Scînteia Tineretului, noiembrie 1961 (Anul 17, nr. 3876-3901)

1961-11-01 / nr. 3876

Die viaţa culturală a unei comune după-amiază. O zi obişnuită pen­tru colectiviştii din comuna Inde­pendenţa, raionul Călăraşi. Unii în jurul preşedintelui şi al teh­nicianului agronom se intere­sau de sosirea unui nou trans­port de îngrăşăminte chimice. Alţii, printre ei mulţi tineri, împreună cu directoarea că­minului cultural, cu secretarul statului întocmeau planul de desfăşurare a „zilei de odih­nă“, sărbătoare care trebuia organizată în comuna lor şi la care erau invitaţi colecti­viştii din împrejurimi. Se dis­cuta cu aprindere despre ma­nifestările ce trebuiau să aibă loc, despre felul cum avea să decurgă această petrecere. — Şi de astă dată va tre­bui să fim la înălţime, intră în vorbă Vasile Manta, secre­tarul comitetului comunal U.T.M. Semnificaţia acestor cuvin­te am inţeles-o măi tîrziu c Cînd am cunoscut îndeaproape Viaţa cultural-educativă din această aşezare. De la bun în­ceput te impresionează setea de a cunoaşte tot mai mult, participarea entuziastă a mul­tor tineri colectivişti la mani­festările iniţiate la cămin. De reţinut că tinerii sunt prezenţi în aceeaşi măsură atît în sec­toarele de producţie ale gos­podăriei colective cit şi pe scena căminului. Avînd exemplul comunişti­lor, fete şi flăcăi de curînd ieşiţi la horă se întrec cu en­tuziasm pe ogor, răspund cu dragoste la toate chemările organizaţiei U.T.M. ori de cîte ori se porneşte vreo acţiune menită să contribuie la con­solidarea economico-organiza­­t­orică a gospodăriei colective. Se vede acest lucru şi din planul de muncă al căminu­lui cultural, în fiecare zi este organizată cite o manifestare. O seară literară sau o con­ferinţă, un concurs sau o că­lătorie pe harta raionului stîrneşte acelaşi interes. Prin toate aceste acţiuni se fac cu­noscute realizările gospodăriei colective, ale unităţilor socia­liste din agricultură fruntaşe, metodele folosite de acestea în lucrarea pămîntului, în­­­ creşterea animalelor. Să amin­tim bunăoară de întîlnirea cu fruntaşii Gheorghe Alecu, Ma­rin Şerban, Nicolae Petre, care­ au împărtăşit din pro­pria experienţă, arătînd cum îşi organizează munca, ce me­tode înaintate folosesc. Urmă­­rindu-le expunerile, notîndu-şi cu atenţie multe din cele re­latate, tinerii colectivişti au reuşit să-şi Îmbogăţească cu­noştinţele. Şi roadele se văd. Azi gospodăria colectivă din Independenţa se mîndreşte cu tineri ca Dumitru Ioniţă, Stan Tudor, Ioana Dragomir, Va­sile Enache şi alţii, care sunt evidenţiaţi de altfel şi la pa­noul de onoare. De acelaşi interes se bucu­ră şi concursurile gen „Cine ştie, cîştigă", care au ca temă diverse aspecte din activi­tatea gospodăriei colective. Astfel, la o ultimă între­cere întrebările adresate participanţilor s-au referit la metodele folosite de gospodă­ria­ Colectivă pentru Creşterea avutului obştesc. Tinerii s-au pregătit din vreme. Munca lor în gospodărie, strădania de a învăţa cu­, mai mult din experienţa înaintată a frunta­şilor, studiul cărţii ştiinţifice, i-au ajutat să dea răspunsuri bune. Concursul a venit ast­fel in­ sprijinul dorinţei tine­rilor de a-şi ridica perma­nent calificarea pentru a con­tribui cu forţe sporite la creş­­­­terea bunăstării, a înfloririi , continue a gospodăriei colec­tive. Organizaţia U.T.M. din co­muna Independenţa sprijină penmanent consiliul de condu­cere al căminului în organiza­rea unor numeroase manifes­tări care sa contribuie la for­marea conştiinţei socialiste a tinerilor, ln îmbogăţirea cu­noştinţelor lor. Printre cele care se bucură de o largă popularitate sunt jurnalele vorbite, serile literare, călăto­riile pe glob etc. Aşa, de pildă, în cadrul unei călătorii pe glob, se face o­­succintă tre­cere în revistă a vieţii tine­retului din ţările lagărului so­cialist arătîndu-se viaţa nouă pe care o trăiesc aceştia, po­sibilitatea de a-şi împlini orice vis. Serile literare şi recenziile sunt de obicei susţinute de fruntaşii bibliotecii comunale. Astfel, Uţa Marchidan, Vasile Manta au vorbit de curînd despr­e eroii din „Tînăra gar­dă" şi „Bărăgan". Un accent deosebit se pune pe alcătui­rea unui program cit mai bo­gat al „foii tineretului“. Deo­sebită valoare educativă au expunerile pe diferite teme, simpozioanele, schimburile de păreri despre cartea citită etc. Dintre expunerile mult apre­ciate în ultima vreme au fost „Ce înseamnă a fi cult", „Despre prietenie şi dragoste", „Să-ţi iubeşti profesiunea“ şi altele. Discuţiile ce se poartă după aceste expuneri, sunt o­­rientate îndeosebi către dife­rite aspecte din gospodăria co­lectivă. Astfel, în cadrul aces­tor convorbiri s-a vorbit des­pre participarea tineretului la obţinerea unor recolte boga­te, la înfrumuseţarea comu­nei etc. Aceeaşi participare entuzi­astă a tinerilor se face simţi­tă şi în cadrul formaţiilor ar­tistice. Repertoriul acestora a fost orientat către problemele ce privesc direct procesul de producţie din gospodărie. Aşa, de pildă, brigada de agitaţie la ultimul ei program intitu­lat „T-auzi cum mai cîntă sa­tul" a popularizat pe cei mai vrednici colectivişti, metodele de muncă ale acestora. Am petrecut cîteva ore în mijlocul tinerilor colectivişti din comuna Independenţa. Le-am cunoscut rezultatele din munca de zi cu zi, fapte din activitatea desfăşurată în cadrul căminului cultural. Din fiecare acţiune întreprinsă de ei am reţinut dragostea lor pentru gospodăria colectivă, preocuparea permanentă de a participa efectiv la creşterea avuţiei obşteşti, a bunăstării tuturor. TR. ROŞIANU la Cluj s-a deschis u­niv­er­sit­at­ea de cultură muzicală î­­­n afiş cu litere mari.­­I larg difuzat pe toate a­­fişajele Clujului anunţa deschiderea noului an şcolar la­ „Universitatea muncitoreas­că, de cultură muzicală“. Care este rostul acestei uni­versităţi ? Răspunsul l-am găsit zilele trecute in cuvintele prof. dr. Merişescu, de la Conservatorul clujean, rostite cu ocazia des­chiderii noului an şcolar. Am aflat acest răspuns odată cu marele număr de iubitori ai muzicii din oraşul nostru, ti­neri şi vîrstnici — oameni cu cele mai diverse profesiuni şi preocupări, deopotrivă chemaţi aici de pornirea sinceră de a li se împărtăşi frumuseţile şi comorile nepieritoare ale mu­zicii. Conferinţele accesibile ori­cui, prevăzute pe parcursul a doi ani — a arătat prof. Meri­­şescu — urmăresc să dea cursanţilor un sistem inchegat de cunoştinţe asupra dezvoltă­rii muzicii de-a lungul isto­riei, asupra formelor şi genu­rilor ei, cit şi asupra unor pro­bleme de estetică