Scînteia Tineretului, iulie 1966 (Anul 22, nr. 5324-5350)
1966-07-01 / nr. 5324
D£ ZVA ÎNVĂŢĂTORULUI SOLEMNITATEA DE LA CONSILIUL DE STAT (Urmare din pag. 1) a omului societăţii socialiste, prin îndrumarea şi educarea tineretului nostru în spiritul profundului ataşament faţă de muncă, al dragostei neţărmurite faţă de patrie, faţă de popor şi faţă de Partidul Comunist Român. Planul cincinal, care se află chiar azi supus dezbaterilor Marii Adunări Naţionale, cuprinde o serie de prevederi importante a căror împlinire va traduce în viaţă sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al Partidului în ceea ce priveşte dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului, condiţie indispensabilă pentru desăvîrşirea şi înflorirea economiei, ştiinţei şi culturii în ţara noastră. Partidul şi Guvernul au convingerea deplină că învăţătorii şi profesorii de toate gradele vor continua cu abnegaţie munca lor fără preget, sădind în inimile şi minţile elevilor dragostea pentru glorioasele tradiţii ale luptei poporului nostru pentru eliberarea socială şi naţională, educîndu-i astfel să devină cetăţeni luminaţi şi patrioţi, constructori activi şi conştienţi ai socialismului şi comunismului. Distincţiile acordate reprezintă, aşa cum a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul al IX-lea al P.C.R., aprecierea partidului, a întregului nostru popor pentru munca plină de devotament pe care o desfăşoară, zi de zi, cei 175 000 de slujitori ai şcolii, pentru înarmarea tinerei generaţii cu ştiinţa şi cultura înaintată. Cei prezenţi la solemnitate au primit cu căldură cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate de preşedintele Consiliului de Stat. Luînd cuvîntul, profesorul emerit Nicu Vlad a spus printre altele: Partidul m-a învăţat că a fi dascăl adevărat înseamnă să munceşti cu pasiune, pricepere şi perseverenţă pentru ca elevii să-şi însuşească comorile ştiinţei şi culturii naţionale şi universale, să devină constructori demni ai societăţii socialiste, patrioţi înflăcăraţi, să cunoască şi să cinstească tradiţiile glorioase de luptă ale poporului, ale clasei muncitoare, măreţele realizări obţinute sub conducerea partidului pentru prosperitatea patriei noastre. Mergînd pe această cale, am dorit din toată inima şi am stăruit fără oboseală ca odată cu însuşirea unor cunoştinţe trainice, elevii mei să trăiască împreună cu mine astfel de sentimente, gîndindu-mă că, în ceea ce ei vor izbuti să înfăptuiască după terminarea şcolii, vor pune ceva şi din căldura inimii mele şi a tuturor învăţătorilor şi profesorilor lor, înaltele titluri conferite astăzi — a spus profesoara emerită Magdalena Török, — exprimă deosebita preţuire de care se bucură activitatea didactică şi munca neobosită a învăţătorilor şi profesorilor pentru creşterea fiilor patriei noastre socialiste. Dragostea de părinte a partidului nostru pentru tînăra generaţie, preocuparea permanentă pentru continua dezvoltare a învâţămîntului şi grija pentru slujitorii lui se reflectă în viaţa tuturor şcolarilor. In şcolile din oraşul Satu Mare şi regiunea Maramureş alături de elevii români se pregătesc şi elevi maghiari şi de alte naţionalităţi, care pe baza drepturilor consfinţite de Constituţie, au posibilitatea de a învăţa în limba maternă şi sunt educaţi în spiritul dragostei şi devotamentului pentru patrie şi partid, al frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare în lupta comună pentru desăvîrşirea construirii socialismului. Vorbind despre preţuirea deosebită de care se bucură în ţara noastră munca cadrelor didactice şi arătînd că aceasta se datoreşte grijii permanente a partidului pentru tînăra generaţie şi educatorii ei, profesorul emerit Ion Popescu, a spus : Cîţi dintre înaintaşii noştri, dascăli şi cărturari iluştri, n-ar fi rîvnit la cinstea care ni se face nouă astăzi ! Le lipseau acestora meritele şi dreptul la o răsplătire similară ? Nu ! A lipsit numai grija faţă de munca şi de meritele lor. Noi avem fericirea să