Scînteia Tineretului, februarie 1965 (Anul 21, nr. 4886-4909)
1965-02-02 / nr. 4886
Şi „recordistele pot produce mai mult lapte erma de vaci a G.A.S. Tutova, regiunea Iaşi, numără în prezent 317 capete. Cuprinde animale valoroase. Procesul de ameliorare este în plină desfăşurare. Pentru a se ţine o evidenţă perfectă a capacităţii lor de producţie, vacile au fost împărţite în două grupe mari, în cadrul fermei lucrează două brigăzi de îngrijitorimulgători. Prima e condusă de tînărul Ion Ciubotaru, iar a doua de Gheorghe Volf. Preocupaţi ca nivelul producţiei de lapte să crească mereu, îngrijitorii au pus în aplicare o serie de metode ştiinţifice avansate. Vacile au fost împărţite în funcţie de greutatea corporală şi producţie, în loturi omogene de cîte 13—15 capete fiecare. în grajduri loturile sînt dispuse, de la un cap la altul, după posibilităţile de producţie : 3 000—3 500, 3 500—4 000 litri şi peste 4 000 de litri. In cadrul loturilor mulgătorii şi-au format cîte două-trei grape. Pornită de pe aceste baze, întrecerea socialistă care se desfăşoară în acest sector are un caracter stimulativ, concret. Ţinta fiecărui îngrijitor este să se menţină mereu în frunte. Comunistul Ion Baltîza are 26 de ani. Lucrează aici de peste patru ani. Cînd şi-a luat lotul de vaci în primire, fraţii Vasile şi Ştefan Onici, utemişti ca şi el atunci, deţineau recordurile producţiei, cîte 2 800 de litri pe cap de vacă furajată. Balcîza pornea de la producţii mai modeste. Junincile îngrijite de el, nou intrate în lactaţie, dădeau o producţie medie anuală de lapte de 2 000 de litri. Fireşte, era greu să-i ajungă pe cei doi Onici. Dar nu imposibil. Studios, cu ochii mereu la... metodele vecinilor lui cu mai multă experienţă, Balcîza a hotărît să facă totul pentru a-i ajunge pe fruntaşi. Văzîndu-l îndrăgostit de meserie, Onicii, ceilalţi îngrijitori, l-au sprijinit cu fapta şi povaţa. I-a venit în ajutor şi organizaţia U.T.M. I-au fost recomandate cărţi, broşuri, a fost îndrumat să se înscrie la cursurile zootehnice. Tînărul învăţa, lucra exemplar. Ochiul lui a început să vadă cît valorează fiecare animal, care e perspectiva de producţie a fiecărei vaci. Şi-a alcătuit în lot trei grupe. Una dintre ele o formau „Ţiganca“, „Frunza“, şi „Galiana". Pe acestea a hotărît să le ţină sub observaţie permanentă. Şi a făcut „descoperiri“ interesante. In anul 1962 toate cele trei vaci au avut cam aceeaşi producţie : 3 400 de litri. Pe lot a obţinut 3 250 de litri. Dar erau mulţi îngrijitori înaintea lui : fraţii Onici, Constantin Duca, Gheorghe Palade şi alţii. A modificat raţiile, a stabilit cu exactitate tainul fiecărui animal, respectînd indicaţiile inginerului zootehnist, şi programul zilnic de grajd. In 1963 cele trei vaci „recordiste“ s-au detaşat una de alta : „Ţiganca“ dă 4 889 de litri, „Frunza“ — 3 702 litri, „Galiana“ — 3 353 litri. Creşte şi producţia întregului lot la 3 750 de litri. La bilanţ se calculează producţia medie pe întreaga fermă : 3 300 de litri, cu 100 de litri mai mult decît era planificat pe cap de vacă furajată. Balcîza obţinuse de la lotul său cele mai ridicate producţii. Tovarăşii lui l-au felicitat cu căldură. La începutul anului 1964 tinerii îngrijitori de animale îşi stabilesc obiective noi, îşi iau angajamente concrete în întrecerea socialistă. Principalul angajament colectiv a fost : să obţină cu 100 de litri mai mult lapte pe cap de vacă furajată, să reducă preţul de cost al litrului de lapte cu 0,03 lei. Balcîza a împărtăşit metodele lui şi celorlalţi. S-a desprins mai ales corelaţia dintre