Scînteia Tineretului, iunie 1965 (Anul 21, nr. 4989-5014)

1965-06-01 / nr. 4989

A In preliminariile Campionatului mondial de fotbal 0 VICTORIE PE DEPLIN MERITATĂ d­ eci, 1—0. Dar un 1—0 obţinut în urma unui joc al echipei noastre care nu lasă ni­mănui nici cea mai mică posibi­litate să pună la îndoială me­ritul cîştigătorului. Echipa noastră a prestat duminică un joc net superior vicecampio­­nilor mondiali, joc care-i dă­dea dreptul să învingă la scor. Despre meritul băieţilor noş­tri care au obţinut victoria, mai bine ca mine, pot vorbi alţii, incomparabil mai autori­zaţi. OTTO GLORIA, antrenorul echipei Portugaliei: „E prima dată cînd văd la lucru echipa României. Ştiam că joacă bine, dar am văzut că joacă foarte bine. Românii... s-au mişcat foarte repede pe teren, în ciuda căldurii şi a soarelui. Dar a te mişca repe­de nu înseamnă nimic dacă a­­cest lucru nu are şi un scop“. (n.a.: Şi-i clar că scopul e unul singur: să mărci cît mai mul­te goluri!). „Or, fotbaliştii ro­mâni au arătat şi un fotbal de calitate“, (n.a.: Lucru perfect adevărat, ca spectacol fotbalis­tic oferit de băieţii noştri. Ce bine era dacă la acest specta­col se mai adăugau şi 2—3 go­luri !). „Şi pot spune că dacă aveau mai multă şansă puteau înscrie încă 2—3 goluri“, (n.a. „Şansă“ se poate numai doar şutul-bombă al lui Sorin A­­vram din minutul 54, care a detunat bara porţii lui Schroif, pentru că irosirea celorlalte o­­cazii mari au ţinut mai puţin de şansă şi mai mult de pri­peala şi imprecizia băieţilor noştri). „Repet — încheie Otto Gloria — România a jucat foarte bine". Dr. VACLAV JIR­A — an­trenorul principal al echipei R. S. Cehoslovace: „...Românii au cîştigat pe merit pentru că ne-au depăşit prin viteză, prin elan“ (n.a. : Deci, e clar că „arma­ noastră — impunerea unui ritm de joc îndrăcit — e o armă de temut pentru adversari oricît de ru­tinaţi. A se ţine bine minte ! Şi, mai ales, a se reţine că a­­cest ritm trebuie menţinut 90 de minute şi nu numai 60, cum s-a întîmplat duminică...­. „După aspectul jocului, nu pu­team emite pretenţii". JOSEF MARCO — antrenor federal (Cehoslovacia): „Victo­ria românilor a fost clară, me­ritată“. MASOPOST: „Am pierdut calificarea. Românii — aşa cum am prevăzut — au cîşti­gat. Şi au obţinut o victorie meritată". Vouă, băieţi (mă refer la toţi), pentru modul cum aţi luptat duminică, pentru ma­niera cu care aţi cîştigat, pen­tru ceea ce aţi demonstrat că ştiţi — felicitări din toată ini­ma ! Le meritaţi cu prisosinţă. Victoria meritată şi răsmerita­­tă pe care aţi obţinut-o să aibă darul a vă mobiliza, nu a vă tămîia! La 13 iunie veţi juca la Lisabona, nu la Bucureşti (minunatul nostru public a Ştiut să susţină cu entuziasm eforturile voastre şi-l puteţi face, fără rezerve, părtaş la victoria voastră!), cu o echipă a cărei valoare o cunoaşteţi bine. Apoi, e bine să vă gîndiţi şi la minusurile de care totuşi aţi dat dovadă duminică. Duminică, voi aţi luptat cu multă dăruire, cu convingere şi dorinţă fierbinte de victorie, dar să fiţi con­vinşi că pentru meciul de la Lisabona vă trebuie mult mai mult! Portughezii ştiu să joace într-un ritm cel pu­ţin la fel de sufocant şi pot face acest lucru pe toată du­rata meciului! Or, celor mai mulţi dintre băieţii noştri re­sursele li s-au epuizat după 60 de minute de joc. Doar Popa coautorul golului (care