trăim într-o societate nouă, cu o altă morală, cu alte perspective. De aceea ne şi mîndrim că putem să ne aliniem în rîndurile primelor detaşamente care şi-au văzut, în anii marilor înfăpturi din ţara noastră, apreciată şi răsplătită munca mai mult decit au sperat vreodată. A luat apoi cuvîntul învăţătorul emerit Valeriu Chiriac. Partidul — care a chemat întreaga suflare omenească de pe întinsul patriei pe băncile şcolii — a spus el se bucură în inimile, în sufletele noastre de cele mai adinei sentimente de dragoste şi devotament, în ţara care cheltuieşte pentru nevoile învăţămîntului 6,8 la sută din bugetul său, vedem limpede culmile civilizaţiei spre care poporul nostru este condus cu clarviziune şi înţelepciune de partid, în frunte cu Comitetul său Central. Asigurăm conducerea de partid şi de stat că vom şti să aprindem în inimile curate ale elevilor noştri flacăra de nestins a dragostei pentru ţară, pentru poporul nostru, respectul pentru istoria lui eroică. în încheierea cuvîntului lor vorbitorii au exprimat recunoştinţa faţă de partid şi guvern, pentru înalta apreciere acordată activităţii lor, au asigurat în numele tuturor cadrelor didactice că vor munci cu devotament pentru a face din elevii şcolilor noastre fii credincioşi ai patriei, ai partidului, pentru ridicarea continuă a rolului şcolii în opera de construire a socialismului în ţara noastră, că, alături de întregul popor, îşi vor aduce contribuţia la înfăptuirea importantelor obiective ale planului cincinal, menit să ridice România pe noi trepte ale civilizaţiei şi culturii. La sfîrşitul solemnităţii, conducătorii de partid şi de stat s-au întreţinut cordial cu cei prezenţi. (Agerpres) BACALAUREATUL formaţia tinărului intelectual, făcind incomparabil mai mult decit proba unor exemplare cunoştinţe teoretice. In fata comisiei de examinare te prezintă nu numai în calitate de absolvent al liceului, ci şi în aceea de tinăr de azi, dorind brenetic să faci dovada că acumularea cunoştinţelor, complexitatea şi temeinicia acestora sunt rodul unei lucide deliberări cu privire la propriile visuri, la propriul drum în viaţă. Fără îndoială că actuala sesiune a examenului de bacalaureat, a stat sub semnul unor asemenea deliberări şi confruntări. Dincolo de calificativele dobindite pentru cunoştinţele etalate, mărturisind — după aprecierea profesorilor examinatori — un efort de pregătire iară precedent, imensa majoritate a candidaţilor la examen au demonstrat că merită cu prisosinţă respect şi admiraţie pentru modul in care şi-au facut prezente virtuţiile cetăţeneşti, trăinicia şi frumuseţea idealurilor. Tonic şi convingător, s-a desprins astfel pentru oricine a asistat, fie şi fugar, la colocviile unui centru de examinare, sentimentul că pe cei mai mulţi şi pe cei mai buni dintre candidaţi nu intîmplarea, nu numai dorinţa legitimă a părinţilor de a-i vedea ,,oameni cu carte" i-a aflat aici, ci, incontestabil, faptul că şcoala, familia, organizaţia de tineret, şi prin tot ce are mai stenic, mai dinamic şi mai pasionant, întreaga noastră viaţă, Ie-a dăruit ceea ce atîtea generaţii din trecut, zbătindu-se in nesiguranţă, au fost învinse căutind scopul! Scopul înalt în numele căruia merită să depui toate eforturile, să-ţi reproşezi lipsurile şi scăderile, să lupţi cu abnegaţie, străin de sentimentul meschin al mulţumirii de sine, visind la ziua cînd de cunoştinţele tale însuşite in şcoală va avea nevoie viaţa. Şi iată că această zi a venit. Calificativele obfinute, diploma de bacalaureat le atestă dreptul cucerit în alifia ani de şcoală de a pătrunde in viata noastră socialistă prin intrarea principală. Trăsătura caracteristică a întregii promoţii a relevat-o tocmai această dorinţă de a nu păşi in viaţă pe cărări întortochiate, ocolind suişurile abrupte şi pierzindu-se in cine ştie ce poieni înşelătoare. Doar n-au trăit pînă acum izolaţi de viaţă. Setea lor de cunoaştere, întreţinută de nenumărate acţiuni ale şcolii şi organizaţiei de tineret, i-a purtat pretutindeni