lot — grupe — raţii — stadiul de gestaţie al fiecărei vaci. — Cu cît ştii mai precis care e perspectiva de producţie a fiecărui animal, cu atît cîştigi — a spus Balcîza. Pentru că în funcţie de aceasta alcătuieşti raţiile pe luni, decade şi chiar de la zi la zi. Trebuie să observi totul şi să-ţi notezi totul. Şi Balcîza a demonstrat cum procedează el la alcătuirea raţiilor pentru fiecare vacă şi grupă în parte. A dat exemplul celor trei recordiste. Toţi îngrijitorii au observat însă un lucru. Că „Ţiganca“, care în 1963 dăduse cu aproape 1200 de litri mai mult lapte decît „Frunza“, are de data aceasta raţii mai reduse decît aceasta din urmă şi decît „Galiana“. — Crezi că e bine ? — a întrebat Onici. — Da ! „Ţiganca“ se apropie de limita capacităţii ei, pe cînd „Frunza“ şi „Galiana“ au resurse mai mari. — După ce cunoşti ? — După multe : conformaţia fizică, produşii fiecăreia, vîrsta, puterea de asimilare, procentul de grăsime. — Astea le ştim şi noi. Mi se pare că ai tu alte „secrete“ — a zis cu oarecare neîncredere Ştefan Năstase. Lasă că ştiu eu ce am de făcut. — Dacă ştii, spune-ne şi nouă. — Nu, întîi să fac eu experienţa şi pe urmă vom vedea. Şi oamenii au trecut la treabă. Au hotărît însă să fie mai atenţi la ceea ce le-a demonstrat fruntaşul. Şi Balcîza şi-a continuat experienţa. Rezultatele au dovedit că observaţiile tînărului îngrijitor de animale sunt întemeiate. Vacile „recordiste“ au produs în 1964 : „Ţiganca“ — 5 173 de litri, „Frunza“ — 5 365 litri, „Galiana“ — 5 010 litri. Aşadar, „saltul“ cel mai mare l-au făcut ultimele două, întocmai aşa cum calculase îngrijitorul. Media pe lotul său a fost de 4 008 litri, cu 588 litri mai mult decît media obţinută pe întreaga fermă. In acelaşi timp lui Ştefan Năstase i s-a întîmplat ceva ciudat. A obţinut cu 50 de litri mai puţin pe cap de vacă furajată decît în anul anterior. Nu sub planul anului 1964, dar mai puţin faţă de posibilităţi. Ce se întîmplase ? Dorind cu orice preţ să depăşească realizările tovarăşilor săi de muncă, s-a abătut de la o indicaţie : a lungit perioada de administrare a suculentelor în hrana vacilor gestante cu încă 30 de zile. Evident, cîteva luni producţia a înregistrat salturi. Năstase credea că ăsta-i „secretul“ lui Balcîza. Se înşelase. Imediat după fătare, producţia vacilor a scăzut brusc. I-au trebuit cîteva luni ca să redreseze situaţia. De aici toţi au tras concluzia că orice cercetare, orice încercare trebuie să aibă o bază ştiinţifică. Acest caz aparte n-a influenţat prea mult rezultatele îngrijitorilor de animale de aici. In 1964 producţia medie pe cap ele vacă furajată a fost de 3 420 de litri, cu 220 de litri peste plan şi cu 20 de litri mai mare decît angajamentul colectiv luat în întrecerea socialistă la începutul anului. Rămînea însă un fapt de care trebuia ţinut seama : producţia medie de lapte putea fi mai mare. A început un nou an de muncă. Analizînd posibilităţile, tinerii îngrijitori de vaci de la G.A.S. Tutova şi-au luat noi angajamente în întrecerea socialistă. Cel mai important: să obţină cîte 3 500 de litri de lapte pe cap de vacă furajată în loc de 3 200 cît este planificat. Aceasta presupune o mai mare răspundere dat fiind faptul că ferma de vaci se va mări cu încă 63 de capete, ajungînd la 380. In curînd se vor forma încă 5 loturi. Vor veni să lucreze aici cinci îngrijitori noi, tineri şi ca vîrstă şi ca meserie. Sunt cei mai buni îngrijitori de viţei şi juninci recomandaţi de organizaţia U.T.M. Pe aceştia comuniştii din sector i-au ajutat de mai multă vreme să se pregătească. Pentru