duminică a jucat aşa cum i-am dori să joace întotdeauna — adică fără nici o greşeală !) Sasu şi Sorin Avram şi-au menţinut acelaşi suflu în toa­te cele 90 de minute de joc. Deci, o primă concluzie: pu­­neţi-vă serios la punct cu pu­terea de luptă (a se citi con­ 1­­0­ diţie fizică !). Ce trebuie să fa­ceţi pentru aceasta ? Voi, fie­care în parte, ştiţi mai bine. Din acest punct de vedere, al condiţiei fizice (care să vă per­mită să vă menţineţi stilul vos­tru, ritmul vostru de joc timp de 90 de minute), ar trebui (în vederea jocului de la Li­sabona) să ajungeţi în stare să susţineţi consecutiv... două meciuri obişnuite ! Pînă la 13 iunie, pentru se­lecţionaţii în lotul A e nece­sar un program de mun­că intens şi o... viaţă spor­tivă exemplară, liber şi conştient consimţită (oricît aţi munci voi şi antrenorii voştri, o noapte „pierdută“ sau un exces reduc la zero toate efor­turile). Deci, cît mai multă muncă pentru condiţie fizică, cît mai multe jocuri pentru rodajul echipei (poate că Fe­deraţia de fotbal va continua începutul bun făcut, progra­mma o întîlnire sau două de verificare în care băieţii noş­tri să joace cu echipe care au o valoare şi un stil de joc cit mai apropiate de ale portu­ghezilor). In legătură cu ultimele 25 de minute ale meciului, dacă nu v-aţi pus încă această în­trebare, bine ar fi ca să v-o puneţi: De ce majoritatea bă­ieţilor noştri erau aproape e­­puizaţi, şi de ce mijlocaşii şi înaintaşii echipei Cehoslova­ciei au luat jocul pe cont pro­priu cînd aţi slăbit voi ? Poate că printre răspunsurile pe care le veţi găsi (dinn care unele, fără îndoială, vor viza şi con­diţia fizică) va fi şi acesta: ritm de joc rapid nu înseamnă risipirea fără nici un spirit de economie a energiei jucă­torilor. De aici, se poate con-chide că mingea aleargă mai repede decît omul, cînd e tri­misă precis, cu adresă, gîndit lucid — și, implicit, această tehnică economisește efortul jucătorilor. Pe scurt, despre jocul extre­melor. Duminică, doar una din ele — Sorin Avram — a fost jucată aşa cum trebuie. Pîrcă­­lab nu­ a fost jucat în maniera care să-i dea posibilitatea să-şi pună în valoare calităţi­le certe pe care le are. Adică, majoritatea paselor le-a pri­mit înapoi, obligîndu-1 pe el să dribleze pe cei doi apără­tori adverşi care-l păzeau cu străşnicie. N-a fost pus în cursă! Cele 2—3 încercări fă­cute de Mateianu au fost ne­inspirate (ori în tuşă, ori prea înainte). E o carenţă care ne-a văduvit de un aport cu mult mai substanţial pe care îl pu­tea aduce Pîrcălab, cu ceea ce ştie şi poate el. Ne trebuie, apoi, un vîrf de atac, bun finalizator al acţiu­nilor. Duminică, am ratat ne­­permis de mult (mă refer nu numai la ocaziile clare, dar şi la numeroasele acţiuni iniţia­te pe extreme, mai ales pe partea lui Sorin Avram, care s-au irosit pentru că n-avea cine să fructifice ceea ce creăm­ extremele). Să nu se supere Sasu. Aici nu e vorba de pre­ferat un om sau altul. Lui n-avem ce-i reproșa: a luptat pînă la epuizare. Dar ne tre­buie mai mult pentru meciul cu portughezii. Ne trebuie un vîrf de atac lucid, bun teh­nician, subtil („viclean“ — cum spunea cineva) și care să tragă bine din orice poziţie (Ion Ionescu, Dridea ? Nu ştiu, încercaţi!). In tot cazul, n-ar fi rău ca Federaţia de fotbal să organizeze colectarea obser­vaţiilor pe care, probabil, le au de făcut