muzicală şi de teorie a muzicii. Ca artă care reflectă, prin intermediul sunetelor, realita­tea obiectivă, care exprimă in forme şi cu posibilităţi proprii marile valori umane, muzica îi va ajuta pe cursanţii Uni­versităţii să înţeleagă mesajul de înfrăţire, libertate şi feri­cire adresat oamenilor de ma­rii compozitori prin mijlocirea muzicii. Interesul pentru muzică a maselor largi de tineri din ora­şul nostru, prezenţi la deschi­derea Universităţii de cultură muzicală, vădeşte multilatera­litatea preocupărilor tinerei generaţii, profilul etic al omu­lui societăţii socialiste dornic să-şi lărgească necontenit ori­zontul gîndirii şi cunoaşterii artistice. GHEORGHE BUŞ student, Facultatea de fi­­lozofie-istorie *** Cluj TI SERI ŞI TUSERE DE LA SATE 1 îmbogăţiţi-vă cunoştinţele citind cărţi politice, beletristice, agro-zootehnice şi de popularizare a ştiinţei REŢINEŢI! Aceste cărţi le puteţi procura de la: — librăriile şi magazinele cooperaţiei de consum — difuzorii de cârti de la sate Comandîndu-Ie LIBRĂRIEI „CARTEA PRIN POȘTĂ“ din Bucureşti, str. Biserica Enei nr. 16 i ■ ii——P—WT—WI TO» 'III'i*1 * waÉliiiM mtnnélmúímwJííiKÚ íiTi'iííif B­ORSA IZVOARE v MOSOSA ' «/««i....... fluviu*­­­­^r it* 'I'«**.. la / J| J i / I *1 ^ Hice.mre s« trimil »mic In biblioteca Şcolii profe­­sionale de la grupul şco­lar profesional „Steagul roşu" din Braşov Foto : N. STELORIAN Cinematografe Săritură în auri : M. Gorki ; Visul spulberat: A. Vlaicu ; Două vieţi (seria l-a) : Patria, I. C. Frinxu ; Două vieţi (am ■ bele serii) : Gh. Doja, Al. Sa­­hia ; La începutul secolului,­­ Republica : înviere* ; a Mar­tie, 23 August, Volga. Libertă­ţii ; Rapsodia ucraineană: Ma­­gheru, Bucureşti, V. Roaită ; Umbre albe; înfrăţirea între popoare. Elena Pavel, Mioriţa. Drumul serii ; Lumea aplau­dă : Lumina ; Balada soldatu­lui : Central ; Cinci cartuşe ; G. Coşbuc ; Leul şi cintecul — Un maestru al satirei politice­­ — Orahiile — Campionatele de atletism — Lumină în televi­ziune : Timpuri Noi ; Program special pentru copii : diminea­ţa ; Tracul unui actor: după amiază : 13 Septembrie ; Fa­milia Miam­ard : Tineretului ; Ciclu de filme pentru copii — dimineaţa. Război şi pace — ambele serii (după amiază): Al. Popov ; Spectatori in of­said : Cultural. Unirea, 16 Fe­bruarie, Floreasca ; Raidul vărgat : Munca : Pisica îşi scoate ghiarele : Griviţa : Pa­tru în potop : C. David, Popu­lar ; Evdochia : Flacăra ; El Hakim : Arta : Tracul unui actor : T. Vladimirescu ; Cer senin : Moşilor: N. Bălcescu ; Cerul Balticei : Donca Simo ; Enrico Carusso ; M. Eminescu; Genevieve : Hie Pintilie ; Cli­nele din mlaștină ; 8 Mai : Rio Escondido : G. Bacovia ; Leon Garros își caută prietenul; Olga Bancic. 30 Decembrie ; Aproape de soare : B. Dela­­vrancea ; Alexartdr Xevski :­­ I. L. Ca­răgi­ale. Elevii grupului şcolar nr. 4 din Bucureşti, participă la crosul ,,Să întîmpinăm 7 Noiembrie". Foto : S. NICULESCU Astăzi pe stadionul „23 August’ C. C. A. — Dinamo Bucureşti In campionatul categoriei A de fotbal se vor desfăşura as­tăzi două intilniri restanţă. Pe stadionul „23 August” de la ora 15 echipa Dinamo Bucu­reşti va juca în compania echi­pei campioane a ţării C.C.A. La Petroşani echipa locală Jiul va întîlni pe Petrolul Plo­ieşti care s-a