Scînteia Tineretului, iulie 1966 (Anul 22, nr. 5324-5350)

1966-07-01 / nr. 5324

D£ ZVA ÎNVĂŢĂTORULUI SOLEMNITATEA DE LA CONSILIUL DE STAT (Urmare din pag. 1) a omului societăţii socialiste, prin îndrumarea şi educarea tineretului nostru în spiritul profundului ataşament faţă de muncă, al dragostei neţăr­murite faţă de patrie, faţă de popor şi faţă de Partidul Co­munist Român. Planul cincinal, care se află chiar azi supus dezbate­rilor Marii Adunări Naţionale, cuprinde o serie de preve­deri importante a căror împli­nire va traduce în viaţă sar­cinile trasate de Congresul al IX-lea al Partidului în ceea ce priveşte dezvoltarea şi per­fecţionarea continuă a învă­­ţămîntului, condiţie indispen­sabilă pentru desăvîrşirea şi înflorirea economiei, ştiinţei şi culturii în ţara noastră. Partidul şi Guvernul au convingerea deplină că învă­ţătorii şi profesorii de toate gradele vor continua cu abne­gaţie munca lor fără preget, sădind în inimile şi minţile elevilor dragostea pentru glo­rioasele tradiţii ale luptei poporului nostru pentru eli­berarea socială şi naţională, educîndu-i astfel să de­vină cetăţeni luminaţi şi pa­trioţi, constructori activi şi conştienţi ai socialismului şi comunismului. Distincţiile acordate repre­zintă, aşa cum a spus tovară­şul Nicolae Ceauşescu, la Con­gresul al IX-lea al P.C.R., a­­precierea partidului, a între­gului nostru popor pentru munca plină de devotament pe care o desfăşoară, zi de zi, cei 175 000 de slujitori ai şco­lii, pentru înarmarea tinerei generaţii cu ştiinţa şi cultura înaintată. Cei prezenţi la solemnitate au primit cu căldură cuvinte­le de înaltă apreciere ce le-au fost adresate de preşedintele Consiliului de Stat. Luînd cuvîntul, profesorul emerit Nicu Vlad a spus prin­tre altele: Partidul m-a în­văţat că a fi dascăl adevărat înseamnă să munceşti cu pa­siune, pricepere şi perseve­renţă pentru ca elevii să-şi însuşească comorile ştiinţei şi culturii naţionale şi univer­sale, să devină constructori demni ai societăţii socialiste, patrioţi înflăcăraţi, să cunoas­că şi să cinstească tradiţiile glorioase de luptă ale poporu­lui, ale clasei muncitoare, măreţele realizări obţinute sub conducerea partidului pentru prosperitatea patriei noastre. Mergînd pe această cale, am dorit din toată inima şi am stăruit fără oboseală ca odată cu însuşirea unor cu­noştinţe trainice, elevii mei să trăiască împreună cu mine astfel de sentimente, gîndin­­du-mă că, în ceea ce ei vor izbuti să înfăptuiască după terminarea şcolii, vor pune ceva şi din căldura inimii mele şi a tuturor învăţători­lor şi profesorilor lor, înaltele titluri conferite as­tăzi — a spus profesoara eme­rită Magdalena Török, — ex­primă deosebita preţuire de care se bucură activitatea di­dactică şi munca neobosită a învăţătorilor şi profesorilor pentru creşterea fiilor patriei noastre socialiste. Dragostea de părinte a partidului nostru pentru tînăra generaţie, pre­ocuparea permanentă pentru continua dezvoltare a învâţă­­mîntului şi grija pentru sluji­torii lui se reflectă în viaţa tuturor şcolarilor. In şcolile din oraşul Satu Mare şi re­giunea Maramureş alături de elevii români se pregătesc şi elevi maghiari şi de alte na­ţionalităţi, care pe baza drep­turilor consfinţite de Consti­tuţie, au posibilitatea de a în­văţa în limba maternă şi sunt educaţi în spiritul dragostei şi devotamentului pentru pa­trie şi partid, al frăţiei dintre poporul român şi naţionalită­ţile conlocuitoare în lupta co­mună pentru desăvîrşirea construirii socialismului. Vorbind despre preţuirea deosebită de care se bucură în ţara noastră munca