specialiştii noştri care au urmărit meciul şi care au tras, nu mă îndoiesc, con­cluzii utile pentru continua pregătire a echipei noastre. încă o dată, felicitări pen­­tru victoria voastră de presti­giu şi urarea de mult spor şi dăruire în munca de pregătire pentru exam­enul deosebit de exigent care vă aşteaptă la Lisabona. STELIAN SAVIN P. S. Felicitări pentru cei care au programat duminică, pe Stadionul „23 August“ me­ciul din deschidere între cele două echipe de pitici. Am dori, pe cît posibil, permanen­tizarea acestei iniţiative. E cea mai bună propagandă a spor­tului cu balonul rotund în rîn­­dul copiilor. P. S. (bis... Nu din vina mea !). Laudele exagerate, abun­­dînd în superlative absolute, cu care gratifică Dan Olteanu jocul echipei noastre, în „In­formaţia Bucureştiului“ de ieri, sunt jenante şi ar fi ex­trem de periculoase dacă vreun component al lotului nostru­­ (sau vreun om care răspunde de pregătirea echipei noastre) le-ar lua în serios. Hantáim - Cehoslovacia: Din nou o intervenţie de ultim moment a portarului naţionalei cehoslovace Foto: V. RANGA Savin Atanasie evoluind la săritura cu prăjina. INFORMAŢII • Grupul de specialişti al Comitetului pentru locuinţe, construcţii şi urbanism al Co­misiei economice O.N.U. pen­tru Europa a vizitat dumini­că cetatea Istria şi Delta Du­nării. In cursul zilei de luni oas­peţii au sosit la Galaţi, unde au fost primiţi de Ştefan Bu­­benec, vicepreşedinte al Co­mitetului executiv al sfatului popular regional Galaţi. Au fost vizitate apoi şantiere de construcţii de locuinţe din cartierele Ţiglina I şi II, pre­cum şi construcţii social-cul­­turale. • Luni a părăsit Capitala, plecînd la Lyon, o delegaţie a Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale din R. P. Română care va participa la Zilele interna­ţionale de hepatologie. Din de­legaţie fac parte acad. Ion Fă­­gărăşanu, prof. dr. Tiberiu Spîr­­chez, membru corespondent al Academiei, şi dr. Lucian Buli­­gescu. • Luni după-amiază a pă­răsit Capitala prof. dr. Spiri­don Oeconomos din Atena, preşedintele Uniunii medicale balcanice, care ne-a vizitat ţara. In Cinstea oaspetelui, secre­tarul general al Uniunii me­dicale balcanice, M. Popescu- Buzeu, a oferit un dineu la care a participat şi A. C. Ar­­gyropoulo, ambasadorul Gre­ciei la Bucureşti. (Agerpres) Campionatul republican de atletism pe echipe îmbăta şi du­minică s-au disputat în Bucureşti, Ora­dea şi Timişoa­ra ultimele în­­tîlniri din ca­drul turului campionatului republican de atletism pe echipe. Ca şi în întîlnirile precedente majoritatea per­formanţelor nu s-au ridicat peste nivelul mediu, la a­­ceasta contribuind însă (mai ales la Oradea) şi timpul ploios. Pe primul loc în clasa­ment figurează atleţii de la Steaua, care cu o echipă destul de omogenă,,au reu­şit să învingă pe Dinamo fără prea multe dificultăţi (151—114) şi astfel să nu piardă nici un meci pînă în prezent Dintre rezultatele etapei se cuvine să evidenţiem primele recorduri republi­cane obţinute în acest cam­pionat: Iosif Noghi cu 51,63 m. la disc a întrecut recor­dul de juniori, iar ştafeta de 4x100 m. femei­a Ştiin­ţei Bucureşti este a treia echipă de club care ega­lează recordul republican al probei (48,6 sec.). Am remarcat performan­ţele bune realizate de juni­orii Barbu Bocu, 1,90 m la înălţime, Ana Meştan, cu 25,3 sec. la 