prin ţară. Magnetul noului, durabilului şi frumosului nostru cotidian, forţa de atracţie a luptei pentru socialism s-au manifestat nemijlocit asupra tor. Concluzia că tot ce au văzut şi le-a insuflat sentimentul fortificant al mândriei cetăţeneşti este rezultatul unui efort fără seamăn, li s-a impus vrese, aşa cum trăiesc, aşa cum respiră. S-au decis să aleagă drumul cel mai greu, invitaţi fiind la această alegere de viaţa însăşi. Pentru exprimarea idealului tot se folosesc de o frază simplă, directă : „Doresc să muncesc acolo unde va fi mai multă nevoie de mine — să muncesc astfel incit să fie ci mai multă nevoie de minei“. Mai este oare nevoie de precizarea că intr-o atare formulare încap și se simt in largul lor toate trăsăturile complinind profilul moral al unui tinăr de azi ? Mai este oare nevoie de sublinierea că o atare năzuinţă, incoronind anii de studii pe băncile liceului, le-a dat dreptul de a solicita, demni, cu o apreciere lucidă a posibilităţilor lor, ca pe o cerinţă justificată, să li se ateste maturitatea cunoştinţelor ? Sesiunea ’66 a examenului de bacalaureat s-a încheiat. Dar departe de a inmerina sfîrşitul unui drum ea a deschis in tata a zeci cin mii de tineri superbe perspective, Ie-a oferit ocazia de a trece in marea carte a vieţii un eveniment, în sensul cel mai complex și mai revelator al cuvîntului. CEL MAI TÎNĂR IZVOR DE OTEL ROMANESC jante de 80 si100 tone" — ne spune Emil Ivesen, maistru mentor. Alături, tînărul inginer Vasile Siigionescu, șeful schimbului ,,C", căruia i-a revenit sarcina pregătirii primei șarje, iar acum a celei de-a doua, ne poartă în ineditul agregatului. „Gradul înalt de mecanizare şi automatizare va permite obţinerea unui oţel de calitate superioară în cuptoare de mare capacitate. Bolta rotativă, instalaţia de agitare a băii de oţel prin procedeul electromagnetic, comenzile hidraulice — la care se vor adăuga în curînd instalaţiile de captare şi de deprăfuire a gazelor, de degazare sub vid — la nivelul celor mai moderne din lume — sînt numai cîteva din caracteristicile lui tehnice. Se vor turna lingouri pînă la 125 tone. (Pînă acum, în celelalte unităţi similare din ţară ele nu au depăşit 40 tone). Din ,ele se vor executa piese mari , arbori şi axe pentru turbine de hidrocentrale, cilindri de laminor etc.". De-a lungul celor 150 metri lungime şi 70 lăţime cit măsoară hala, avem încă multe de notat la capitolul inedit. Proiectanţii de la „IPROMET" care au conceput pe calea tot ceea ce poartă acum denumirea ,,Uzina metalurgică Bucureşti" — îmscriindu-şi numele printre marile obiective ale cincinalului — au găsit soluţia montării forjei în aceeaşi hală cu cuptorul, reducînd astfel spaţiul productiv şi diverse manevre. Instalaţiile agregatului sunt în mare parte realizate de către întreprinderi din ţara noastră, precum şi de unele uzine constructoare de maşini grele din Uniunea Sovietică. Inginerul Sergiu Iliescu ne prezintă o presă uriaşă : 6 000 tone forţă — cea mai mare din ţară , făcînd de prisos orice alt comentariu, în acest moment, în care prima şarjă încheie bilanţul eforturilor susţinute deopotrivă de constructori, montori şi oţelari e greu să-i poţi alege pe cei ce s-au evidenţiat, ne declară tovarăşul Sergiu Iliescu, secretar al comitetului U.T.C. pe uzină. Lîngă experienţa şi priceperea celor cu stagiu mai vechi, 400 de tineri utecişti şi-au adus, şi vor continua să-şi aducă, vigoarea şi elanul lor. Uzina este încă în construcţie. Se va monta al doilea cuptor de aceeaşi capacitate cu primul ; nu peste mult timp va intra în funcţiune şi presa de forţă. Cei peste 100 de tineri care şi-au făcut specializarea la Cîmpia Turzii şi Hunedoara sunt gata să-şi ia în primire posturile pentru care au fost pregătiţi". Pe aceeaşi platformă, alături de cuptorul electric dat în exploatare, se conturează fundaţiile celui de-al doilea cuptor — un frate geamăn, care urmează să fie pus în funcţiune aici. în etapa finală, cele două agregate siderurgice vor produce