Scînteia Tineretului, noiembrie 1961 (Anul 17, nr. 3876-3901)
1961-11-01 / nr. 3876
Die viaţa culturală a unei comune după-amiază. O zi obişnuită pentru colectiviştii din comuna Independenţa, raionul Călăraşi. Unii în jurul preşedintelui şi al tehnicianului agronom se interesau de sosirea unui nou transport de îngrăşăminte chimice. Alţii, printre ei mulţi tineri, împreună cu directoarea căminului cultural, cu secretarul statului întocmeau planul de desfăşurare a „zilei de odihnă“, sărbătoare care trebuia organizată în comuna lor şi la care erau invitaţi colectiviştii din împrejurimi. Se discuta cu aprindere despre manifestările ce trebuiau să aibă loc, despre felul cum avea să decurgă această petrecere. — Şi de astă dată va trebui să fim la înălţime, intră în vorbă Vasile Manta, secretarul comitetului comunal U.T.M. Semnificaţia acestor cuvinte am inţeles-o măi tîrziu c Cînd am cunoscut îndeaproape Viaţa cultural-educativă din această aşezare. De la bun început te impresionează setea de a cunoaşte tot mai mult, participarea entuziastă a multor tineri colectivişti la manifestările iniţiate la cămin. De reţinut că tinerii sunt prezenţi în aceeaşi măsură atît în sectoarele de producţie ale gospodăriei colective cit şi pe scena căminului. Avînd exemplul comuniştilor, fete şi flăcăi de curînd ieşiţi la horă se întrec cu entuziasm pe ogor, răspund cu dragoste la toate chemările organizaţiei U.T.M. ori de cîte ori se porneşte vreo acţiune menită să contribuie la consolidarea economico-organizatorică a gospodăriei colective. Se vede acest lucru şi din planul de muncă al căminului cultural, în fiecare zi este organizată cite o manifestare. O seară literară sau o conferinţă, un concurs sau o călătorie pe harta raionului stîrneşte acelaşi interes. Prin toate aceste acţiuni se fac cunoscute realizările gospodăriei colective, ale unităţilor socialiste din agricultură fruntaşe, metodele folosite de acestea în lucrarea pămîntului, în creşterea animalelor. Să amintim bunăoară de întîlnirea cu fruntaşii Gheorghe Alecu, Marin Şerban, Nicolae Petre, care au împărtăşit din propria experienţă, arătînd cum îşi organizează munca, ce metode înaintate folosesc. Urmărindu-le expunerile, notîndu-şi cu atenţie multe din cele relatate, tinerii colectivişti au reuşit să-şi Îmbogăţească cunoştinţele. Şi roadele se văd. Azi gospodăria colectivă din Independenţa se mîndreşte cu tineri ca Dumitru Ioniţă, Stan Tudor, Ioana Dragomir, Vasile Enache şi alţii, care sunt evidenţiaţi de altfel şi la panoul de onoare. De acelaşi interes se bucură şi concursurile gen „Cine ştie, cîştigă", care au ca temă diverse aspecte din activitatea gospodăriei colective. Astfel, la o ultimă întrecere întrebările adresate participanţilor s-au referit la metodele folosite de gospodăria Colectivă pentru Creşterea avutului obştesc. Tinerii s-au pregătit din vreme. Munca lor în gospodărie, strădania de a învăţa cu, mai mult din experienţa înaintată a fruntaşilor, studiul cărţii ştiinţifice, i-au ajutat să dea răspunsuri bune. Concursul a venit astfel in sprijinul dorinţei tinerilor de a-şi ridica permanent calificarea pentru a contribui cu forţe sporite la creşterea bunăstării, a înfloririi , continue