200 m., Elena Ionescu, 25,9 sec la 200 m, Alexandru Dîndăreanu şi Radu Rusu la 1 500 m, 4:03,0 şi respectiv 4:03,5. Pista stadionului Repu­blicii, reamenajată, este pentru început corespunză­toare. Păcat însă că la con­curs nu au existat blocuri de start, atleţii fiind nevo­iţi să scormonească pista pentru gropi de pornire, ceea ce slăbeşte rezistenţa ei. De asemenea, lipsa de participare la unele probe (10 000 m, 10 km marş, su­liţă femei) a scăzut din va­loarea concursului. Pînă la returul competiţiei, echi­pele au datoria să-şi com­pleteze efectivele cu atleţi noi de la care aşteptăm performanţe superioare. S. DUMITRESCU DUMINICA DINTRE DOUĂ JOI (Urmare din pag. I) zol. Mult prea puţin , aşa cum ne spuneau şi tinerii. „Sîntem mai izolaţi aici, toc­mai din acest motiv, am par­ticipa cu plăcere la tot ceea ce ni s-ar oferi la club“. In ziua vizitei noastre la Noua, la clu­bul mare al uzinei nu s-au ţi­nut două manifestări (audiţia muzicală „De la o melodie la alta“ şi „Mărturii literare“) din lipsă de... participanţi. Este clar. Spaţiul nu ne permite să vorbim şi despre sălile de la O.C.L. Textila, Rafinăria 9, C.F.R., Poligrafia etc. unde repetiţiile la nesfîrşit şi, une­ori, şedinţele mai schimbă at­mosfera tristă a sălilor goale. Ospitalitate exagerată A fost greu să vedem sălile destinate activităţilor unor cercuri de la clubul „Tracto­rul“. Cauza ? Erau închise. Doar într-o sală mare de la etaj expoziţia de pictură a dis­pecerului Nicolae Matei ţinea deschisă uşa sălii. Jos, lîngă comitetul U.T.M., o sală cu 400 de locuri capătă în ima­ginaţia noastră viaţă, atunci cînd secretarul comitetului U.T.M. ne vorbeşte despre sim­pozionul „Munca — o chesti­une de onoare“, despre expu­nerea, însoţită de 170 de dia­pozitive: „Turismul mijloc de cunoaştere a patriei“ şi alte cîteva programe organizate pentru tinerii din uzină. Căutăm o explicaţie pentru lipsa de activitate din săptă­­mîna vizitei noastre (ca de alt­fel şi în celelalte săptămîni) : o singură seară de odihnă pentru muncitorii secţiei mo­tor. „La noi sunt condiţii pen­tru şedinţe — ne spune Popes­­cu Emil, directorul clubului — şi apoi este cunoscută ospita­litatea noastră“ (In luna apri­lie au avut loc la club 16 şe­dinţe). Că uneori din sala mare de 860 de locuri doar jumăta­te din scaune sunt ocupate, că sunt şi ocazii cînd s-ar putea evita programarea unor şedin­ţe la clubul „Tractorul”, este adevărat. Dar asta e departe de a motiva slaba activitate desfăşurată la club. Pe lîngă sala de şedinţe mai sunt încă multe săli ale căror uşi stau închise sub egida unor cercuri, dar numărul tinerilor partici­panţi la activitatea acestor cercuri este foarte mic. Dar joia rămîne totuţi o zi de lucru... Ceasul de răgaz este limi­tat, o seamă de tineri lucrează, sunt în schimbul de după-a­miază sau în schimbul de noapte, mulţi învaţă la liceul seral. Cu excepţia „foilor tinere­tului“ programele principale­lor cluburi ale oraşului nu cu­prind nici un fel de activităţi destinate tineretului. Sîmbătă şi duminică, ies sea­ra pe strada principală a Braşovului mii şi mii de tineri. Nu-i lipsită, de o anume cu­loare tonică, vie pentru ochiul străinului, această amplă pro­menadă tinerească. Şi totuşi... O întrebare ţi se impune, firesc: oare aceste prelungite plimbări nu se datoresc, într-o măsură, şi faptului că timpul