a se obişnui cu noile condiţii de muncă, fiecare a fost pus să mulgă cîte 2—3 vaci, sub supravegherea îngrijitorilor respectivi, au fost ajutaţi să alcătuiască raţii de furaje, să se deprindă cu programul de grajd. Organizaţia de bază U.T.M. şi-a propus cîteva măsuri bune pentru a-i ajuta să-şi însuşească bine meseria: înscrierea lor la cursurile agrozootehnice, stimularea interesului pentru studierea literaturii de specialitate, analiza periodică a activităţii lor etc. Faptele arată că zootehniştii de la G.A.S. Tutova vor fi şi în acest an la înălţime. Pe prima decadă a lunii ianuarie producţia medie zilnică pe cap de vacă furajată a fost cu 1,1 litri mai mare decît cea planificată, iar pe decada a doua cu 1,6 litri. Şi are tendinţe de creştere. Deci, din primele zile ale anului se realizează angajamentele luate în întrecerea socialistă. NICOLAE BARBU însemnări despre munca tinerilor îngrijitori de animale de la G.A.S. Tutova, regiunea Iași 6 POŞTA REDACŢIEI STANESCU CLAUDIU — elev, str. 30 Decembrie, Hm. Vîlcea. Primul film românesc a fost prezentat în anul 1912. Este vorba de „Războiul independenţei“, realizat din iniţiativa lui Grigore Brezeanu, cu concursul marilor actori Constantin Nottara, Vasile Toneanu, Aristide Demetriad, Romald Bulfinski, Aurel Barbelian, Petre Liciu etc. Au urmat apoi filmele : „O întîlnire la Monte Carlo“ (1919), „Păcală amorezat“ (1924), „Lache în harem” etc., care vorbeau singure despre nivelul artistic impus creatorilor din vremea aceea de către „producătorii“ care-i finanţau. Din anii aceea se pot cita şi alte filme : „Păcală“ (1924 — realizat după nuvela lui I. L. Caragiale), „Venea o moară pe Siret“ (1929, — inspirat după romanul lui M. Sadoveanu), „Ciuleandra” (1930 — primul film sonor romînesc), care însă nu se ridicau la nivelul operelor literare respective. Despre filmul romînesc ca artă şi industrie se poate vorbi abia după Eliberarea patriei. Pentru prima dată, oamenii muncii au devenit eroi de film: brigadierii de la Şantierul Bumbeşti Livezeni („Răsună valea“), ţăranul („In sat la noi“), lupta clasei muncitoare între cele două războaie mondiale („Nepoţii gornistului“) etc. In anii regimului democrat-popular s-au realizat peste 85 de filme artistice de lung metraj, aproape 2 000 de filme documentare, numeroase filme de desene animate şi păpuşi Multe din acestea — „Valurile Dunării“, „Tudor“, „Străinul“, „Codin“ — au obţinut premii şi distincţii la concursurile internaţionale. TODERAS ALEXANDRU — combini Devuneni, regiunea Crişana. Pentru ca să urmaţi Institutul pedagogic de 2 ani — curs fără frecvenţă — trebuie să fiţi încadrat în cîmpul muncii ca învăţător sau suplinitor pentru clasele I—IV. Candidaţii pentru examenul de admitere trebuie să aibă diploma de maturitate şi recomandarea secţiei de învăţămînt din raionul respectiv. Dumneavoastră vă puteţi înscrie la institutul pedagogic din Cluj. Probele de concurs pentru examenul de admitere sunt următoarele: — Limba romînă — scris şi oral. — Matematică — scris şi oral. — Istoria R.P.R. — oral. — Muzica — oral. DINU D. GEORGEL — membru în cooperativa agricolă de producţie Dăscăleşti, raionul Rîmnicu Sărat, regiunea Ploieşti. Fireşte, şi dumneavoastră puteţi trimite materiale ziarului nostru. încercaţi însă să realizaţi în loc de 6 ştiri, care enunţă doar cîte o problemă, neargumentată pînă la capăt, un singur material bine documentat cu date şi fapte semnificative. Vorbiţi-ne în viitoarele corespondenţe despre acţiunile care au loc în această perioadă în comună şi la care contribuie tinerii. Iată, de