înapoiat sîmbătă din turneul întreprins in U.R.S.S. PE SCURT La sfirşitul acestei săptă­­mîni se vor desfăşura în Capi­tală două intilniri contînd pentru campionatul categoriei B la fotbal : sîmbătă ora 14.30 stadionul Gloria: Metalul Bucureşti — Tractorul Braşov; duminică ora 10 stadion C.A.M. : Flacăra Roşie — C.S.M. Sibiu. S-a stabilit ca întilnirile din cadrul celei de-a 10 etape a campionatului cat. A de fotbal programate duminică în Capi­tală să se desfăşoare un cuplaj pe stadionul „23 August" după cum urmează: ora 12,45 Pro­gresul — Dinamo Piteşti ; ora 14,30 ; Dinamo Bucureşti — Petrolul Ploieşti. Continuindu-şi turneul in R. S. Cehoslovacă echipa sue­deză de fotbal Dergryte a ju­cat la Ostrava cu echipa loca­lă Banik. Gazdele au obţinut victoria cu scorul de 3-2. Echipa­ sovietică de fotbal Daugava Riga, aflată în turneu în R. P. Polonă, a susţinut pînă acum două intilniri. Fot­baliştii din Riga au învins se­lecţionata Varşoviei cu 2-0 (1-0) şi au pierdut cu 0-3 (0-1) meciul cu Wisla. Box Boxerii români au început antrenamentele in vederea ul­timei intilniri internaţionale a anului pe care o vor susţine la 25 noiembrie la Sofia cu echipa R. P. Bulgaria. Din lot fac parte printre alţii C. Ciucă, A. Olteanu, C. Gheorghiu, I. Dinu, V. Mirza, C. Anton, N. Stoenescu, M. Ni­­colau şi V. Mariuţan. Competiţia dotată cu „Cupa F. R. Box“ continuă săptămîna aceasta în Capitală. Sîmbătă de la ora 19 în sala Combi­natului Poligrafic va avea loc meciul dintre echipele I.T.B. şi Progresul Brăila, iar dumi­nică de la ora 10 în aceeaşi sală este programată întîlnirea Flacăra Roşie Bucureşti — C.S.M.S. Iaşi. Atletism Cu prilejul campionatelor de atletism ale R. P. Chineze desfăşurate la Pekin, Cen Cia­­oiuan a stabilit un nou record al ţării sale în proba de 100 m plat r­ealizind 10”3/10 (ve­chiul record era de 10”4/10). Alte rezultate mai importan­te : prăjină Hu Ciun-tan şi Ciun I-ciu 4,40 m; 400 m gar­duri Lian Ci-ciuan 52”4/10 ; 1500 m Iu­ven-fu 3’52”9/10 (record al R. P. Chineze). Atleţii sovietici care au fost invitaţi de organizaţiile spor­tive din Maroc au participat la un concurs în oraşul Casa­blanca. Sprinterul N. Politiko a cîştigat proba de 100 m plat in 10­ 4/10, iar tînărul Sivlo­­piasov a ocupat primul loc la aruncarea suliţei cu 78,71 m. Hochei In campionatul de hochei pe gheaţă al U.R.S.S., după etapa a 3-­a conduce neînvinsă Loko­motiv Moscova care a întrecut pe Electrostat cu scorul de 6-2 (0-0 ; 3-2 ; 3-0). Alte rezultate înregistrate : Spartak Moscova — S. K. Leningrad 7-7 (3-2 ; 1-3 ; 3-2) ; Daugava Riga — Lift Leningrad 5-2 (1-1; 1-1; 3-0). ■k Pe stadionul Bislet din Oslo s-au disputat două intilniri dintre echipele reprezentative de hochei pe gheaţă ale Nor­vegiei şi R. P. Polone. Hoche­­iştii norvegieni au obţinut vic­toria în primul meci cu 9-4 (4-1 ; 3-2 ; 2-1) în timp ce al doilea s-a terminat la egali­tate : 3-3 (3-1; 0-0 ; 0-2). Mirele şi mireasa — colectivişti (Urmare din pag. 1­ a) viaţa de toate zilele oamenii aceştia sunt prinşi în acelaşi ritm şi merg mină în mină ca în această horă. Au acelaşi scop: creşterea a­verii obşteşti din care izvo­răşte bunul trai al fiecărei fa­milii. Aşa incit acum fondul de bază al gospodăriei e mai mare de 3.609.000 lei, veniturile