liber, e gol ? O parte dintre tineri merg, să zicem, să vadă un film (Cîţi pot încăpea în cele cinci săli de cinema din oraş ?). Alţii, la teatru sau la concert, unii, pe terenul de sport. Dar ceilalţi ? De prisos să căutăm răs­punsuri. Locurile de unde ar trebui să ne vină — Palatul culturii sau cluburile — oferă prea puţin în privinţa acea­sta. Ce oferă clubul uzinei „Steagul roşu“ în zilele de sîmbătă şi duminică ? De re­gulă o singură manifestare: audiţia muzicală... Obişnuitele filme susţin duminica „activi­tatea“ clubului „Tractorul“. Zilele de sîmbătă şi duminică lipsesc din programul Palatu­lui culturii. Dar tinerii ştiu, că aici, sîmbătă şi duminica pot dansa. Cu riscul de­ a ne repeta, a­­mintim că în aceste zile tinerii au totuşi cel mai mult timp liber. Programele ar trebui să fie adevărate „magazine“ cu zeci de titluri: de la concer­­tele-lecţii, la simpozioane pe teme politice, filozofice, ştiinţifice, literare. Şi toate de bună calitate. Cine are urechi de auzit... Din raidul nostru a reieşit limpede că bogata înzestrare materială destinată culturii în oraşul Braşov nu este inte­gral folosită. Seri întregi lu­mina nu se aprinde în sălile destinate activităţilor cultura­le. Cauze sunt mai multe­ ac­ţiuni prevăzute în planuri bo­gate (Vezi clubul „Steagul roşu“) nu se realizează; acti­vitatea anumitor cercuri de educaţie estetică (la care după cum am văzut participă puţini tineri) ia organizatorilor cul­turali foarte mult timp, negli­­jîndu-se celelalte manifestări (Clubul „Tractorul“). Se în­­tîmplă des ca din comoditate, pentru a nu organiza acţiuni proprii, să se închirieze cu uşurinţă sălile spectacolelor, C.S.T.A. sau pentru diferite şedinţe. „Nu rentează să exis­te în aceeaşi seară două acţi­uni culturale“, ne spunea di­rectorul clubului „Tractorul“. De la Consiliul local al sin­dicatelor am aflat că intenţia de a se asigura o stagiune per­manentă a formaţiilor de tea­tru din oraş nu se va putea realiza decît atunci cînd „vom pune noi mîna pe sala de spectacole a Palatului cultu­rii". Iar de la Palatul culturii: „Avem numeroşi instructori competenţi, corepetitori, me­­todişti care instruiesc 300 ar­tişti amatori. Numărul lor ar fi mult mai mare dacă sindica­tele...“. Este clar. „ Adăugăm şi faptul că uneori membrii Comisiei culturale a comitetului orăşenesc U.T.M. aşteaptă să fie „invitaţi“ la manifestări organizate de alţii, mulţumindu-se cu rolul de­­mobilizatori“. Buna organizare a întregii activităţi organizate la nivelul oraşului trebuie să fie rodul unei strînse colaborări între toate organizaţiile de mase din oraş. Vara, la Braşov cele trei estrade, parcurile şi pitoreştile împrejurimi invită activiştii culturali la organizarea cît mai multor activităţi tst aer liber. Prilej pentru ca activita­tea cluburilor, a sălilor cultu­rale, a Palatului culturii să fie proiectată într-un cadru mult mai vast, cu mai multe posibilităţi de cuprin­dere a tinerilor. Campionatele europene de baschet 0 nouă victorie a echipei R. P. Române MOSCOVA 31 (Agerpres). — Selecţio­nata masculină de baschet a R. P. Române a obţinut o nouă victorie la campionatele europene, învingind luni seara echipa R. P. Ungare cu scorul de 76—52 (41—19). Bas­­chetbaliştii români au făcut un joc bun, cu pătrunderi spectaculoase la panou şi arun­cări precise de la distanţă. în