a gospodăriei colective. Organizaţia U.T.M. din comuna Independenţa sprijină penmanent consiliul de conducere al căminului în organizarea unor numeroase manifestări care sa contribuie la formarea conştiinţei socialiste a tinerilor, ln îmbogăţirea cunoştinţelor lor. Printre cele care se bucură de o largă popularitate sunt jurnalele vorbite, serile literare, călătoriile pe glob etc. Aşa, de pildă, în cadrul unei călătorii pe glob, se face osuccintă trecere în revistă a vieţii tineretului din ţările lagărului socialist arătîndu-se viaţa nouă pe care o trăiesc aceştia, posibilitatea de a-şi împlini orice vis. Serile literare şi recenziile sunt de obicei susţinute de fruntaşii bibliotecii comunale. Astfel, Uţa Marchidan, Vasile Manta au vorbit de curînd despre eroii din „Tînăra gardă" şi „Bărăgan". Un accent deosebit se pune pe alcătuirea unui program cit mai bogat al „foii tineretului“. Deosebită valoare educativă au expunerile pe diferite teme, simpozioanele, schimburile de păreri despre cartea citită etc. Dintre expunerile mult apreciate în ultima vreme au fost „Ce înseamnă a fi cult", „Despre prietenie şi dragoste", „Să-ţi iubeşti profesiunea“ şi altele. Discuţiile ce se poartă după aceste expuneri, sunt orientate îndeosebi către diferite aspecte din gospodăria colectivă. Astfel, în cadrul acestor convorbiri s-a vorbit despre participarea tineretului la obţinerea unor recolte bogate, la înfrumuseţarea comunei etc. Aceeaşi participare entuziastă a tinerilor se face simţită şi în cadrul formaţiilor artistice. Repertoriul acestora a fost orientat către problemele ce privesc direct procesul de producţie din gospodărie. Aşa, de pildă, brigada de agitaţie la ultimul ei program intitulat „T-auzi cum mai cîntă satul" a popularizat pe cei mai vrednici colectivişti, metodele de muncă ale acestora. Am petrecut cîteva ore în mijlocul tinerilor colectivişti din comuna Independenţa. Le-am cunoscut rezultatele din munca de zi cu zi, fapte din activitatea desfăşurată în cadrul căminului cultural. Din fiecare acţiune întreprinsă de ei am reţinut dragostea lor pentru gospodăria colectivă, preocuparea permanentă de a participa efectiv la creşterea avuţiei obşteşti, a bunăstării tuturor. TR. ROŞIANU la Cluj s-a deschis universitatea de cultură muzicală în afiş cu litere mari.I larg difuzat pe toate afişajele Clujului anunţa deschiderea noului an şcolar la „Universitatea muncitorească, de cultură muzicală“. Care este rostul acestei universităţi ? Răspunsul l-am găsit zilele trecute in cuvintele prof. dr. Merişescu, de la Conservatorul clujean, rostite cu ocazia deschiderii noului an şcolar. Am aflat acest răspuns odată cu marele număr de iubitori ai muzicii din oraşul nostru, tineri şi vîrstnici — oameni cu cele mai diverse profesiuni şi preocupări, deopotrivă chemaţi aici de pornirea sinceră de a li se împărtăşi frumuseţile şi comorile nepieritoare ale muzicii. Conferinţele accesibile oricui, prevăzute pe parcursul a doi ani — a arătat prof. Merişescu — urmăresc să dea cursanţilor un sistem inchegat de cunoştinţe asupra dezvoltării muzicii de-a lungul istoriei, asupra formelor şi genurilor ei, cit şi asupra unor probleme de estetică muzicală şi de teorie a muzicii. Ca