pildă, cîteva teme de materiale, care ar evidenţia preocupările actuale ale tinerilor cooperatori: transportul gunoiului de grajd în platformele din cîmp, curăţatul livezilor, desfundatul viţei de vie, modul în care se desfăşoară învăţămîntul agrotehnic. Arătaţi pe larg cum sunt organizate aceste acţiuni, cum se desfăşoară, pentru a transmite din experienţa bună şi altor cititori. TRANCIUC GHEORGHE — str. Bucovinei, nr. 65 — Roman. Şcoli tehnice sanitare cu secţii dentare există în oraşele Bucureşti, Craiova, Oradea, Cluj, Braşov, Iaşi, Bacău, Tg. Mureş. Dumneavoastră vă puteţi înscrie la şcoala tehnică sanitară din Bacău. Pot frecventa aceste şcoli numai absolvenţii şcolilor medii de cultură generală, cu sau fără diplomă de maturitate. Pentru examenul de admitere, veţi susţine probe scrise şi orale la anatomie şi chimie, iar la fizică numai oral. Limita de vîrstă pentru această şcoală este de 25 ani. Studiile durează 2 ani. Vă dorim succes ! Una dintre acţiunile importante ale organizaţiei U.T.M. din cooperativa agricolă de producţie din comuna Stoicăneşti, regiunea Argeş, este antrenarea tinerilor ţărani cooperatori la transportul şi depozitarea la cîmp, în platforme, a întregii cantităţi de îngrăşăminte organice. In fotografie , se amenajează cea de-a zecea platformă Foto : I. TEOHARIDE Primăvară în... făurar CONSTANŢA. — (de la corespondentul nostru) . Primăvara dă semne evidente şi acesta este un motiv în plus de grabă pentru cei care pregătesc veşmintul floral al litoralului. De aceea, in aceste zile, în serele şi răsadniţele acoperite de la Eforie Nord şi Constanţa se lucrează intens. Fină acum s-au semănat begonii, same şi nenumărate alte soiuri de flori şi plante ornamentale. Din florile semănate mai timpuriu s-au repicat deja 100 000 lire. Anul acesta, pentru ornamentarea litoralului, se vor produce aici 1 500 000 de bori in 25 de varietăţi de mărime şi culori diferite. Pentru aclimatizarea răsadurilor, înainte de plantare, s-au amenajat răsadniţe încălzite pe o suprafață de 4 000 m.p. Printre noutăţile florale ale viitorului sezon estival se numără şi 120 de palmieri, aliaţi acum in seră, din care o parte au înflorit in plin făurar. în vizită la Muzeul Zambaccian In regiunea Cluj, creşte reţeaua sanitară (de la corespondentul CLUJ nostru) In regiunea Cluj, In urma măsurilor luate de sfaturile populare a sporit numărul unităţilor medico-sanitare. Anul trecut au fost date în folosinţă în localităţile rurale şi urbane o staţie de colectare şi conservare a sîngelui, o policlinică, 6 farmacii etc. Prin contribuţia voluntară a populaţiei din mediul rural, au fost construite, în ultimii 4 ani, 36 de noi unităţi medicale, dispensare, case de naştere, staţionare pentru copii şi altele iar alte 42 unităţi au fost renovate. In cei 20 de ani de la eliberare, numărul unităţilor sanitare din regiune a crescut cu 684. Numărul paturilor a crescut în aceşti ani de aproape 3 ori. A sporit mult şi numărul cadrelor medicale. Titanic,var î n anumite cazuri, ecranizarea nu se poate lipsi de culoarea specifică a mediului cercetat, dar adaptările după Caragiale se pot lipsi foarte bine de ea. Colosala forţă a limbii e aici elementul care trebuie să orienteze şi modul ecranizării, iar dialogul „spune“ totul mai bine şi mai adine decit orice ambianţă viu colorată (în treacăt fie spus, chiar cînd nu e violentă, culoarea într-o ecranizare după, să zicem, „D-ale carnavalului“ n-are ce căuta, cu atît mai puţin în „momente"). Marele dramaturg român e poate unul dintre puţinii autori care se pretează la ecranizări