minutul 32, cînd avansul echipei noastre era de 30 de puncte, au fost introduşi jucătorii de rezervă care au dat sa­tisfacţie, menţinînd diferenţa. Cei mai buni realizatori ai par­tidei au fost Nosievici (26) şi Albu (18) din echipa română, Ranky (9) şi Koszka (9) din formaţia maghiară. Tot în cadrul grupei I, de la Moscova, reprezentativa Finlandei a întrecut (după două prelungiri) cu 63—59 (28—14) echipa R. D. Ger­mane. Rezultate înregistrate la Tblisi în grupa a doua: R. P. Bul­­garia-Suedia 113—56 (61—28), Spania-R. F. Germană 86—58 (44—30). FOTBAL Miercuri campionatul categoriei A la fotbal se reia cu jocurile etapei a 24-a. In Capitală, pe jroi stadionul „23 August" se va disputa ultimul cu­ JuI play interbucureștean din acest campionat. In ii ' deschidere de la ora 16 Progresul întîlneşte pe lidera clasamentului Rapid, după care se va T» juca partida Dinamo—Steaua. *w In ţară sunt programate jocurile C.S.M.S. Iaşi — Ştiinţa Cluj ; Crişul Oradea — Dinamo Piteşti ; Ştiinţa Craiova — Petrolul Ploieşti ; U. T. Arad — Fa­rul Constanţa ; Minerul Baia Mare — Steagul Roşu Braşov. LUPTE LIBERE începind de astăzi, timp de trei zile, la Manchester se vor desfăşura campionatele mondiale de lupte libere la care par­ticipă sportivi din 30 de ţări printre care Turcia, U.R.S.S., R. P. Română, Italia, S.U.A, Franţa, Japonia, R. P. Polonă, Suedia şi alte ţări. Meciurile vor avea loc în sala cazinoului „Belle Vue“, amenajată special în vederea acestui eveniment. La campionate şi-au anunţat participarea numeroşi campioni mondiali şi olimpici printre care Ah­mad (Grecia), Ibrahimov (U.R.S.S.), Dimov (R. P. Bulgaria), Medvedev (U.R.S.S.), Ogari (Turcia), Kaplan (Turcia) şi alţii. Din echipa japoneză vor lipsi Yoshida, Eutake şi Watanabe. La campionatele mondiale de lupte libere R. P. Română va fi reprezentată de Gh. Tăpălagă, P. Poalelungi, Fr. Bolta şi Şt. Stîngu. SCRIMĂ Duminică seara s-a încheiat la Paris tradiţionala competiţie internaţională feminină de floretă dotată cu „Cupa Jantie“. Primul loc a fost ocupat de floretista franceză Brigitte Gapais. Pe locurile următoare s-au clasat Olga Orban-Szabo şi Maria Vicol din echipa R. P. Române. Locul 4 a revenit maghiarei Rejto, urmată de alte două floretiste românce Marina Stanca şi Suzana Taşi. CANOTAJ ACADEMIC • In apropiere de Lyon s-a disputat un concurs internaţional de canotaj academic. Proba de 8 plus 1 a revenit echipajului Iugoslaviei, care a realizat timpul de 5’23”3/100. Cursa de 2 plus 1 a fost cîștigată de echipajul R. P. Polone cu 6’42”401100. La schit simplu a terminat învingător Trlaja Damir (Iugoslavia) în 6'28”91/100. ★ Producţia dă ripostă formalismului IUrmare din pag. 1) nologice ale noilor instalaţii. Editarea unor lucrări originale privind tehnologia fabricării o­­xigenului care să descrie şi fe­nomenele fizice ce se petrec in instalaţiile de separare a aeru­lui este absolut necesară". Perioada probelor tehnologi­ce de la secţia amoniac a con­stituit — pe lîngă o verificare a eficienţei cursurilor de pregă­tire organizate anterior — un bun prilej pentru a cunoaşte şi mai bine comportarea aparatu­rii în timpul funcţionării. Efec­tuarea probelor tehnologice la instalaţiile de sinteză, spălare cu azot lichid, compresie sau conversie a dovedit că cei mai mulţi dintre oameni şi-au însu­şit temeinic