din acest an au trecut de 3.000.000 numai prin valorificarea ore­zului şi a produselor legumi­cole. Gospodăria a obţinut a­­nul acesta producţii mari de cereale. Şi din zootehnie se obţin venituri mari. Valoarea zilei muncă e de 32 lei. Pentru toate aceste lucruri au muncit cot la cot cei care sunt prinşi acum în hora a­­ceasta de la nunta lui Marin Dicu. In hora aceasta au fost aduşi mirele şi mireasa. Deci o nouă familie trece alături de sutele de familii ale satului şi merge în acelaşi pas cu ele spre acelaşi ţel. Înăuntru, în casa socrului mare, se desfăşoară acum nun­ta cu obiceiurile ei vechi. Au fost aduse lucrurile miresii şi aşezate frumos într-o încăpe­re. Sînt lucrurile pe care şi le-a făcut ea pregătindu-se pentru viaţa de familie, de cînd lucrează în gospodăria colectivă, adică de un an de zile. Mobilă nouă, maşină de cusut, plapumă, perne, cuver­turi, covoare, prosoape, rochii, cearceafuri... Oaspeţii le privesc şi le ad­miră, după datină. Mirele e tot timpul foarte vesel, mireasa e îmbujorată, şi pe lîngă ei se invîrtesc mereu oamenii care alcătuiesc ierarhia tradiţiona­lă : socrii, nunul mare, nuna, fratele de mină, vorniceni etc. etc. O întreagă suită. Stau alături de Gheorghe Z­arcu — preşedintele gospo­dăriei colective. E oaspete de onoare. Zîmbeşte cu capul ple­cat, strivind cu degetul o firi­mitură de pline. — Mă gîndesc — îmi spune el, ridicînd capul — că dacă nu era gospodăria colectivă, nunta asta n-a­r fi avut loc. Ar fi fost cu neputinţă. Cum era să-şi însoare Gheorghe Dicu fecio­rul cu fata lui Ion Bariu ? Dicu era mijlocaş, avea 7 hec­tare de pămint. Bariu era sărac, a fost fierar şi nu l-ar fi luat în seamă Dicu. El i-ar fi căutat lui fecioru-său o mi­reasă cu stare. Ce noroc pe „mînjii“ ăştia tineri că­ au pu­tut să se căsătorească, că dra­gostea lor nu s-a înecat în durere... Bătrinul Dicu nu mai are acuma nimic împotrivă. Uite-l că e fericit, şi-i mai ride şi lui mustaţa... Era un om tare închis înainte. Da, da, se schimbă şi oamenii... Lăutarii cîntau vechiul cin­­tec al miresii. „Ce făcui, mă măritai. Multă dragoste stricai...“ Vezi bine, cintecul acesta nu i se potriveşte miresei de as­tăzi. E un cintec al mireselor de altădată, care-şi „stricau dragostea“ pentru că erau ne­voite adesea să se mărite nu cu cine iubeau ci cu cine a­­vea mai multă avere. Bine că din ce a fost atunci n-a rămas decit cintecul. Elena, mireasa lui Marin Dicu, e fericită. — Mulţi oameni au trăit ne­fericiţi, aici în sat la noi, din cauza zestrei — continuă pre­şedintele. Tudor al lui Nicu Muşuroi, acum om bătrîn, a stricat o dragoste mare care a avut-o el în tinereţe, ca să ia o fată cu avere. Nistor al lui Pastor la fel. Alţii nu şi-au a­­runcat ochii la avere. S-au îm­potrivit părinţilor şi s-au însu­rat cu femeia pe care au iu­bit-o. Avem aici un brigadier, Stancu Puţinelu. A fost săra­cul săracilor pentru că s-a în­surat cu fata pe care a iubit-o, cu toate că era chipeş şi şi-ar fi găsit o fată cu avere. Au trăit în sărăcie, dar cu mingi­­ierea că nu şi-au călcat în pi­cioare dragostea. Acum tră­ieşte şi el în îndestulare. A cîştigat bine la gospodărie. E om harnic. Şi-au făcut casă. Acum spune : „Îmi pare că iau viaţa de la capăt“. Şi chiar aşa este. El abia a­­cum trăieşte