cadre­lor didactice şi arătînd că a­­ceasta se datoreşte grijii per­manente a partidului pentru tî­năra generaţie şi educatorii ei, profesorul emerit Ion Po­­pescu, a spus : Cîţi dintre înaintaşii noştri, dascăli şi căr­turari iluştri, n-ar fi rîvnit la cinstea care ni se face nouă astăzi ! Le lipseau acestora meritele şi dreptul la o răs­plătire similară ? Nu ! A lipsit numai grija faţă de munca şi de meritele lor. Noi avem fe­ricirea să trăim într-o socie­tate nouă, cu o altă morală, cu alte perspective. De aceea ne şi mîndrim că putem să ne aliniem în rîndurile pri­melor detaşamente care şi-au văzut, în anii marilor înfăp­­turi din ţara noastră, apre­ciată şi răsplătită munca mai mult decit au sperat vreodată. A luat apoi cuvîntul învăţă­torul emerit Valeriu Chiriac. Partidul — care a chemat în­treaga suflare omenească de pe întinsul patriei pe băncile şcolii — a spus el se bucură în inimile, în sufletele noastre de cele mai adinei sentimente de dragoste şi devotament, în ţara care cheltuieşte pentru nevoile învăţăm­întului 6,8 la sută din bugetul său, vedem limpede culmile civilizaţiei spre care poporul nostru este condus cu clarviziune şi înţe­lepciune de partid, în frunte cu Comitetul său Central. Asigurăm conducerea de partid şi de stat că vom şti să aprindem în inimile curate ale elevilor noştri flacăra de nestins a dragostei pentru ţară, pentru poporul nostru, respectul pentru istoria lui e­­roică. în încheierea cuvîntului lor vorbitorii au exprimat recu­noştinţa faţă de partid şi gu­vern, pentru înalta apreciere acordată activităţii lor, au asi­gurat în numele tuturor ca­drelor didactice că vor munci cu devotament pentru a face din elevii şcolilor noastre fii credincioşi ai patriei, ai partidului, pentru ridicarea continuă a rolului şcolii în opera de construire a socia­lismului în ţara noastră, că, alături de întregul popor, îşi vor aduce contribuţia la în­făptuirea importantelor obiec­tive ale planului cincinal, me­nit să ridice România pe noi trepte ale civilizaţiei şi cul­turii. La sfîrşitul solemnităţii, con­ducătorii de partid şi de stat s-au întreţinut cordial cu cei prezenţi. (Agerpres) BACALAUREATUL formaţia tinărului intelectual, făcind incomparabil mai mult decit proba unor exemplare cunoştinţe teoretice. In fata comisiei de examinare te pre­zintă nu numai în calitate de absolvent al liceului, ci şi în aceea de tinăr de azi, dorind brenetic să faci dovada că acu­mularea cunoştinţelor, comple­xitatea şi temeinicia acestora sunt rodul unei lucide delibe­rări cu privire la propriile vi­suri, la propriul drum în viaţă. Fără îndoială că actuala se­siune a examenului de baca­laureat, a stat su­­b semnul unor asemenea deliberări şi confruntări. Dincolo de ca­­lificativele dobindite pentru cunoştinţele etalate, mărtu­risind — după aprecierea pro­fesorilor examinatori — un e­­fort de pregătire iară precedent, imensa majoritate a candidaţi­lor la examen au demonstrat că merită cu prisosinţă respect şi admiraţie pentru modul in care şi-au facut prezente virtu­ţiile cetăţeneşti, trăinicia şi fru­museţea idealurilor. Tonic şi convingător, s-a des­prins astfel pentru oricine a asistat, fie şi fugar, la colocvii­le unui centru de examinare, sentimentul că pe cei mai mulţi şi pe cei mai buni dintre can­didaţi nu intîmplarea, nu numai dorinţa legitimă a părinţilor de a-i vedea ,,oameni cu carte" i-a aflat aici, ci, incontestabil, fap­tul că şcoala, familia, organiza­ţia de tineret, şi prin tot ce are mai stenic, mai dinamic şi mai pasionant, întreaga noastră via­ţă, Ie-a dăruit ceea ce atîtea