artă care reflectă, prin intermediul sunetelor, realitatea obiectivă, care exprimă in forme şi cu posibilităţi proprii marile valori umane, muzica îi va ajuta pe cursanţii Universităţii să înţeleagă mesajul de înfrăţire, libertate şi fericire adresat oamenilor de marii compozitori prin mijlocirea muzicii. Interesul pentru muzică a maselor largi de tineri din oraşul nostru, prezenţi la deschiderea Universităţii de cultură muzicală, vădeşte multilateralitatea preocupărilor tinerei generaţii, profilul etic al omului societăţii socialiste dornic să-şi lărgească necontenit orizontul gîndirii şi cunoaşterii artistice. GHEORGHE BUŞ student, Facultatea de filozofie-istorie *** Cluj TI SERI ŞI TUSERE DE LA SATE 1 îmbogăţiţi-vă cunoştinţele citind cărţi politice, beletristice, agro-zootehnice şi de popularizare a ştiinţei REŢINEŢI! Aceste cărţi le puteţi procura de la: — librăriile şi magazinele cooperaţiei de consum — difuzorii de cârti de la sate Comandîndu-Ie LIBRĂRIEI „CARTEA PRIN POȘTĂ“ din Bucureşti, str. Biserica Enei nr. 16 i ■ ii——P—WT—WI TO» 'III'i*1 * waÉliiiM mtnnélmúímwJííiKÚ íiTi'iííif BORSA IZVOARE v MOSOSA ' «/««i....... fluviu*^r it* 'I'«**.. la / J| J i / I *1 ^ Hice.mre s« trimil »mic In biblioteca Şcolii profesionale de la grupul şcolar profesional „Steagul roşu" din Braşov Foto : N. STELORIAN Cinematografe Săritură în auri : M. Gorki ; Visul spulberat: A. Vlaicu ; Două vieţi (seria l-a) : Patria, I. C. Frinxu ; Două vieţi (am ■ bele serii) : Gh. Doja, Al. Sahia ; La începutul secolului, Republica : înviere* ; a Martie, 23 August, Volga. Libertăţii ; Rapsodia ucraineană: Magheru, Bucureşti, V. Roaită ; Umbre albe; înfrăţirea între popoare. Elena Pavel, Mioriţa. Drumul serii ; Lumea aplaudă : Lumina ; Balada soldatului : Central ; Cinci cartuşe ; G. Coşbuc ; Leul şi cintecul — Un maestru al satirei politice — Orahiile — Campionatele de atletism — Lumină în televiziune : Timpuri Noi ; Program special pentru copii : dimineaţa ; Tracul unui actor: după amiază : 13 Septembrie ; Familia Miamard : Tineretului ; Ciclu de filme pentru copii — dimineaţa. Război şi pace — ambele serii (după amiază): Al. Popov ; Spectatori in ofsaid : Cultural. Unirea, 16 Februarie, Floreasca ; Raidul vărgat : Munca : Pisica îşi scoate ghiarele : Griviţa : Patru în potop : C. David, Popular ; Evdochia : Flacăra ; El Hakim : Arta : Tracul unui actor : T. Vladimirescu ; Cer senin : Moşilor: N. Bălcescu ; Cerul Balticei : Donca Simo ; Enrico Carusso ; M. Eminescu; Genevieve : Hie Pintilie ; Clinele din mlaștină ; 8 Mai : Rio Escondido : G. Bacovia ; Leon Garros își caută prietenul; Olga Bancic. 30 Decembrie ; Aproape de soare : B. Delavrancea ; Alexartdr Xevski : I. L. Carăgiale. Elevii grupului şcolar nr. 4 din Bucureşti, participă la crosul ,,Să întîmpinăm 7 Noiembrie". Foto : S. NICULESCU Astăzi pe stadionul „23 August’ C. C. A. — Dinamo Bucureşti In campionatul categoriei A de fotbal se vor desfăşura astăzi două intilniri restanţă. Pe stadionul „23 August” de la ora 15 echipa Dinamo Bucureşti va juca în compania echipei campioane a ţării C.C.A. La Petroşani echipa locală Jiul va întîlni pe Petrolul Ploieşti care s-a înapoiat sîmbătă din turneul întreprins