Scînteia Tineretului, mai 1964 (Anul 20, nr. 4652-4676)
1964-05-03 / nr. 4652
poporul nostru sărbătorit cu bucurie şi Emum 1 MM, im SOLIDIITĂTII INTERNATIONALE A CEIOR CE MUNCESC (Urmare din pag. 1) membri ai Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului, în tribuna oficială, împreună cu conducătorii de partid şi de stat se află şi secretarul general al Federaţiei Sindicale Mondiale, Louis Saillant. în tribune sunt prezenţi numeroşi invitaţi: conducători ai organizaţiilor de masă şi ai instituţiilor centrale de stat, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor Capitalei, fruntaşi în întrecerea socialistă, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Sunt prezenţi, de asemenea, numeroşi oaspeţi de peste hotare. în tribuna rezervată corpului diplomatic se află şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. Fanfara militară aflată în piaţă intonează Imnul de stat al Republicii Populare Române. Mitingul este deschis de tovarăşul Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ia cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Române. Cuvîntarea este subliniată de urale şi ovaţii puternice, începe apoi marea demonstraţie. Copiii: albine şi flori , scurt semnal melodios, un „moto“ muzical din clinchete argintii — şi iată că fanfara tace, pentru a-şi ceda atribuţiile micilor purtători de tobe şi trîmbiţe, falnicii crainici ai coloanei pioniereşti. Deodată pătrund în Piaţa Aviatorilor toate florile pe care le cunoaşte pămîntul ţării noastre, între zeci de culori delicate, domină totuşi macii aprinşi; ba nu, sînt cravatele purpurii purtate cu nesfîrşită mîndrie de aceşti copii, pe chipurile cărora se citeşte voioşia, sănătatea, traiul fără griji. Din coloană, se văd răsărind notele scumpe pionierilor —- 9 şi 10. E firesc: într-un fel sînt graficele lor de producţie. Tribunele aplaudă cu căldură. Iată carul alegoric cu simbolul activităţilor din palatele şi casele pionierilor : de la constructorii de aeromodele şi navomodele, pînă la cercetătorii aplecaţi deasupra microscoapelor şi lunetelor respective. Iată o grădină în mers, printre răsadurile şi printre stupii căreia trebăluiesc de zor micii naturalişti. Trec apoi pionierii biciclişti, ducînd în spate rucsacuri, parcă pregătindu-se de drumeţii dragi spre cunoaşterea frumuseţilor patriei. Grupuri mari de pionieri, în costume de feerie, nespus de graţioase, aduc sugestia basmului atît de îndrăgit la vîrsta lor. Iată-i, albine, cum îşi mişcă străveziile aripi în jurul florilor roşii. Iar aceste zîne micuţe care trec pe dinaintea tribunelor purtînd diademe de aur în păr, îmbrăcate cu rochii de culoarea purpurei, sunt copiii aceloraşi muncitori bucureşteni care, în urmă cu două decenii, ar fi avut de înfruntat Curtea Marţială pentru intenţia de a sărbători, în vreun fel, ziua de 1 Mai... De aceea semnificaţia desprinderii unui stol de copii din coloană, semnificaţia urcării lor la tribună, semnificaţia îmbrăţişării conducătorilor de partid şi de stat, cărora copiii le-au oferit cu dragoste buchete de garoafe, a fost mai limpede ca totdeauna. Plină de fantezie, voie bună şi poezie delicată, coloana pionierească a desfăşurat, la 1 Mai 1964, tabloul vieţii fericite de care — mulţumită luptei partidului — au parte copiii patriei noastre. Dinamica succeselor înd, pe magistrala de oţel, cea de a 140-a locomotivă Diesel — electrică ieşea pe poarta Cizmei „Electroputere“, alături, pe aleea asfaltată, carul alegoric şi graficele erau gata pentru demonstraţia de a doua zi. Iar a doua zi, de 1 Mai, prin faţa tribunelor din piaţa Alex. I. Cuza, constructorii