generaţii din trecut, zbătin­­d­u-se in nesiguranţă, au fost învinse căutind­ scopul! Scopul înalt în numele căruia me­rită să depui toate eforturile, să-ţi reproşezi lipsurile şi scă­derile, să lupţi cu abnegaţie, străin de sentimentul meschin al mulţumirii de sine, visind la ziua cînd de cunoştinţele tale însuşite in şcoală va avea ne­voie viaţa. Şi iată că această zi a venit. Calificativele obfinute, diploma de bacalaureat le atestă drep­tul cucerit în alifia ani de şcoa­lă de a pătrunde in viata noas­tră socialistă prin intrarea prin­cipală. Trăsătura caracteristică a întregii promoţii a relevat-o tocmai această dorinţă de a nu păşi in viaţă pe cărări întorto­­chiate, ocolind suişurile abrup­te şi pierzindu-se in cine ştie ce poieni înşelătoare. Doar n-au trăit pînă acum izolaţi de viaţă. Setea lor de cunoaştere, întreţinută de nenumărate ac­ţiuni ale şcolii şi organizaţiei de tineret, i-a purtat pretutin­deni prin ţară. Magnetul nou­lui, durabilului şi frumosului nostru cotidian, forţa de atrac­ţie­ a luptei pentru socialism s-au manifestat nemijlocit asu­pra tor. Concluzia că tot ce au văzut şi le-a insuflat senti­mentul fortificant al mândriei cetăţeneşti este rezultatul unui efort fără seamăn, li s-a impus vrese, aşa cum trăiesc, aşa cum respiră. S-au decis să aleagă drumul cel mai greu, invitaţi fiind la această alegere de viaţa însăşi. Pentru exprimarea idealului tot se folosesc de o frază simplă, directă : „Doresc să muncesc acolo unde va fi mai multă nevoie de mine — să muncesc astfel incit să fie ci­ mai multă nevoie de minei“. Mai este oare nevoie de preci­zarea că intr-o atare formulare încap și se simt in largul lor toate trăsăturile complinind profilul moral al unui tinăr de azi ? Mai este oare nevoie de sublinierea că o atare năzuin­ţă, incoronind anii de studii pe băncile liceului, le-a dat drep­tul de a solicita, demni, cu o apreciere lucidă a posibilităţi­lor lor, ca pe o cerinţă justi­ficată, să li se ateste maturita­tea cunoştinţelor ? Sesiunea ’66 a examenului de bacalaureat s-a încheiat. Dar departe de a inmerina sfîrşitul unui drum ea a d­eschis in tata a zeci cin mii de tineri superbe perspective, Ie-a oferit ocazia de a trece in marea carte a vie­ţii un eveniment, în sensul cel mai complex și mai revelator al cuvîntului. CEL MAI TÎNĂR IZVOR DE OTEL ROMANESC jante de 80 si­­100 tone" — ne spu­ne Emil Ivesen, maistru mentor. Alături, tînărul inginer Vasile Siigionescu, șeful schimbului ,,C", căruia i­-a revenit sarcina pregăti­rii primei șarje, iar acum a celei de-a doua, ne poartă în ineditul agregatului.­­ „Gradul înalt de me­canizare şi automatizare va per­mite obţinerea unui oţel de calita­te superioară în cuptoare de mare capacitate. Bolta rotativă, instala­ţia de agitare a băii de oţel prin procedeul electromagnetic, comen­zile hidraulice — la care se vor adăuga în curînd instalaţiile de captare şi de deprăfuire a gazelor, de degazare sub vid — la nivelul celor mai moderne din lume — sînt numai cîteva din caracteristi­cile lui tehnice. Se vor turna lin­gouri pînă la 125 tone. (Pînă a­­cum, în celelalte unităţi similare din ţară ele nu au depăşit 40 tone). Din ,ele se vor executa piese mari , arbori şi axe pentru tur­bine de hidrocentrale, cilindri de laminor etc.". De-a lungul celor 150 metri lun­gime şi 70 lăţime cit măsoară hala, avem încă multe de notat la capitolul inedit. Proiectanţii de la „IPROMET" care au conceput pe calea tot ceea ce poartă acum denumirea ,,Uzina metalurgică Bucureşti" — îm­scriindu-şi numele printre marile obiective ale cinci­nalului — au găsit soluţia