in U.R.S.S. PE SCURT La sfirşitul acestei săptămîni se vor desfăşura în Capitală două intilniri contînd pentru campionatul categoriei B la fotbal : sîmbătă ora 14.30 stadionul Gloria: Metalul Bucureşti — Tractorul Braşov; duminică ora 10 stadion C.A.M. : Flacăra Roşie — C.S.M. Sibiu. S-a stabilit ca întilnirile din cadrul celei de-a 10 etape a campionatului cat. A de fotbal programate duminică în Capitală să se desfăşoare un cuplaj pe stadionul „23 August" după cum urmează: ora 12,45 Progresul — Dinamo Piteşti ; ora 14,30 ; Dinamo Bucureşti — Petrolul Ploieşti. Continuindu-şi turneul in R. S. Cehoslovacă echipa suedeză de fotbal Dergryte a jucat la Ostrava cu echipa locală Banik. Gazdele au obţinut victoria cu scorul de 3-2. Echipa sovietică de fotbal Daugava Riga, aflată în turneu în R. P. Polonă, a susţinut pînă acum două intilniri. Fotbaliştii din Riga au învins selecţionata Varşoviei cu 2-0 (1-0) şi au pierdut cu 0-3 (0-1) meciul cu Wisla. Box Boxerii români au început antrenamentele in vederea ultimei intilniri internaţionale a anului pe care o vor susţine la 25 noiembrie la Sofia cu echipa R. P. Bulgaria. Din lot fac parte printre alţii C. Ciucă, A. Olteanu, C. Gheorghiu, I. Dinu, V. Mirza, C. Anton, N. Stoenescu, M. Nicolau şi V. Mariuţan. Competiţia dotată cu „Cupa F. R. Box“ continuă săptămîna aceasta în Capitală. Sîmbătă de la ora 19 în sala Combinatului Poligrafic va avea loc meciul dintre echipele I.T.B. şi Progresul Brăila, iar duminică de la ora 10 în aceeaşi sală este programată întîlnirea Flacăra Roşie Bucureşti — C.S.M.S. Iaşi. Atletism Cu prilejul campionatelor de atletism ale R. P. Chineze desfăşurate la Pekin, Cen Ciaoiuan a stabilit un nou record al ţării sale în proba de 100 m plat realizind 10”3/10 (vechiul record era de 10”4/10). Alte rezultate mai importante : prăjină Hu Ciun-tan şi Ciun I-ciu 4,40 m; 400 m garduri Lian Ci-ciuan 52”4/10 ; 1500 m Iuven-fu 3’52”9/10 (record al R. P. Chineze). Atleţii sovietici care au fost invitaţi de organizaţiile sportive din Maroc au participat la un concurs în oraşul Casablanca. Sprinterul N. Politiko a cîştigat proba de 100 m plat in 10 4/10, iar tînărul Sivlopiasov a ocupat primul loc la aruncarea suliţei cu 78,71 m. Hochei In campionatul de hochei pe gheaţă al U.R.S.S., după etapa a 3-a conduce neînvinsă Lokomotiv Moscova care a întrecut pe Electrostat cu scorul de 6-2 (0-0 ; 3-2 ; 3-0). Alte rezultate înregistrate : Spartak Moscova — S. K. Leningrad 7-7 (3-2 ; 1-3 ; 3-2) ; Daugava Riga — Lift Leningrad 5-2 (1-1; 1-1; 3-0). ■k Pe stadionul Bislet din Oslo s-au disputat două intilniri dintre echipele reprezentative de hochei pe gheaţă ale Norvegiei şi R. P. Polone. Hocheiştii norvegieni au obţinut victoria în primul meci cu 9-4 (4-1 ; 3-2 ; 2-1) în timp ce al doilea s-a terminat la egalitate : 3-3 (3-1; 0-0 ; 0-2). Mirele şi mireasa — colectivişti (Urmare din pag. 1 a) viaţa de toate zilele oamenii aceştia sunt prinşi în acelaşi ritm şi merg mină în mină ca în această horă. Au acelaşi scop: creşterea averii obşteşti din care izvorăşte bunul trai al fiecărei familii. Aşa incit acum fondul de bază al gospodăriei e mai mare de 3.609.000 lei, veniturile din acest an au trecut de 