cum ar trebui. Dar de unde să ştie „mînji” ăştia toate astea ? Pentru ei acum e simplu: îşi fac ochiade, îşi spun vorbe dulci, şi cînd dragostea a prins rădăcini şi zic că nu mai pot unul fără altul, vin la noi la sediu : „Cit avem de primit că vrem să facem nuntă în alte zile... In jurul nostru se desfăşura încontinuu veselia nunţii cu cîntecele, cu jocurile, cu glu­mele, cu ritualurile ei nă­struşnice. In jurul mirelui şi al miresei s-au strins prietenii lor, tovarăşii lor din echipă, din brigadă. Tinerei perechi i se fac da­ruri şi urări. Urarea cea mai des auzită este aceea de fericire, trai bun, copii, bătrîneţe liniştită. Este ceea ce în mod sigur poate avea o tînără pereche de colectivişti. Incepînd de mîine Marin Dicu va pune temelia unei fa­milii fericite. Deja pe răbojul lui s-au a­­dunat zilele-muncă pe care le-au făcut el şi mireasa, so­cotelile gospodăreşti. Va începe să-şi construiască un grajd şi o magazie. Va merge la Corabia să-şi cum­pere aparat de radio. Mobilă are. Poate mai tîrziu are să-şi facă şi altă casă. Deocamdată casa bătrînească e destul de bună. Cu ce are să primească acum la împărţirea veniturilor, are alte planuri. Va avea 300 de zile-muncă. Asta înseamnă destul de mult. De mîine viaţa de familie începe să-şi urmeze cursul normal. Dicu Marin — cap de familie. Sună frumos! 11 privesc aşa cum e acum, inuit, voinic, mîndru, cu tră­săturile unui om sigur pe pu­terile lui. Va fi una din familiile de nădejde ale colectivei. Aşa gîndeşte poate şi pre­şedintele, care stă lîngă mine şi nu-l slăbeşte din ochi pe Dicu. Mîine va trebui să facă unele modificări în statisticile gospodăriei colective. ---- A apărut ----­ Tînărul leninist Revistă editată de C.C. al U.T.M. Octombrie 1961 * * * — Plenara lărgită a C.C. al U.T.M. ; * * *—Pentru continua îmbunătăţire a acti­vităţii organizaţiilor U.T.M. de la sate. ÎN AJUTORUL PROPAGANDISTULUI S. STELIAN — Inevitabili­tatea istorică a trecerii omeni­rii de la capitalism la socia­lism. VIAŢA U.T.M. F. RIST­ACHE — Creşterea cadrelor — o sarcină princi­pală ; D. IOANA — Instruirea activului raional; V. ANDREI. Rostul tău în gospodăria co­lectivă ; A. CARP — Brigada tinerilor crescători de păsări; G. GRAURE — Blocul de oţel. ŞCOLI ŞI PIONIERI * * * — Detaşamentul de pionieri. * * * — Sfatul unită­ţii porneşte la muncă. DIN EXPERIENŢA COMSOMOLULUI L. KARPINSKI — Să învă­ţăm să trăim şi să muncim în chip­­comunist. RĂSPUNDEM LA ÎNTREBĂ­RILE CITITORILOR CE SĂ CITIM G. DIMISIANU—Mihai No­­vicov : „Din anii studenţiei“ . I. SAVA — Concur­sul şi festi­valul Enescu — mare sărbă­toare a muzicii româneşti. Cursuri profesionale serale pentru muncitori morari şi brutari ! In zece centre şcolare si­tuate în regiuni cu industria de panificaţie şi morărit mai dezvoltate, printre care Bucu­reşti, Oltenia, Hunedoara, Ba­cău, Banat, Galaţi, Ploieşti şi altele au început cursurile şco­lilor profesionale serale care pregătesc muncitori calificaţi în meseriile de morar şi bru­tar. La aceste şcoli s-au înscris 335 de muncitori. Durata stu­diilor este de doi ani. Dimi­neaţa elevii lucrează în fabri­că, după un program redus şi seara merg la cursuri unde, în afara cunoştinţelor de cultură generală, îşi însuşesc noţiuni de tehnologia industriei