de maşini electrice, deţinători ai Steagului roşu şi a diplomei de întreprindere fruntaşă pe ramură, îşi arătau înfăptuirile pe grafice sugestive: săgeţi roşii şi albastre ţîşneau în sus, neabătute, în ritmuri constante, semnificînd viteze remarcabile. La „Electroputere“ se vor produce în acest an de 7,5 ori mai multe locomotive Diesel-electrice decît în anul 1960 , în primul trimestru productivitatea muncii la fabrica L.D.E. a crescut cu 16,5 la sută faţă de anul 1963. ...Pe graficul Uzinei de utilaj petrolier „1 Mai" din Ploieşti, săgeţile urcă vertiginos, parcă tinzînd spre înălţimea instalaţiei 3 DH-200, ultima realizare a colectivului de aici, care a primit de curînd diploma de onoare şi medalia de aur a Tîrgului internaţional de primăvară de la Leipzig... în întreaga ţară, colectivele din întreprinderi au înscris succesele lor în întrecerea socialistă, în cinstea celei de a XX-a aniversări a Eliberării patriei. Pe mii de grafice un element comun: ritmul înalt de creştere a producţiei industriale. Diagramele, traduse în limbajul fizicii, dau imaginea vitezelor într-o mişcare uniform accelerată. Această comparaţie este perfect valabilă. Să privim o clipă pe graficul desenatului la producţia globală industrială: Anul 1959: 100 la sută; 1960 : 116,9 la sută ; 1962 : 155 la sută ; 1963 : 174 la sută. Ropote de aplauze, urale entuziaste au izbucnit din mii de piepturi cînd tovarăşul Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri a anunţat că planul de stat pe primul trimestru al acestui an a fost îndeplinit în proporţie de 103 la sută, realizîndu-se o producţie industrială cu peste 16 la sută mai mare decît în trimestrul I al anului trecut. Sunt cifre care vorbesc de la sine, cifre în care s-au contopit înfăptuirile fiecărei uzine sau fabrici în parte. In spatele acestor cifre lapidare simţi pulsul fiecărui colectiv de muncă, capacitatea şi eforturile făurarilor acestor ritmuri, în mijlocul unei adevărate grădini mişcătoare, înconjurate de steaguri purpurii şi tricolore, panourile purtate de braţe vînjoase ilustrează succesele obţinute de colectivele întreprinderilor şi instituţiilor bucureştene. Oamenii muncii din Capitală raportează partidului că, în cinstea zilei de 1 Mai, au depăşit planul pe primul trimestru, în întinerită Uzină „Griviţa roşie“ se construiesc acum utilaje tehnologice pentru industria chimică şi rafinării. In acest an volumul producţiei acestor utilaje va fi de 4,7 ori mai mare faţă de anul 1961. Colectivul „Griviţei roşii“ raportează că, în primele patru luni ale anului, planul producţiei marfă a fost realizat în proporţie de 105 la sută, utilajele pentru marile obiective în construcţie, prevăzute în această perioadă, fiind livrate în totalitate. Alături de muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de aici, din marile întreprinderi din Capitală cu vechi tradiţii de muncă şi luptă, iată, întîmpinate cu puternice aplauze şi colectivele celor 11 noi întreprinderi industriale construite în Bucureşti în primii ani ai şesenatului. Uzina de anvelope „Danubiana“ va produce în acest an o dată şi jumătate mai multe produse decît în anul trecut. Şi rezultatele pe primele patru luni sunt grăitoare : producţia globală a fost realizată în proporţie de 108 la sută, producţia marfă de 107 la sută. In trimestrul I, au fost realizate aici economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 3 500 000 lei. Asemenea rezultate au fost obţinute şi la C.I.L. Pipera, la Combinatul de cauciuc Jilava, la întreprinderea de prefabricate „Progresul", la Uzina de autobuze, la „Republica“, „Laromet“, „Electrofar“, „Flacăra roşie" şi alte întreprinderi din Capitală. In coloane şi în tribune — purtătorii steluţelor roşii. Printre ramurile înflorite, cu neputinţă de numărat, se zăresc portrete ale fruntaşilor. Pe pieptul multora dintre demonstranţi străluceşte steluţa rubinie de „Fruntaş în întrecerea socialistă“, ordine şi medalii. Peste 50 000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni din Capitală se mîndresc astăzi cu titlul de fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1963. Cincizeci de mii ! Şi alături de ei — sute de mii în întreaga ţară. Sute de mii de oameni care s-au distins prin muncă deosebită în slujba desăvîrşirii construirii socialismului în patria noastră. Ei sînt prezenţi în primele rînduri ale colectivelor de muncă, numele lor este legat de cele mai frumoase realizări : de noile produse — 3 DH-200, semănătoarea SPC-6 sau maşinile fabricate la „înfrăţirea“ Oradea şi întreprinderea mecanică Roman, de noile modele şi produse destinate consumului, de cele 9 360 tone de oţel şi 5 400 tone laminate realizate peste plan de la începutul anului la Reşiţa şi Oţelul Roşu, de cei 1 340 000 lei economisiţi pe trimestrul I de colectivul Uzinei metalurgice Iaşi — una dintre cele mai tinere uzine din ţară. Steluţa rubinie străluceşte pe pieptul multora dintre constructorii Combinatului siderurgic de la Galaţi, care au montat pînă acum peste 5 000 tone construcţii metalice şi au turnat 47 000 mc de betoane, pe pieptul constructorilor marilor obiective de pe Argeş şi Bistriţa, de la Turnu-Măgurele şi Craiova, Oradea şi Slatina, Călăraşi şi Dej, al constructorilor noilor cartiere de locuit din Bucureşti, Cluj, Piteşti, Braşov şi din atîtea locuri din ţară. Alături de cei vîrstnici, cu o bogată experienţă în muncă, păşeşte tineretul. Insuşindu-şi cu perseverenţă noile procedee tehnologice şi metodele avansate de muncă, ridicîndu-şi necontenit calificarea profesională, tinerii din fabrici şi uzine contribuie efectiv la înfăptuirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, la realizarea ritmurilor de creştere ale producţiei şi productivităţii muncii. In ziua marii sărbători, au fost prezenţi în coloane mulţi tineri fruntaşi, care prin pricepere şi sîrguinţă s-au făcut stimaţi în colectivele în care lucrează : strungarul Ion Cristina — de la „Griviţa roşie“, ştanţorul Paul Dăndăreanu — de la Fabrica de încălţăminte „Dîmboviţa", inginerul Constantin Burtea — de la C.I.L. Pipera, operatorul chimist Dumitru Ilie de la „Danubiana", Nicolae Negrea — de la „1 Mai“-Ploieşti, Gheorghe Ene — de la „Electroputere“ — iată cîţiva din zecile de mii de tineri care au trecut la 1 Mai prin faţa tribunelor, unindu-şi glasurile în urale puternice, hotărîţi să-şi sporească în continuare eforturile pentru obţinerea unor şi mai bune rezultate în întrecerea socialistă. ...Trec ultimele coloane de demonstranţi. In aceea a raionului Nicolae Bălcescu se află şi colectivul Fabricii „Dîmboviţa", întreprindere evidenţiată pe ramură în întrecerea socialistă pe anul 1963. In cele patru luni care au trecut de la începutul anului, aici au fost create peste 150 de modele noi de încălţăminte. Printre cei care au contribuit la buna execuţie a acestora se numără şi tînăra Vasilica Nicolau, cea mai bună croitoreasă de piele din fabrică. Portretul ei este purtat de unul dintre cei mai vîrstnici muncitori. La trecerea coloanei, o tînără din tribună s-a îmbujorat de emoţie şi bucurie. Era chiar Vasilica Nicolau. Ea îşi aplauda tovarăşii de muncă şi în ochii ei se putea citi recunoştinţa faţă de cei care au ajutat-o să păşească pe treptele perfecţiunii profesionale, acordîndu-i acum încrederea de a-i reprezenta la tribuna din Piaţa Aviatorilor, trec făuritorii •• plinii a acelaşi entuziasm a fost sărbătorită ziua de 1 Mai de către lucrătorii Staţiunilor de maşini şi tractoare, din G.A.S.