moderne, fără acea încărcată arhivistică cu care ne-au obişnuit regizorii care l-au abordat. Sigur că e mai simplu să umpli ecranul cu cartoane colorate, scene mustoase de vioiciune pestriţă, ori să etalezi cîteva zeci de costume în defilări interminabile ca să pretextezi apoi că ai „plasticizat". Cuvântul, însă, scos din asemenea maldăre „plastice“ are fatal o sonoritate vătuită, dacă nu e de-a dreptul găuit, sufocat. Preluarea, în ecranizări, a operei caragialești într-un spirit arheologic indică, dacă nu mimetism epigonic, pedanterie estetică. Un regizor profund nu va cerceta arhiva — costum, culoare, pentru a „ilustra" detalii de bilet omenesc etc. — ci va încerca să recreeze sensurile replicii iniţiale cu alte imagini decît cele din decorul teatral, într-o viziune filmică originală. Iată insă o comedie din fondul clasici romînesc la a cărei ecranizare, prima satisfacţie — nu mică, dacă ne amintim recidivele! — e legată de renunţarea la pelicula colorată. Alb-negrul e fără îndoială mai sugestiv şi, consecinţa imediată, e că se valorifică „culoarea“ cuvîntului, a replicii. Dar, o dată cu mărturisirea acestei satisfacţii la care se adaugă cea produsă de jocul majorităţii interpreţilor, puţine altele mai pot fi prilejuite de ecranizarea comediei lui Tudor Muşatescu. Nu se poate contesta faptul că versiunea cinematografică n-a trădat acuitatea observaţiei tipologice ori truculenţa replicii, că n-a preluat cu fidelitate critica politicianismului burghez, a demagogiei ridicole. Scene întregi au indiscutabilă valoare autonomă şi în plus, maniera prim-planului pune în evidenţă compoziţii remarcabile (Gr. Vasiliu-Birlic, Silvia Fulda, Coca Andronescu). Mica dramă a lui nea Spirache e compusă de artistul poporului Gr. Vasiliu-Birlic într-o surprinzătoare manieră modernă. Personajul își manifestă cu oarecare aplomb complexitatea, sfidînd dispreţuitor compătimirea. Cîteva gesturi în plus despart excelent condiţia lui socială modestă şi dispreţuită, de secreta conştiinţă a superiorităţii lui omeneşti, întemeiată, cum se ştie, pe o mare generozitate. Scepticismul în manifestarea sa faţă de politica partidelor „istorice“ vine dintr-un dispreţ camuflat pentru autorităţi. Acest neadaptat care refuză categoric propria candidatură, rezistînd presiunilor familiei, rupînd afişele cu poza lui de candidat şi asigurindu-şi cu candoare cetăţenii că ar fi un candidat fără merite este de fapt singurul om cinstit în fauna electoralilor partidelor burgheze al căror spirit afacerist e întruchipat de avocatul Nercea, un „geambaş de deputaţi", după cum mărturiseşte. Sigur că, în raport cu arivismul politic al soţiei, soacrei şi fiicei (Sarmisegetuza) personajul e superior moral, dar asta nu-l scuteşte pe interpret de o viziune critică, sesizabilă mai ales într-o permanentă notă zeflemistă a eroului. Comedia aceasta nu suferă, decît în puţine cazuri, de subţirimea interpretărilor actoriceşti şi în orice caz insatisfacţia parţială nu vine de aici. Maniera abordării arheologice a comediilor — şi nu numai a lor ! — care se pretează reconstituirii în detaliu a cadrului (mai ales acest atît de specific tîrg, oraş de provincie, al cărui aer prăfos e speculat în cantităţi inadmisibile) ascunde un pericol real, acela al excesului de detalii, chipurile, caracterizante. Fenomenul înregistrării exteriorului tipic e clasic în literatură, de la Balzac încoace. Grija pentru detaliu şi descrierea lui meticuloasă nu sunt însă caracterizante în sine, ci graţie modului de alegere şi a perspectivei din care e văzut, într-o carte cum