anual peste 120 000 tone oţeluri electrice aliate de calitate superioară. Constructorii pregătesc intrarea în funcţiune şi a altor unităţi de producţie. Sunt avansate lucrările la sectorul forjă grea — al doilea obiectiv de bază al uzinei. La turnătoria de oţel şi fontă electrică s-a executat fundaţia şi în curînd se va trece la montajul celor peste 7 000 de tone de construcţii metalice. La această turnătorie, ca şi la forja grea se vor fabrica piese din oţel şi fontă, adevăraţi coloşi de metal, în greutate de pînă la 160 tone fiecare, necesare producerii utilajelor şi agregatelor grele ale industriei româneşti constructoare de maşini. Printre primii beneficiari ai acestei uzine va fi un alt vlăstar al siderurgiei românești , laminorul de tablă groasă de la Combinatul siderurgic ,,Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Galați, aflat la ora actuală în probe tehnologice. ★ Conferirea de titluri şi ordine unor cadre didactice Pentru activitate îndelungată şi merite deosebite, precum şi pentru contribuţia adusă în dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală şi a învăţămîntului profesional şi tehnic, s-a conferit : Titlul de „ÎNVĂŢĂTOR EMERIT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA“ tovarăşilor : Alb Panfil, director Muzeul etnografic Lupşa-Cîmpeni, Balaban Ioan, Liceul Boroaia-Fălticeni, Băcioiu Nicolae, Liceul nr. 24 Bucureşti, Bică Vasile, Liceul Hîrşova, Bărăscu Maria, Şcoala generală nr. 24 Constanţa, Bucur Valentina Şcoala generală Sudiţi-Feteşti, Cătuneanu Elena Liceul nr. 1 Iaşi, Chircev Eugenia educatoare Grădiniţa de copii nr. 5 Cluj, Chiriac Valeriu inspector Secţiunea de învăţămînt a raionului Focşani, Corleancă Maria Şcoala generală nr. 8 Brăila, Crăciun Avram Şcoala generală nr. 3 Sebeş, Delarăscruci Oltea redactor principal Editura didactică şi pedagogică, Dudu Maria Şcoala generală Stăneşti-Curtea de Argeş, Duică Gheorghe Liceul Sinaia, Iitu Gheorghe Şcoala generală nr. 7 Galaţi, Florea Marin Şcoala generală Darabani-Negru Vodă, Florea Constantin Şcoala generală nr. 8 Bacău, Georgescu Floarea Liceul „I.L. Caragiale“ Ploieşti, Georgescu Ştefania Şcoala generală nr. 3 Călăraşi, Gherlan Nicolae Şcoala generală nr. 8 Reghin, Greceanu Corp pensionar Bucureşti, Haret Maria Şcoala generală nr. 52 Bucureşti, Hidan Florica pensionar Cluj, Iohannes Maria Şcoala generală nr. 9 Timişoara, Lăzărescu Ion Şcoala generală Titeşti Piteşti, Manarcă Gheorghe Şcoala generală Petriş-Bistriţa, Munteanu Augustin, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Reşiţa, Negrău Emilia pensionar Oradea, Nemiş Vasile, Şcoala generală Rudăria- Bozovici, Niculescu Vasile Şcoala generală nr. 179 Bucureşti, Odobescu Eugenia Şcoala generală nr. 2 Vaslui, Petrovici Dumitru Şcoala generală Şuşca-Moldova Nouă, Piskolti Katalin Şcoala generală nr. 2 Tg. Mureş, Pîrvan Elena Şcoala generală Jiganii de Jos Tulcea, Popescu Vasile Şcoala generală Arceşti-Slatina, Redeanu Ioan inspector Secţiunea de învăţămînt a raionului Orăştie, Rusu Miron Şcoala generală Vidrasău-Luduş, Sălăgean Maria Şcoala generală nr. 1 Satu Mare, Şerban Gheorghe Şcoala generală nr. 1 Negreşti-Oaş, Stancoveanu Ioana, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Oltenia, Ştefănescu Florica Şcoala generală Gura Rîului-Sibiu, Stoica Elena Şcoala generală Agnita, Suciu Grigore Şcoala generală Tiseşti-Tg. Ocna, Tecşa Veronica Şcoala generală Lupeni, Ungurenaşu Victoria Şcoala generală Văculeşti-Dorohoi, Vasil Vasile Şcoala generală Beltiug-Satu Mare, Vlad Ion Şcoala generală Isvor-Craiova, Vleja Nicolae Şcoala generală Covasna-Voineşti Tg. Secuiesc, Zidaru Lidia Şcoala generală nr. 6 Braşov. Titlul de „PROFESOR EMERIT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA“ tovarăşilor : Abramiuc Ioan Liceul pedagogic Bacău, Agapie Dumitru Şcoala generală Boiu- Sighişoara, Bălan Teodor pensionar Suceava, Banea Gheorghe pensionar Bucureşti, Bărcăcilă Alexandru pensionar Turnu Severin, Baiulescu Ion pensionar Piteşti, Bighiu