-uri, de către milioanele de colectivişti din satele patriei. „Făuritorii pîinii" — au salutat întîia zi de mai cu un succes remarcabil : în majoritatea regiunilor ţării au fost încheiate în bune condiţii lucrările de arături şi însămînţări. In toate oraşele regionale, la mitingurile şi demonstraţiile oamenilor muncii au participat reprezentanţii satelor noastre, care, alături de întregul popor şi-au manifestat ataşamentul pentru cauza Partidului Muncitoresc Român, hotărîrea de a urma cu fermitate indicaţiile partidului de a întări necontenit marea gospodărie socialistă, de a spori an de an bogăţia şi roadele pămîntului. In Capitală, prin faţa tribunei oficiale, îmbrăcaţi în pitoreşti costume naţionale, şi-au făcut apariţia grupuri de oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti. In sunetele vesele ale tarafurilor, în piaţă s-au încins hore. Pe o mare pancartă se putea citi lozinca : „Să trăiască şi să se întărească alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colectivistă, temelia de neclintit a regimului democrat-popular!“ Numeroşi colectivişti au defilat ieri şi prin faţa tribunelor din oraşele Craiova Cluj, Timişoara etc. Hotărîrea exprimată de miile de colectivişti, tractorişti sau lucrători în G.A.S. care au sărbătorit ziua de 1 Mai, fie în cadrul demonstraţiilor şi mitingurilor din oraşe, fie la căminele culturale este de a munci în aşa fel încît recoltele acestui an să fie dintre cele mai bune. Recunoştinţa celor ce învaţă fluviul uman care-şi poartă nesfîrşitele valuri, trec tinerii a căror principală muncă este studiul, însuşirea comorilor ştiinţei şi culturii. Succesele lor la învăţătură apar concretizate îni cifre şi date pe panourile coloanelor, alături de simbolurile grăitoare ale marşului lor spre lumina cunoaşterii. Trei sute de elevi de la Şcoala medie nr. 34 din Bucureşti au purtat, împreună cu profesorii lor, florile dragostei şi recunoştinţei pentru condiţiile create muncii de învăţătură. Pentru elevi ca Teodora Scumpu, clasa a IX-a B, Nicolae Pavelescu clasa a X-a B, Ella Lupan clasa a IX-a, notele de 9 şi 10 care le populează în exclusivitate rubricile matricole sunt modul de a răspunde, după puterile unor adolescenţi, minunatelor condiţii create pentru ei, materializate şi în frumoasa lor şcoală nouă din cartierul Floreasca. De altfel numai în perioada 1960—1963, printre construcţiile care au împodobit Capitala noastră se numără şi şcoli cu 800 săli de clasă. Panoul studenţilor de la politehnica bucureşteană are nişte suporturi originale : două uriaşe rigle de calcul. Elena Finţescu, din anul III de la Facultatea de tehnologia construcţiilor de maşini, Mihai Izbăşescu, anul V electronică, Ionela Vişa, anul III metalurgie se numără printre studenţii fruntaşi ai institutului. Calificativele lor, vădind buna pregătire, echivalează şi ele cu nişte rapoarte de activitate demne să figureze alături de graficele de producţie purtate de cele mai harnice colective ale uzinelor şi fabricilor noastre. Şi nu vor trece mulţi ani pînă cînd în graficele întreprinderilor metalurgice, constructoare de maşini şi maşini electronice vom citi şi munca acestor studenţi de azi, viitori ingineri. Ei vor păstra amintirea unei studenţii bogate în frumuseţi, mulţumită grijii părinteşti cu care a fost privită, necontenit, munca lor