e „Enigma Otiliei" sugestia ruinei sufleteşti e precedată, pentru a o vesti, de descrierea cu rafinament estetic a unei paragini exterioare, a cadrului deci. Ritmul e firesc şi concordant. Lucrul nu se mai petrece a doua oară, a treia ş.a.m.d. Lăsînd la o parte exagerarea posibilă într-un film, să zicem, cu o naraţiune istorică (superproducţiile de epocă) maniera arheologică e inadecvată cinematografiei din pricina necesităţii de ritm. In „Titanic-vals" cea dinţii discrepanţă e tocmai aceasta : cadrul, strada, detalii edilitare urmărite stăruitor şi, în general, elemente statice fac obiectul unui adevărat studiu alăturat însă, paralel cu exerciţiile de virtuozitate ale unor interpreţi excelenţi. In ciuda apăsării pe detalii exterioare personajele nu par a fi ale locului tocmai din cauza excesului, a aglomerării. Interpreţii „ies" adesea din cadru iar funcţia globală a ecranului se anulează. Avem în faţă cîteva izbutite portrete, dar nu o lume. In cazul acesta am fi preferat spectacolul filmat. E uşor de înţeles, în acelaşi timp, de ce dintre scenele de interior multe sînt izbutite, sugestive. Acolo se poate face fără pic de stînjeneală teatru. Am avut însă senzaţia că de îndată ce uşile încăperilor se deschid, interpreţii coboară de pe scenă ca să facă film într-un cadru nou, dar spaţiul acesta a fost rău dimensionat şi ornat. „Compunerea" lui suferă de schematism pentru că exactitatea detaliilor diverselor scene nu e subordonată unei viziuni cinematografice decise. Ecranizarea poate avea utilitatea educativă a unui document expus maselor largi dar caracterul ei hibrid, nedecis, impune atenţiei valorificarea cinematografică adecvată a valorilor dramaturgiei româneşti. Trebuie subliniată admirabila interpretare a Silviei Fulda, femeie din mica burghezie al cărei spirit de parvenire operează la momentul oportun (cînd se vede avansînd pe scara socială graţie unei nesperate moşteniri) radicalizarea vorbirii şi a manierelor proaspetei bogătaşe. Secondată de cealaltă ipostază a fetei de provincie cu iubire mare şi suflet generos (interpretă : Mitzura Arghezi), Coca Andronescu realizează printr-un joc mobil, plin de excentricităţile reclamate de personaj, figura „mondenei“ provinciale, tip de provenienţă caragialescă (precum sunt şi altele din personajele acestei comedii). MIHAI COSTEA Carnet cinematografic Cadru din Him T ransmite Yo3 kaa... — Aici Y03 KAA... Apel general... Apel general. Emite stafia colectivă a Radioclubului Central din București. Pe căile nevăzute ale eterului, chemarea zboară spre toate continentele, peste toate meridianele pămîntului, către topi radioamatorii, ca un salut, ca un mesaj de prietenie. In jurul aparatelor cîţiva tineri aşteaptă cu respiraţia oprită, cu inimile zvîcnind de emoţie. Operatorul răsuceşte abia perceptibil butoanele, întoarce contacte, „pipăe“ cu antena prin văzduh. Deodată în difuzor răsună brusc o voce copilărească, puţin răguşită . — Y03 KAA, aici TU 2 AJ. Sînt Omar din Abidjan — Coasta de Fildeş. Vă salut dragi prieteni. Emit pe staţia... Şi într-o clipă distanţa de mii de kilometri a dispărut iar tînărul Omar, de pe călduroasa coastă scăldată de valurile Atlanticului, se află parcă aici, dincolo de pînza difuzorului. Prietenii discută despre realizările lor tehnice, despre minunatul sport al undelor. Faptul nu este ieşit din comun. La Radioclubul Central se stabilesc zilnic zeci şi sute de astfel de legături cu radioamatori de pe toate continentele. Zeci de tineri stau aplecaţi asupra microfonului sau a manipulatorului Morse, lată cîteva radiolegături rare, pentru stabilirea cărore este nevoie de multă răbdare şi pricepere: radioamatorul Gheorghe Craiu (indicativ individual YQ3 RFl )-fier., bit cu staţia CRG DU din Angola ; Mihai Popescu (Y03 UZ) a trăit marea bucurie de a intra în legătură cu radioamatorul Cornel Simionescu (Y03 SC/MM) de pe vasul românesc Galaţi, care pescuieşte în apele Atlanticului, iar Ştefan Fenio a stabilit o legătură cu staţia 601 KM din Mogadiscio — Somalia. 