moră­­ritului şi panificaţiei, de fizi­că şi chimia cerealelor şi făi­nurilor,­ precum şi de micro­­biologie. Muncitori, maiştri şi tehnicieni cu experienţă înde­lungată în fabricarea piinii şi a produselor de panificație şi-au dat concursul la întoc­mirea programei analitice și la elaborarea manualelor pen­tru aceste cursuri. Un obiectiv important economiile (Urmare din pag. l­a) departe posibilitățile de a face economii, pe care le-am des­coperit la locul nostru de muncă. Iată, de pildă, cineva dintre noi a observat că dacă banda de hîrtie se rupe odată, apoi pentru a o lega din nou ne trebuiau 4 minute. Or, in­tr-un singur minut maşina noastră produce o bandă de hîrtie lungă de 350 metri şi lată de 4 metri. în 4 minute de întrerupere, se pierd deci circa 5000 metri pătraţi de hîrtie. Este oare asta un fleac? Fără îndoială că nu ! Hotărî­­rea brigăzii a fost: fiecare la locul său de muncă să fie a­­tît de atent incit numărul de întreruperi să fie cit mai mic. Aşa am reuşit ca numai în primele 10 zile din luna octombrie să dăm peste plan 20 tone de hîrtie de calitate foarte bună. A­­ceasta înseamnă şi o serioasă economie la manoperă. Mai putem adăuga la aceas­ta şi o altă acţiune a brigă­zii noastre. înainte, schimba­rea unei site dura în medie 7-8 ore. Zeci de mii de metri de hîrtie, care puteau fi pro­duşi în acest timp, se pier­deau. Am hotărît ca prin con­centrarea tuturor forţelor bri­găzii, printr-o mai bună or­ganizare a locului de muncă, să grăbim ritmul lucrărilor şi să reducem acest timp. Şi am reuşit: astăzi schimbarea unei site se face de către brigada noastră în 2—2,5 ore. Am găsit desigur încă multe alte posibilităţi de a realiza economii la locul de muncă al fiecăruia dintre membrii brigăzii, şi ele sunt folosite în mod curent. Important de reţinut este, după părerea mea, ideea că realizarea de economii nu este un lucru întîmplător, o sumă de bani pe care o constaţi la sfirşitul lunii, că ai econo­misit-o, ci rezultatul unei acţiuni de la început bine gîndită, bine organizată, cu participarea fiecărui membru al brigăzii pentru descoperirea și valorificarea tuturor posibi­lităților pe care le avem la locul de muncă. Artişti în mijlocul petroliştilor Artiştii Teatrului de Stat din Ploieşti au fost de curînd oaspeţii petroliştilor de la Mo­­reni şi Boldeşti, ai minerilor din Filipeştii de Pădure, ai ţăranilor muncitori din Sil­lea, Smeeni, Ciorăşti, Ziduri, Du­­mitreşti şi din alte localităţi. Prezentarea de spectacole in oraşele, centrele muncitoreşti şi în satele regiunii a devenit pentru colectivul teatrului ploieştean un lucru obişnuit. De aceea, piesele din reperto­riul său : „Nila“, „Mincino­sul“, „Siciliana“ sunt cunoscu­te nu numai la Ploieşti dar şi în multe alte localităţi ale re­giunii. Preocuparea colectivu­lui teatrului pentru educarea ar­tistică a unor mase tot mai largi este ilustrată şi de fap­tul că din numărul de specta­cole prezentate de la începu­tul anului şi pînă acum, mai mult de jumătate au avut loc la sate şi în diferite centre muncitoreşti din regiune. Pe lîngă spectacole, artiştii Teatrului de Stat din Ploieşti contribuie la ridicarea nive­lului cultural-artistic al oame­nilor muncii şi prin sprijinul acordat for­maţiilor de teatru de amatori.

Next