de însuşire a cunoştinţelor. Numai în ultimii patru ani noile cămine studenţeşti din Capitală — acele palate din beton şi cristal — şi-au deschis porţile în faţa a şapte mii de studenţi. La Cluj, studenţii au luat parte la demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai, avînd în minte silueta recentelor edificii, ai căror beneficiari sunt ei : cele trei amfiteatre date în folosinţă la Institutul agronomic „Dr. Petru Groza“, laboratorul Institutului de medicină şi farmacie, laboratorul şi amfiteatrul Facultăţii de chimie. Incît, cînd din mijlocul talazurilor omeneşti izbucnea scandată cu voci puternice, recunoştinţa („tinereţea fericită / de partid ni-e făurită“), în aceste puţine cuvinte se concentrau, ca într-un focar de lentilă, şi actualii ani de învăţătură şi anii muncii colective din viitorul apropiat, din clipa cînd pe diplomele de absolvire, alături de iscălitura decanului, va contrasemna tinereţea însăşi. Cu tinereţea, un sărbăto ameni tineri cu muşchi şi nervi de oţel, oameni tari şi-au dat şi în această primă zi de mai întîlnire în Piaţa Aviatorilor. Atleţi, gimnaşti, ciclişti sau fotbalişti, mii şi mii de sportivi se întrec în graţie şi măiestrie. Victoria surîde fiecăruia, căci ea încununează marşul impetuos al mişcării sportive de masă care cuprinde în rîndurile sale aproape 4 milioane sportivi. In fiecare an, şi mai ales acum în anul celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, marile întreceri cheamă pe stadioane milioane de tineri. Astăzi, aici, în piaţa marii demonstraţii, consacraţi sau începători în tainele luptei cu secundele şi distanţa înscriu cu trupurile lor numele zilei pe care o sărbătorim „1 Mai“, al scumpei noastre patrii „R.P.R.“, al partidului nostru care ne conduce pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste şi cuvîntul atît de scump tuturora „Pace". In fruntea demonstranţilor sportivi au păşit campioni mondiali, olimpici, europeni şi naţionali. Cine ştie cîţi tineri din „schimbul“ lor de mîine îi urmau ? In majoritatea oraşelor spectacolele festive închinate zilei de 1 Mai au început imediat după mitingurile şi demonstraţiile oamenilor muncii. La Bucureşti, cîntecele şi dansurile cu care s-a încheiat marea paradă din Piaţa Aviatorilor au dat şi semnalul serbărilor din după amiaza zilei. Deşi vremea a fost nefavorabilă, am întîlnit la Pădurea Băneasa sute de maşini, autobuze, motociclete — foarte mulţi oameni ai muncii, în special tineri. Grupuri vesele se răspîndiseră prin pădure, se cînta, se rîdea, se juca volei*. La orele 17, pe estrada din centrul parcului au început spectacolele formaţiilor artistice : Fanfara M.F.A., corul I.D.G.R., formaţia de muzică uşoară şi de estradă a S.G.C.M., echipele de dansuri populare ale întreprinderii de construcţii speciale industriale i-au încîntat pînă seara pe vizitatori. In alt punct al Bucureştiului, la Casa de cultură a tineretului din raionul Nicolae Bălcescu, spectacolele au început tot în aer liber, pe estrada special amenajată. Corul Uzinelor „Autobuzul“, orchestra de muzică populară a întreprinderii „Dîmboviţa“ au deschis seria spectacolelor. Cu un vădit interes s-au urmărit programele tinereşti, pline de optimism ale echipelor de dansuri şi de muzică uşoară, alcătuite din tineri muncitori de la întreprinderea „Flamura roşie", cele interpretate de orchestra şi soliştii întreprinderii poligrafice nr. 4, dansurile pline de vioiciune ale muncitorilor-artişti amatori de la întreprinderea „Dîmboviţa“ etc. După spectacole, a urmat pînă noaptea tîrziu, dans. Spectacole asemănătoare s-au prezentat la Teatrul de