meseria. Dar şi to­varăşii de aici au simţit nevo­ia continuării acţiunilor de pregătire profesională a munci­torilor, în timp ce la oxigen continuitatea s-a asigurat prin studierea literaturii de specia­litate, la amoniac s-a conside­rat necesară organizarea unor cursuri de ridicare a calificării cu toţi operatorii, cursuri care sunt programate să inceapa în zilele următoare. — Aceste cursuri — ne-a spus şeful secţiei amoniac, to­varăşul inginer Sorin Stelea —■ vor cuprinde pe toţi muncitorii. — Fără o diferenţiere la instalaţii, pe nivel de pregă­tire ? — întrebăm noi. — Fără ! V­om preda lecţiile la un nivel mediu, adică nive­lul lecţiilor să fie situat unde­va între ceea ce se predă la şcoala profesională şi ceea ce se învaţă la cursurile noastre obişnuite, de scurtă durată. E bine că se procedează ast­fel ? Desigur, fiecare conducere de secţie organizează acele ac­ţiuni pe care le consideră mai eficiente Vor avea însă ele eficienţa aşteptată ? După părerea noastră, nu. Şi iată de ce. Cadrele de munci­tori ai combinatului provin din şcoli profesionale, şcoli tehni­ce, cursuri de calificare de scurtă durată. Aceasta e o pro­blemă. A doua: instalaţiile la care lucrează au şi ele un grad de tehnicitate diferit ce impu­ne o specializare a muncitori­lor pe operaţii, pe procese teh­nologice. Cu acest lucru sînt de acord şi tovarăşii din conducerea secţiilor respective. „Vom lua măsuri ■ — ni s-a spus la amo­niac — să nu se plictisească nimeni. Cei mai bine pregătiţi li vom numi responsabili cu demonstraţiile practice, iar cei care nu vor înţelege anumite probleme la lecţii, o să pună întrebări la demonstraţii prac­tice". Dar asemenea „măsuri“ nu rezolvă — după părerea noastră — problema principa­lă: pregătirea diferenţiată a muncitorilor. Organizaţiile U.T.M. şi-au a­­dus, fără îndoială, contribuţia mobilizînd tinerii la cursuri şi la celelalte acţiuni iniţiate de conducerea combinatului in privinţa creşterii gradului de pregătire profesională a mun­citorilor. Din discuţiile purtate cu con­ducătorii unor fabrici, cu tova­răşi din conducerea combinatu­lui a reieşit însă că organiza­ţia U.T.M. ar putea da un aju­tor mai mare pregătirii profe­sionale a tinerilor dacă nu şi-ar rezuma preocuparea nu­mai la anumite discuţii, din cînd in cînd,­in adunările ge­nerale. Desigur, aceste adunări sînt bune şi este bine ca şi pe viitor, în cadrul lor, să se ana­lizeze felul cum se pregătesc tinerii, să se generalizeze expe­rienţa bună. Dar o adunare ge­nerală se ţine totuşi o dată pe lună. Tovarăşii din comitetul U.T.M. trebuie să ia operativ măsuri care să asigure o bună participare din partea tinerilor, nu să se aştepte adunarea ge­nerală. — Organizaţia U.T.M. ar tre­bui să ne sprijine la capitolul disciplină — ne spune tov. ing. şef Iacobescu — mai ales in a­­cele locuri unde nil sintem­ încă in probe tehnologice. Se cere o muncă mai susţinută, o disciplină severă in mod deose­bit acum, cînd şcolarizarea se face direct pe instalaţii. Feno­mene de indisciplină — lipsuri de la cursuri, neatenţie in timpul predării — intiinim­at la cele două fabrici amintite. Iată, aşadar, că munca orga­nizaţiilor U.T.M. să fie dusă cit mai cu putinţă la modul con­cret, să răspundă Cerinţelor pe care le pune, alături de filmul construcțiilor, ritmul invătâtu- V,v., „ ț • ■ M"VX In bibliotecă

Next