3.000.000 numai prin valorificarea orezului şi a produselor legumicole. Gospodăria a obţinut anul acesta producţii mari de cereale. Şi din zootehnie se obţin venituri mari. Valoarea zilei muncă e de 32 lei. Pentru toate aceste lucruri au muncit cot la cot cei care sunt prinşi acum în hora aceasta de la nunta lui Marin Dicu. In hora aceasta au fost aduşi mirele şi mireasa. Deci o nouă familie trece alături de sutele de familii ale satului şi merge în acelaşi pas cu ele spre acelaşi ţel. Înăuntru, în casa socrului mare, se desfăşoară acum nunta cu obiceiurile ei vechi. Au fost aduse lucrurile miresii şi aşezate frumos într-o încăpere. Sînt lucrurile pe care şi le-a făcut ea pregătindu-se pentru viaţa de familie, de cînd lucrează în gospodăria colectivă, adică de un an de zile. Mobilă nouă, maşină de cusut, plapumă, perne, cuverturi, covoare, prosoape, rochii, cearceafuri... Oaspeţii le privesc şi le admiră, după datină. Mirele e tot timpul foarte vesel, mireasa e îmbujorată, şi pe lîngă ei se invîrtesc mereu oamenii care alcătuiesc ierarhia tradiţională : socrii, nunul mare, nuna, fratele de mină, vorniceni etc. etc. O întreagă suită. Stau alături de Gheorghe Zarcu — preşedintele gospodăriei colective. E oaspete de onoare. Zîmbeşte cu capul plecat, strivind cu degetul o firimitură de pline. — Mă gîndesc — îmi spune el, ridicînd capul — că dacă nu era gospodăria colectivă, nunta asta n-ar fi avut loc. Ar fi fost cu neputinţă. Cum era să-şi însoare Gheorghe Dicu feciorul cu fata lui Ion Bariu ? Dicu era mijlocaş, avea 7 hectare de pămint. Bariu era sărac, a fost fierar şi nu l-ar fi luat în seamă Dicu. El i-ar fi căutat lui fecioru-său o mireasă cu stare. Ce noroc pe „mînjii“ ăştia tineri că au putut să se căsătorească, că dragostea lor nu s-a înecat în durere... Bătrinul Dicu nu mai are acuma nimic împotrivă. Uite-l că e fericit, şi-i mai ride şi lui mustaţa... Era un om tare închis înainte. Da, da, se schimbă şi oamenii... Lăutarii cîntau vechiul cintec al miresii. „Ce făcui, mă măritai. Multă dragoste stricai...“ Vezi bine, cintecul acesta nu i se potriveşte miresei de astăzi. E un cintec al mireselor de altădată, care-şi „stricau dragostea“ pentru că erau nevoite adesea să se mărite nu cu cine iubeau ci cu cine avea mai multă avere. Bine că din ce a fost atunci n-a rămas decit cintecul. Elena, mireasa lui Marin Dicu, e fericită. — Mulţi oameni au trăit nefericiţi, aici în sat la noi, din cauza zestrei — continuă preşedintele. Tudor al lui Nicu Muşuroi, acum om bătrîn, a stricat o dragoste mare care a avut-o el în tinereţe, ca să ia o fată cu avere. Nistor al lui Pastor la fel. Alţii nu şi-au aruncat ochii la avere. S-au împotrivit părinţilor şi s-au însurat cu femeia pe care au iubit-o. Avem aici un brigadier, Stancu Puţinelu. A fost săracul săracilor pentru că s-a însurat cu fata pe care a iubit-o, cu toate că era chipeş şi şi-ar fi găsit o fată cu avere. Au trăit în sărăcie, dar cu mingiierea că nu şi-au călcat în picioare dragostea. Acum trăieşte şi el în îndestulare. A cîştigat bine la gospodărie. E om harnic. Şi-au făcut casă. Acum spune : „Îmi pare că iau viaţa de la capăt“. Şi chiar aşa este. El abia acum trăieşte cum ar trebui. Dar de unde