Petru Şcoala generală Dobrovăţ- Iaşi, Bate Elvira Liceul nr. 10 Timişoara, Blideanu Eugeniu director general în Ministerul învăţămîntului, Călinescu Marin Liceul nr. 2 Mediaş, Ciurea Vasile pensionar Suceava, Costescu Mihail pensionar Craiova, Costin Vasile Liceul „Avram Iancu“ Brad, Daneş Florea, redactor şef Revista învăţămîntului profesional şi tehnic, Demian Aron pensionar Deva, Dimofte Ion pensionar Bucureşti, Drăgan Nicolae Liceul nr. 1 Mediaş, Fusu Elena Liceul nr. 1 Constanţa, Găvănescu Eduard Liceul nr. 1 Arad, Giuveni Hristiţa Liceul nr. 3 Galaţi, Hîrza Amelia Liceul „Unirea“ Turnu Măgurele, Hristea Nicolae Liceul „Mihai Viteazu“ Turda, Iordănescu Aurelian Liceul „Gh. Lazăr“ Bucureşti, Jozsa Ianos pensionar Cluj, Iţcuş Nicodin pensionar Suceava, Klemm Werner Liceul nr. 4 Sibiu, Lăduncă Spiridon pensionar Focşani, Lungu Ion Liceul nr. 2 Constanţa, Marton Eugen Liceul nr. 3 Oradea, Macovei Zaharie Liceul pedagogic Oradea, Măruţă Toma pensionar Craiova, Mihalaşcu Dumitru Liceul „N. Bălcescu“ Piteşti, Mircea Dan pensionar Bacău, Mărculescu Eftimie pensionar Braşov, Muntean Petru Centrul şcolar agricol Sibiu, Nicolaescu Elena, Liceul nr. 15 Bucureşti, Niculescu Maria Liceul nr. 1 Tîrgovişte, Nicolescu Andrei Liceul nr. 3 Brăila, Oproiescu Petru Liceul nr. 1 Tîrnăveni, Partenie Elena pensionar Iaşi, Păun Stelian şeful Secţiunii de învăţămînt a regiunii Bucureşti, Păunei Ion Liceul „B.P. ★ Ca în fiecare an, tradiţionala sărbătoare a „zilei învăţătorului“ a prilejuit numeroase manifestări ale preţuirii întregului popor faţă de educatorii celei mai tinere generaţii, în toate centrele raionale şi orăşeneşti au avut loc adunări festive, la care au participat zeci de mii de educatori, învăţători, profesori şi pensionari din învăţămîntul de cultură generală, pedagogic, profesional şi tehnic, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, părinţi. Cu acest prilej, reprezentanţi ai conducerii sfaturilor popu-Haşdeu“ Buzău, Peligrad Nicolae Liceul nr. 2 Piteşti, Petrescu Silvia Liceul „I. L. Caragiale“ Bucureşti, Popescu Hristache Liceul de muzică nr. 1 Bucureşti, Popescu Ion Liceul „Gh. Lazăr“ ,Bucureşti, Popovici Ecaterina Liceul „Mihail Eminescu“ Botoşani, Rachier Nicolae Liceul nr. 1 Făgăraş, Rădăşanu Stela Liceul „Ştefan cel Mare“ Suceava, Marin Răducanu Şcoala generală Potlogi Titu, Roibănescu Constantin pensionar Bucureşti, Severin Petru Şcoala de muzică Turnu Severin, Simionescu Gleb, inspector Secţiunea de învăţămînt a oraşului Bucureşti, Stroescu George Liceul „V. Roaită“ Rîmnicu Vîlcea, Szabó Valentin, inspector Secţiunea de învăţămînt a raionului Tg. Mureş, Teodorescu Cornelia, inspector Ministerul învăţămîntului, Theodosiu Dumitru pensionar Bucureşti, Torok Magdalena Liceul „Mihail Eminescu“ Satu Mare, Vasiliu Aspasia Liceul „I. L. Caragiale“ Ploieşti, Vlad Nicu, şeful Secţiunii de învăţămînt a regiunii Argeş. Prin acelaşi decret au fost decoraţi cu „Ordinul Muncii" clasa a IlI-a, 106 tovarăşi, şi cu „Medalia Muncii“ 187 de tovarăşi, care au vorbit celor prezenţi despre realizările obţinute în domeniul învăţămîntului şi perspectivele lui de dezvoltare în lumina directivelor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. în cadrul adunărilor, numeroase cadre didactice au primit titlul de „învăţător fruntaş“ şi „Profesor fruntaş“. Au fost înmînate, de asemenea, „Medalia Muncii“ şi premiile acordate de Ministerul învăţămîntului şi sfaturile populare, învăţătorilor şi profesorilor care s-au evidenţiat în muncă. (Agerpres) „JOS MÎINILE DE PE VIETNAM!“ Mitingul oamenilor muncii din Capitală Bombardarea sălbatică de către aviaţia S.U.A. a împrejurimilor Hanoiului şi a oraşului Haifong — o nouă crimă a imperialismului american îndreptată împotriva poporului vietnamez şi a păcii în lume — a stîrnit un puternic val de minte şi indignare în rîndurile cetăţenilor din patria noastră. Joi după-amiază, la scurt timp după terminarea lucrului, mii de bucureşteni s-au adunat în Piaţa Universităţii, unde a avut loc un miting organizat de Liga Română de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, întreaga piaţă şi străzile din jur erau pline de oameni care au venit să-şi alăture glasul de protest şi să condamne atacarea tîlhărească a Hanoiului, capitala unei ţări socialiste paşnice. „Jos mîinile de pe Vietnam !