10 000 de scrisori Dacă veţi ruga pe un radioamator să vă vorbească despre activitatea lui, vă va prezenta albumul de QSL-uri. Sunt cărţile de confirmare a legăturilor stabilite, cartonaşe de mărimea unei cărţi poştale, purtînd iniţialele staţiilor emitente, numele radioamatorului. Este o lege nescrisă, în acest sport, ca după ce convorbirea radio s-a terminat, operatorul să completeze cu grijă QSL-ul şi să-l trimită celui cu care a vorbit. La Radioclubul Central sosesc zilnic cărţile de confirmare pentru toţi radioamatorii din ţară şi tot prin radioclub pleacă micile scrisori în străinătate. Există aici un birou special care se ocupă cu această problemă. L-am întîlnit aici pe tovarăşul Mihai Popescu, indicativ Y03 UZ, prin mina căruia trec toate aceste preţioase cartonaşe. — Aţi putea să ne daţi cîteva QSL-uri care confirmă legături mai greu de stabilit . — Sînt numeroase aceste exemple. Iată cîteva, sosite în ultima vreme : din Japonia pentru Y02 BB, 3 RI şi 4xF ; din Oceania VK 2 EX pentru Y06 EU; din arhipelagul Chagos pentru Y06 AW şi altele. Din Groenlanda, Antartica, Cuba... — Cîte asemenea cărţi de confirmare aţi primit în anul care a trecut . — Acest lucru e foarte greu de spus. Greutatea lor se măsoară în... sute de kilograme. Numai in săptămâna aceasta, la biroul nostru au fost primite peste 10 000 de cărţi de confirmare. Şi aceasta n-a fost săptămâna cea mai bogată. Multe din aceste scrisori sunt primite pentru staţia colectivă Y03 KAA, a Radioclubului Central. De la sala de Morse la YODX In sala de telegrafie a radioclubului cursurile s-au încheiat. Feste 60 de tineri răsfoiesc reviste, discută, cercetează buletinele radioclubului. E greu să te desparţi de acest sport odată ce l-ai îndrăgit. Azi se poartă discuţii aprinse în jurul concursului YO DX. Această competiţie internaţională de unde scurte, organizată de Comisia Centrală a Sportului Radio din ţara noastră, s-a încheiat de curînd. La ea au participat peste 500 de staţii din 21 de ţări, iar punctajul maxim a fost obţinut de Un sportiv din „ ţara noastră, Victor Vazian — . 107 DO, care a reuşit să, stabilească, în cadrul concursului, legături cu 188 de staţii din 46 de ţări. El este deţinătorul unui mare număr de diplome, româneşti şi internaţionale, printre care şi diploma „Lucrat toate continentele". Cu cîţiva ani în urmă, Victor Vazian era elev în sala de telegrafie, sala Morse, iar azi indicativul său — Y07 DO — este cunoscut în toată lumea. Peste oraş s-a lăsat de mult înserarea. La radioclub e linişte. Dar dacă asculţi cu atenţie, din sala unde este instalată stația, se aud chemările repetate ale operatorilor. — Apel general... Apel general... Transmite Y03 KAA. V. T. Televiziune MARŢI 2 februarie 1965 18,30 — Universitatea tehnică la televiziune. Propilena — de ing. Gavril Muscă, director la Combinatul petrochimic — Ploieşti. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Ştiţi să desenaţi, copii?! : „Cînd stăpinul nu-i acasă". 19,30 — Numere da circ. 20,05 — Şah. 20,20 — România la meridianele lumii (film documentar). 20,40 — Emisiune de ştiinţă : Construcţii pneumatice, de ing. Constantin Grigorescu. 