să ştie „mînji” ăştia toate astea ? Pentru ei acum e simplu: îşi fac ochiade, îşi spun vorbe dulci, şi cînd dragostea a prins rădăcini şi zic că nu mai pot unul fără altul, vin la noi la sediu : „Cit avem de primit că vrem să facem nuntă în alte zile... In jurul nostru se desfăşura încontinuu veselia nunţii cu cîntecele, cu jocurile, cu glumele, cu ritualurile ei năstruşnice. In jurul mirelui şi al miresei s-au strins prietenii lor, tovarăşii lor din echipă, din brigadă. Tinerei perechi i se fac daruri şi urări. Urarea cea mai des auzită este aceea de fericire, trai bun, copii, bătrîneţe liniştită. Este ceea ce în mod sigur poate avea o tînără pereche de colectivişti. Incepînd de mîine Marin Dicu va pune temelia unei familii fericite. Deja pe răbojul lui s-au adunat zilele-muncă pe care le-au făcut el şi mireasa, socotelile gospodăreşti. Va începe să-şi construiască un grajd şi o magazie. Va merge la Corabia să-şi cumpere aparat de radio. Mobilă are. Poate mai tîrziu are să-şi facă şi altă casă. Deocamdată casa bătrînească e destul de bună. Cu ce are să primească acum la împărţirea veniturilor, are alte planuri. Va avea 300 de zile-muncă. Asta înseamnă destul de mult. De mîine viaţa de familie începe să-şi urmeze cursul normal. Dicu Marin — cap de familie. Sună frumos! 11 privesc aşa cum e acum, inuit, voinic, mîndru, cu trăsăturile unui om sigur pe puterile lui. Va fi una din familiile de nădejde ale colectivei. Aşa gîndeşte poate şi preşedintele, care stă lîngă mine şi nu-l slăbeşte din ochi pe Dicu. Mîine va trebui să facă unele modificări în statisticile gospodăriei colective. ---- A apărut ---- Tînărul leninist Revistă editată de C.C. al U.T.M. Octombrie 1961 * * * — Plenara lărgită a C.C. al U.T.M. ; * * *—Pentru continua îmbunătăţire a activităţii organizaţiilor U.T.M. de la sate. ÎN AJUTORUL PROPAGANDISTULUI S. STELIAN — Inevitabilitatea istorică a trecerii omenirii de la capitalism la socialism. VIAŢA U.T.M. F. RISTACHE — Creşterea cadrelor — o sarcină principală ; D. IOANA — Instruirea activului raional; V. ANDREI. Rostul tău în gospodăria colectivă ; A. CARP — Brigada tinerilor crescători de păsări; G. GRAURE — Blocul de oţel. ŞCOLI ŞI PIONIERI * * * — Detaşamentul de pionieri. * * * — Sfatul unităţii porneşte la muncă. DIN EXPERIENŢA COMSOMOLULUI L. KARPINSKI — Să învăţăm să trăim şi să muncim în chipcomunist. RĂSPUNDEM LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR CE SĂ CITIM G. DIMISIANU—Mihai Novicov : „Din anii studenţiei“ . I. SAVA — Concursul şi festivalul Enescu — mare sărbătoare a muzicii româneşti. Cursuri profesionale serale pentru muncitori morari şi brutari ! In zece centre şcolare situate în regiuni cu industria de panificaţie şi morărit mai dezvoltate, printre care Bucureşti, Oltenia, Hunedoara, Bacău, Banat, Galaţi, Ploieşti şi altele au început cursurile şcolilor profesionale serale care pregătesc muncitori calificaţi în meseriile de morar şi brutar. La aceste şcoli s-au înscris 335 de muncitori. Durata studiilor este de doi ani. Dimineaţa elevii lucrează în fabrică, după un program redus şi seara merg la cursuri unde, în afara cunoştinţelor de cultură generală, îşi însuşesc noţiuni de tehnologia industriei