“ ; „Cerem cu hotărîre să se pună capăt agresiunii S.U.A. în Vietnam !“; „Moarte agresorilor din Vietnam !“ — erau cuvinte scrise pe pancarte şi scandate răspicat de manifestanţi care exprimau solidaritatea cu bravii apărători ai cauzei sfinte a Vietnamului, profundă lor minte faţă de gravele acte de agresiune săvîrşite de imperialiştii americani împotriva poporului vietnamez. Ei au exprimat, de asemenea, din toată inima, admiraţia lor faţă de eroicul popor vietnamez care, apărîndu-şi interesele naţionale sacre, ţine piept cu eroism neînfricat agresiunii piratereşti săvîrşite de armatele nord-americane împotriva R.D. Vietnam — stat socialist liber, independent și suveran. Mitingul a fost deschis de prof. univ. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii de prietenie cu popoarele din Asia și Africa. Subliniind gravitatea fărădelegilor comise împotriva poporului vietnamez, vorbitorul a arătat că noul pas făcut de imperialismul american în escaladarea războiului din Vietnam nu poate lăsa indiferent pe nimeni, căci pacea lumii însăşi este greu ameninţată prin asemenea acţiuni barbare. In cadrul mitingului a luat cuvîntul prof. univ. Tudor Popescu . Bombardamentele împotriva oraşelor Hanoi şi Haifong, asasinatele împotriva populaţiei paşnice din aceste oraşe constituie o nouă crimă de război a imperialismului american, care stirneşte revolta omenirii progresiste de pretutindeni — a spus vorbitorul. Exprimînd înalta preţuire pe care poporul român o acordă vitejiei, dîrzeniei şi spiritului de sacrificiu cu care poporul vietnamez luptă împotriva agresorilor, vorbitorul a cerut, în numele locuitorilor Bucureştiului, al întregului nostru popor, să se pună neîntîrziat capăt războiului de agresiune din Vietnam, să fie retrase toate trupele Statelor Unite şi ale acoliţilor lor din Vietnamul de sud. După ce a reafirmat sentimentele de prietenie şi solidaritate frăţească pe care poporul român le nutreşte faţă de lupta dreaptă a poporului vietnamez, hotărîrea oamenilor muncii din patria noastră de a-i acorda sprijin deplin pînă la victoria finală asupra imperialismului, vorbitorul a spus : Susţinem cu toată hotărîrea poziţia guvernului Republicii Democrate Vietnam şi a Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud pentru soluţionarea problemei vietnameze. Cercurile guvernante din Statele Unite ale Americii trebuie să dea ascultare opiniei publice mondiale, glasurilor lucide din rîndul poporului american şi să înceteze războiul împotriva poporului vietnamez. Uriaşele forţe mondiale ale păcii, lupta poporului vietnamez — a încheiat el — vor impune imperialiştilor americani încetarea agresiunii şi vor aduce prin aceasta o mare contribuţie la asigurarea păcii. In cuvîntul său, Tudor Moise, muncitor la Uzinele „23 August“, a subliniat că autorii acestui nou şi monstruos act de agresiune s-au demascat încă o dată în faţa opiniei publice mondiale ca exponenţi şi promotori ai unor practici piratereşti care sfidează cele mai elementare norme ale relaţiilor dintre state. Imperialiştii americani, a spus el, au arătat din nou, că vorbăria despre pace a propagandei lor nu urmăreşte altceva decit înşelarea opiniei publice mondiale, crearea unui camuflaj în scopul pregătirii de noi acte criminale împotriva poporului vietnamez. Orbiţi de furie, ei cred că prin astfel de acţiuni pot intimida poporul vietnamez, îl pot abate de la lupta sa dreaptă pentru apărarea libertăţii, a independenţei patriei. Suntem convinşi că eroicul popor vietnamez va da ca şi pînă acum riposta cuvenită agresorilor imperialişti, va apăra libertatea şi independenţa patriei sale, în numele muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la