21,00 — Emisiune de teatru : Romeo şi Julieta la Mizil — de George Ranetti. In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorolo gic. Cinematografe CAN-CAN (film pentru ecran panoramic) rulează la Patria (orele 9,30; 12,30; 15,30 18,30; 21,30). TITANIC—VALS rulează la Republica (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21), Bucureşti (orele 9 30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21), Griviţa (orele 10; 12,15; 15,30; 18, 20,30) , Modern (orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45), PAULA CAPTIVA rulează la Luceafărul (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Feroviar (orele 9,15; 11,30; 14; 16,30; 19, 21,30), Melodia (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16, 18,15; 20,30) , DRACUL ȘI CELE ZECE PORUNCI (cinemascop) rulează la Carpaţi (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16), YOKMOK rulează la Capitol (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 19; 21,15), Flamura (orele 10; 12; 16; 18, 20), MOSCOVA — GENOVA rulează la Festival (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21), Excelsior (orele 10; 12,15; 15,30; 18, 20,30) . RĂZBUNĂTORUL (cinemascop) rulează la Victoria (orele 10; 12; 14, 16; 18,15; 20,30), Volga (orele 10, 12; 15, 17; 19, 21). SĂLBATICII DE PE RÎUL MORȚII (cinemascop) rulează la Central (orele 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . CEI ȘAPTE MAGNIFICI (cinemascop) rulează la Lumina (orele 9; 12, 15; 18, 21). POVESTE NEINVENTATA rulează la Union (orele 16; 18,15; 20,30), Flacăra (orele 15,30; 17,45; 20,30). PROGRAM PENTRU COPII (dimineața ora 10). LA PATRU PAȘI DE INFINIT (după-amiază) rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 18,15; 20,30) , Floreasca (orele 16, 18,151 20.30) . ROMÎNIA PE MERIDIANELE LUMII, CETĂŢILE CHIMIEI, O NOAPTE LA CASA SCÎNTEII, TEMELII DE OŢEL, PREFAŢĂ LA UN POEM rulează la Timpuri Noi (orele 10 — 21 In continuare), ClNTlND IN PLOAIE rulează la Ciuleşti (orele 9,30; 12, 15; 17,30, 20), Aurora (orele 9,45, 12; 14,15; 16,30; 18,45, 21). CEI TREI MUŞCHETARI (cinemascop) rulează la înfrăţirea între popoare (orele 10,30; 15,15, 19). EROI CURAJOŞI CA TIGRII rulează la Cultural (orele 16, 18,15, 20,30), Colentina (orele 16; 18,15; 20,30). CLIMATE (cinemascop) rulează la Dacia (orele 9, 12, 15; 18, 21). UN NOU GHILGAMEŞ rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20,30), Pacea (orele 16; 18, 20). ŞAPTE ANI DE CĂSNICIE (cinemascop) rulează la Crîngaşi (orele 16; 18,15; 20,30) . VIATĂ UŞOARA rulează la Bucegi (orele 10; 12,15; 16; 18,15; 20,30). JUDECĂTORUL DE MINORI rulează la Unirea (orele 11, 16; 18,15; 20,30), Munca (orele 14; 18,15; 18,30, 20,45), AH, EVA/Î ’ rulează la Tomis (orele 9,30, 11,30, 13,30; 16; 18,15; 20,30), Miorița (orele 9, 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45). LOCOTENENT CRISTINA rulează la Vitan (orele 16; 18,15; 20,30). ÎNTÎLNIRE CU SPIONUL rulează la Popular (orele 16; 18,15; 20,30), Drumul Sării (orele 15,30; 17,45; 20), CALABUCH rulează la Arta (orele 15; 17,45; 20,30), Cotroceni (orele 15,30; 18; 20,30), DRUM PERICULOS (cinemascop) rulează la Moșilor (orele 15,15; 17,45; 20,15). MARIA rulează la Cosmos (orele 16; 18, 20). UMBRELELE DIN CHERBOURG rulează la Viitorul (orele 15,30; 18; 20,30). ŞEFUL rulează la Rahova (orele 16; 18,15; 20,30) , Ferentari (orele 14; 16,15; 18,30; 20,45). SOŢIE PENTRU UN AUSTRALIAN (cinemascop) rutează la Progresul (orele 15; 17; 19. 21). ‘ctr MÎINILE PE ORAȘ rulează la Lira (orele 16; 18;15; 20.30) .