morăritului şi panificaţiei, de fizică şi chimia cerealelor şi făinurilor, precum şi de microbiologie. Muncitori, maiştri şi tehnicieni cu experienţă îndelungată în fabricarea piinii şi a produselor de panificație şi-au dat concursul la întocmirea programei analitice și la elaborarea manualelor pentru aceste cursuri. Un obiectiv important economiile (Urmare din pag. la) departe posibilitățile de a face economii, pe care le-am descoperit la locul nostru de muncă. Iată, de pildă, cineva dintre noi a observat că dacă banda de hîrtie se rupe odată, apoi pentru a o lega din nou ne trebuiau 4 minute. Or, intr-un singur minut maşina noastră produce o bandă de hîrtie lungă de 350 metri şi lată de 4 metri. în 4 minute de întrerupere, se pierd deci circa 5000 metri pătraţi de hîrtie. Este oare asta un fleac? Fără îndoială că nu ! Hotărîrea brigăzii a fost: fiecare la locul său de muncă să fie atît de atent incit numărul de întreruperi să fie cit mai mic. Aşa am reuşit ca numai în primele 10 zile din luna octombrie să dăm peste plan 20 tone de hîrtie de calitate foarte bună. Aceasta înseamnă şi o serioasă economie la manoperă. Mai putem adăuga la aceasta şi o altă acţiune a brigăzii noastre. înainte, schimbarea unei site dura în medie 7-8 ore. Zeci de mii de metri de hîrtie, care puteau fi produşi în acest timp, se pierdeau. Am hotărît ca prin concentrarea tuturor forţelor brigăzii, printr-o mai bună organizare a locului de muncă, să grăbim ritmul lucrărilor şi să reducem acest timp. Şi am reuşit: astăzi schimbarea unei site se face de către brigada noastră în 2—2,5 ore. Am găsit desigur încă multe alte posibilităţi de a realiza economii la locul de muncă al fiecăruia dintre membrii brigăzii, şi ele sunt folosite în mod curent. Important de reţinut este, după părerea mea, ideea că realizarea de economii nu este un lucru întîmplător, o sumă de bani pe care o constaţi la sfirşitul lunii, că ai economisit-o, ci rezultatul unei acţiuni de la început bine gîndită, bine organizată, cu participarea fiecărui membru al brigăzii pentru descoperirea și valorificarea tuturor posibilităților pe care le avem la locul de muncă. Artişti în mijlocul petroliştilor Artiştii Teatrului de Stat din Ploieşti au fost de curînd oaspeţii petroliştilor de la Moreni şi Boldeşti, ai minerilor din Filipeştii de Pădure, ai ţăranilor muncitori din Sillea, Smeeni, Ciorăşti, Ziduri, Dumitreşti şi din alte localităţi. Prezentarea de spectacole in oraşele, centrele muncitoreşti şi în satele regiunii a devenit pentru colectivul teatrului ploieştean un lucru obişnuit. De aceea, piesele din repertoriul său : „Nila“, „Mincinosul“, „Siciliana“ sunt cunoscute nu numai la Ploieşti dar şi în multe alte localităţi ale regiunii. Preocuparea colectivului teatrului pentru educarea artistică a unor mase tot mai largi este ilustrată şi de faptul că din numărul de spectacole prezentate de la începutul anului şi pînă acum, mai mult de jumătate au avut loc la sate şi în diferite centre muncitoreşti din regiune. Pe lîngă spectacole, artiştii Teatrului de Stat din Ploieşti contribuie la ridicarea nivelului cultural-artistic al oamenilor muncii şi prin sprijinul acordat formaţiilor de teatru de amatori.