Uzinele „23 August“ condamn cu hotărîre noua fărădelege a imperialiştilor americani care creează noi pericole pentru pace în Asia de Sud-Est şi din întreaga lume. în acelaşi timp, ne exprimăm solidaritatea noastră internaţionalistă cu lupta dreaptă a încercatului popor vietnamez, întregul nostru sprijin. Cerem să înceteze agresiunea Statelor Unite ale Americii în Vietnam, atacurile aeriene împotriva Republicii Democrate Vietnam , să fie retrase trupele intervenţioniste şi bazele militare străine din Vietnamul de Sud , să i se respecte poporului vietnamez dreptul sfînt de a-şi hotărî singur soarta, fără amestec din afară, conform cu interesele sale legitime, cu voinţa sa suverană. Studenta Angela Busuioc, de la Universitatea din Bucureşti, a spus : Tineretul patriei noastre protestează cu mînie împotriva bombardamentelor S.U.A. contra Republicii Democrate Vietnam, consideră aceste acţiuni agresive americane drept o gravă primejdie pentru pacea mondială, o inacceptabilă încălcare a dreptului inalienabil al fiecărui popor,de a-şi rîndui soarta în conformitate cu voinţa sa, şi cere, alături de tinerii din lumea în-La propunerea de a se înmîna textul moţiunii reprezentanţilor Ambasadei S.U.A. la Bucureşti, miile de cetăţeni s-au îndreptat spre sediul ambasadei, manifestîndu-şi în continuare revolta şi protestul faţă de noile acte agresive ale imperialiştilor americani. în faţa clădirii, repetatele încercări ale cetăţenilor de a lua legătura cu membrii ambasadei au rămas fără răspuns. Acest gest de sfidare a sporit indignarea mulţimii care şi-a exprimat şi aici încă o dată mînia faţă de lanţul de crime săvîrşite de imperialismul din S.U.A. împotriva libertăţii şi suveranităţii popoarelor, noiului şi a oraşului Haiîoag demonstrează un cinism rar întîlnit, dezminte falsa motivare a cercurilor guvernante americane că trupele americane ar ataca în R. D. Vietnam doar obiective militare. „Tilhăreasca atacare a celor două oraşe — a spus vorbitorul — are printre victimele ei femei, bătrîni, copii. Această nouă şi teribilă fărădelege umple inimile de tulburare şi minte. Cuvintele cele mai aspre sună prea blind pentru a condamna asemenea crime odioase“, în numele tuturor scriitorilor din ţara noastră, acad. Zaharia Stancu a condamnat războiul agresiv dus de S.U.A. în Vietnam şi a exprimat deplina solidaritate cu eroicul popor vietnamez, care îşi apără patria şi luptă pentru eliberarea pămîntului strămoşesc. In încheierea mitingului, conf. univ. Alexandru Bolintineanu, de la Institutul de cercetări juridice al Academiei a dat citire unei moţiuni de protest împotriva noilor acte agresive ale Statelor Unite ale Americii în Vietnam în care se spune printre altele : treagă încetarea necondiţionată a bombardării Republicii Democrate Vietnam, retragerea trupelor străine de pe pămîntul Vietnamului de sud. în aceste clipe, gîndul mi se îndreaptă cu dragoste şi solidaritate către eroicul tineret din nordul şi sudul Vietnamului, care alături de întregul popor luptă cu abnegaţie şi cu succes, cu o impresionantă dăruire de sine pentru apărarea demnităţii şi onoarei patriei lor, pentru libertatea de a munci şi construi ţara lor aşa cum au visat-o, aşa cum muncim noi astăzi sub conducerea partidului în Republica Socialistă România. Vrem să-i asigurăm de la această tribună încă o dată că suntem hotărîţi să ne aducem pînă la capăt contribuţia la sprijinirea cauzei drepte a poporului vietnamez, a luptei sale împotriva agresiunii imperialiste americane pentru alungarea ocupanţilor de pe pămîntul vietnamez. Acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, a arătat, în cuvîntul său, că bombardarea inumană de către aviaţia S.U.A. a populaţiei paşnice din împrejurimile la Oamenii muncii din Bucureşti, întruniţi intr-un mare miting de protest, organizat de Liga Română de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, îşi exprimă profunda indignare şi minte în legătură cu bombardarea de către aviaţia