vară şi pe estrada din Parcul Herăstrău, la Teatrul de vară „23 August“ şi în alte puncte din jurul Capitalei. Din ţară veştile confirmă că voia bună, veselia şi optimismul sărbătoresc al milioanelor de oameni a învins în această primă zi de mai pînă şi... ploaia care a căzut în mai multe regiuni. La Bacău, ca şi la Bucureşti, festivalurile artistice dedicate zilei de 1 Mai au început imediat după mitingul oamenilor muncii. Sala Teatrului de stat din localitate era, chiar de la orele prînzului, arhiplină. Orchestrele „Plaiurile Bistriţei“ şi Filarmonica de stat Bacău, brigada artistică de agitaţie a Fabricii textile „Proletarul“, formaţiile Şcolii populare de artă, ale şcolilor medii 1, 2, 3 şi 4, echipele de dansuri ale cooperativei „Muncă şi Artă", sunt numai cîteva dintre numeroasele formaţii artistice care au prezentat programe în această zi în faţa a mii de spectatori din oraşul Bacău. La Timişoara, imediat după demonstraţie, mii de oameni s-au îndreptat spre Pădurea Verde, un foarte bun loc de recreare şi un vestit centru de organizare a serbărilor cîmpeneşti. Alte sute şi mii de timişoreni au urmărit programele artistice şi au sărbătorit ziua de 1 Mai în Parcul de cultură şi odihnă, la grădina de vară a cinematografului „Modern“ etc. Tinerii Gheorghe Pîrvănescu, lăcătuş la I.T.T. şi Oprica Pîrvănescu, filatoare la Industria lînei din Timişoara au putut fi întîlniţi la serbarea cîmpenească, urmărind spectacolele clubului 1 Mal, ale întreprinderii de transporturi şi ale căminului cultural din Albina. Ion Biţa, zidar la întreprinderea 4 construcţii din Suceava, şi-a petrecut şi el, după cum ne informează corespondentul nostru pentru această regiune, foarte plăcut ziua de 1 Mai. De dimineaţă a participat la miting împreună cu mulţi tovarăşi de muncă, iar după amiaza a fost invitat în casa unor prieteni, unde veselia n-a contenit ore în şir. Seara s-au dus cu toţii la un spectacol al ansamblului „Ciprian Porumbescu“. Iar de la Craiova aflăm despre doi tineri colectivişti, Marin Truşcă şi Ion Tiefu, din comuna Almăj, care au făcut parte din coloanele zecilor de mii de demonstranţi. Veniseră să reprezinte comuna lor la mitingul de la Craiova. Corespondentul nostru i-a întîlnit după demonstraţie pe Calea Unirii, i-a însoţit apoi urmărind — ca spectatori — programul diferitelor estrade, apoi la stadion la o demonstraţie de gimnastică şi la un meci de fotbal, iar spre seară în Luncă, prinşi în una din zecile de hore populare care se încinseră aici. Mii de craioveni au petrecut, în felul acestor doi tineri, ziua de 1 Mai. * Demonstraţia oamenilor muncii de 1 Mai 1964 a fost o grandioasă trecere în revistă a victoriilor dobîndite de poporul nostru în îndeplinirea obiectivelor măreţe trasate de partid, în creşterea nivelului de trai, în opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului. în întreaga ţară oamenii muncii au defilat prin oraşe a căror înfăţişare constituie ea însăşi o imagine grăitoare pentru rodnicile noastre înnoiri. De ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, fiecare participant la demonstraţie a simţit mai mult decît oricînd valoarea sporită a contribuţiei adusă de poporul nostru la cauza socialismului şi a păcii. Asemenea sensuri majore au dat avînt uriaşei coloane în mers, şi nici o încruntare a norilor nu ar fi fost în stare să risipească lumina sărbătorească a acestei prime zile de mai. Reportaj realizat de : I. ARTHUR E. FLORESCU ŞT. IUREŞ şi corespondenţii noştri regionali. floarea şi turîşul tinereţii In sute de mii de ediţii au dat strălucire zilei de 1 Mai 1964 Foto : ION CUCU