez întîmpină glorioasa aniversare a patriei sale libere cu noi şi importante realizări în activitatea creatoare pentru dezvoltarea economiei, culturii şi a bunăstării, pe drumul luminos al socialismului. Constatăm cu deosebită satisfacţie că prietenia strînsă şi colaborarea rodnică dintre popoarele noastre se dezvoltă continuu. Hotărârile adoptate în comun cu prilejul recentei vizite a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romine în Republica Populară Polonă se traduc cu succes în viaţă şi contribuie la lărgirea colaborării dintre cele două ţări, în interesul ambelor noastre popoare şi al comunităţii ţărilor socialiste, în strînsă unitate cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist, Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă militează cu consecvenţă pentru reglementarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor internaţionale litigioase, în scopul apărării păcii şi securităţii popoarelor din Europa şi din întreaga lume, pentru triumful politicii de coexistenţă paşnică. Vă dorim, dragi tovarăşi, dv. şi poporului frate polonez noi şi mari succese în munca rodnică închinată prosperităţii Republicii Populare Polone, cauzei socialismului şi păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne 1400 tone fontă peste plan Furnaliştii de la Combinatul siderurgic Hunedoara şi Uzinele Victoria din Calan au produs în primele două decade ale lunii iulie cu 1.400 tone de fontă mai mult decit era planificat. (Agerpres) Ţesătoarea Atena Simion de la întreprinderea textilă „Donca Simo" din Capitală se numără printre fruntașele în muncă din întreprindere.