Statelor Unite ale Americii a suburbiilor oraşului Hanoi, capitala Republicii Democrate Vietnam şi a oraşului Haifong, cel mai important port din Vietnamul de nord. Noi cetăţenii Capitalei Republicii Socialiste România condamnăm cu indignare noile acte de război prin care imperialiştii americani extind agresiunea lor barbară împotriva poporului vietnamez, cerem cu toată hotărîrea să înceteze imediat şi necondiţionat bombardamentele împotriva Republicii Democrate Vietnam — stat independent şi suveran, să se pună capăt războiului de agresiune al Statelor Unite ale Americii în Vietnam, să fie retrase toate forţele militare intervenţioniste ale Statelor Unite ale Americii şi ale acoliţilor lor. Sprijinim întrutotul dreptul sacru şi inalienabil al poporului vietnamez de a-şi hotărî singur destinele. Poporul vietnamez trebuie lăsat să-şi soluţioneze problemele în mod suveran fără amestec din afară. Mitinguri de protest Indignarea profundă faţă de noile acţiuni agresive comise de imperialiştii americani în Vietnam a reunit în puternice mitinguri de protest mii de cetăţeni din diverse regiuni ale ţării. La Iaşi şi Cluj, ca şi în alte localităţi, numeroşi oameni ai muncii au arătat că bombardarea oraşelor Hanoi şi Haifong * • de către aviaţia americană constituie o nouă etapă în războiul dezlănţuit de imperialiştii americani împotriva poporului vietnamez şi poartă în sine un grav pericol la adresa păcii în întreaga lume, sfidează făţiş cele mai elementare norme ale dreptului internaţional şi ale umanităţii. A mum ţara în moţiunile de protest adoptate, participanţii la miting au condamnat noua încercare a imperialiştilor de a înnăbuşi lupta eroică şi plină de bărbăţie a poporului vietnamez care-şi apără cu demnitate aspiraţiile de libertate şi independenţă. (Agerpres) e In localitatea Zinnowitz (R.D. Germană) se desfăşoară un turneu international de tenis la care participă sportivi din România, Bulgaria, Norvegia, Danemarca, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, R.D. Germană şi alte ţări. In proba de simplu bărbaţi, reprezentanţii României Petre Mărmureanu şi Codin Dumitrescu s-au calificat în sferturile de finală învingînd în „optimi". • Echipele Steagul Roşu Braşov şi Dinamo Piteşti, care se află în turneu în R. D. Germană, au susţinut primele jocuri. Steagul Roşu Braşov a evoluat la Berlin în compania formaţiei F.C. Vorwärts. Meciul s-a terminat nedecis : 0—0. La Erfurt formaţia F. C. Rot-Weiss a întrecut pe Dinamo Piteşti cu scorul de 1—0. • Reprezentativa masculină de volei (tineret) a ţării noastre a debutat victorioasă în turneul înternaţional de la Izmir, dotat cu „Cupa speranţelor", întîlnind formaţia similară a Greciei, reprezentanţii ţării noastre au învins cu 3—0 (15—1 ,15—9, 15—7). Sport • Jocurile balcanice de atletism se vor desfăşura anul acesta în oraşul iugoslav Sarajevo între 15—18 septembrie. Cu prilejul unei conferinţe de presă, care a avut loc la Belgrad, organizatorii au anunţat că au fost invitaţi să participe la balcaniada atletică, sportivi din Albania, Bulgaria, Grecia, România, Turcia şi Iugoslavia. In program vor fi înscrise 23 de probe masculine şi 12 feminine. Intrecerile vor avea loc pe stadionul „Kosevo" care a fost mărit şi reamenajat în vederea acestui eveniment sportiv. • Astăzi la Sibiu se va disputa întîlnirea internaţională de volei dintre reprezentativele masculine ale României şi Cehoslovaciei. Cele două echipe se vor întîlni din nou sîmbătă la Braşov. • Joi dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd în Portugalia, selecţionata de fotbal a României, care după cum se ştie, duminică va întilni in oraşul Porto, reprezentativa Portugaliei ce se pregăteşte pentru campionatul mondial din Anglia. Au făcut deplasarea următorii jucători : M. Ionescu, Constantinescu, Popa, Nunweiller III, Dan, Mocanu, Dumitru Nicolae, Greavu, Ghergheli, D. Popescu, Dobrin, Sorin Avram, Iancu, Dridea, Stoicescu, Marcu, Voinea. Antrenorii echipei sunt Ilie Oană și Ștefan Covaci.