montării forjei în aceeaşi hală cu cuptorul, reducînd astfel spaţiul productiv şi diverse manevre. Instalaţiile agre­gatului sunt în mare parte reali­zate de către întreprinderi din ţara noastră, precum şi de unele uzine constructoare de maşini grele din Uniunea Sovietică. Inginerul Sergiu Iliescu ne pre­zintă o presă uriaşă : 6 000 tone forţă — cea mai mare din ţară , făcînd de prisos orice alt comen­tariu, în acest moment, în care prima şarjă încheie bilanţul efor­turilor­­ susţinute deopotrivă de constructori, montori şi oţelari e greu să-i poţi alege pe cei ce s-au evidenţiat, ne declară tovarăşul Sergiu Iliescu, secretar al comite­tului U.T.C. pe uzină. Lîngă expe­rienţa şi priceperea celor cu sta­giu mai vechi, 400 de tineri ute­­cişti şi-au adus, şi vor continua să-şi aducă, vigoarea şi elanul lor. Uzina este încă în construcţie. Se va monta al doilea cuptor de a­­ceeaşi capacitate cu primul ; nu peste mult timp va intra în func­ţiune şi presa de forţă. Cei peste 100 de tineri care şi-au făcut spe­cializarea la Cîmpia Turzii şi Hu­nedoara sunt gata să-şi ia în pri­mire posturile pentru care au fost pregătiţi". Pe aceeaşi platformă, alături de cuptorul electric dat în exploatare, se conturează fundaţiile celui de-al doilea cuptor — un frate geamăn, care urmează să fie pus în func­ţiune aici. în etapa finală, cele două agregate siderurgice vor pro­duce anual peste 120 000 tone oţe­luri electrice aliate de calitate su­perioară. Constructorii pregătesc intrarea în funcţiune şi a altor unităţi de producţie. Sunt­ avansate lucrările la sectorul forjă grea — al doilea obiectiv de bază al uzinei. La tur­nătoria de oţel şi fontă electrică s-a executat fundaţia şi în curînd se va trece la montajul celor peste 7 000 de tone de construcţii me­talice. La această turnătorie, ca şi la forja grea se vor fabrica piese din oţel şi fontă, adevăraţi coloşi de metal, în greutate de pînă la 160 tone fiecare, necesare produ­cerii utilajelor şi agregatelor grele ale industriei româneşti construc­toare de maşini. Printre primii beneficiari ai a­­cestei uzine va fi un alt vlăstar al siderurgiei românești , lamino­rul de tablă groasă de la Combi­natul siderurgic ,,Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej" de la Galați, aflat la ora actuală în probe tehnologice. ★ Conferirea de titluri şi ordine unor cadre didactice Pentru activitate îndelunga­tă şi merite deosebite, precum şi pentru contribuţia adusă în dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală şi a învăţă­­mîntului profesional şi tehnic, s-a conferit : Titlul de „ÎNVĂŢĂTOR E­­MERIT AL REPUBLICII SO­CIALISTE ROMÂNIA“ tova­răşilor : Alb Panfil, director Muzeul etnografic Lupşa-Cîm­­peni, Balaban Ioan, Liceul Bo­­roaia-Fălticeni, Băcioiu Nico­lae, Liceul nr. 24 Bucureşti, Bică Vasile, Liceul Hîrşova, Bărăscu Maria, Şcoala gene­rală nr. 24 Constanţa, Bucur Valentina Şcoala generală Su­­diţi-Feteşti, Cătuneanu Elena Liceul nr. 1 Iaşi, Chircev Eu­genia educatoare Grădiniţa de copii nr. 5 Cluj, Chiriac Vale­riu inspector Secţiunea de în­­văţămînt a raionului Focşani, Corleancă Maria Şcoala gene­rală nr. 8 Brăila, Crăciun Avram Şcoala generală nr. 3 Sebeş, Delarăscruci Oltea re­dactor principal Editura di­dactică şi pedagogică, Dudu Maria Şcoala generală Stă­­neşti-Curtea de Argeş, Duică Gheorghe Liceul Sinaia, Iitu Gheorghe Şcoala generală nr. 7 Galaţi, Florea Marin Şcoala generală Darabani-Ne­­gru Vodă, Florea Constantin Şcoala generală nr. 8 Bacău, Georgescu Floarea Liceul „I.L. Caragiale“ Ploieşti, Georgescu Ştefania Şcoala generală nr. 3 Călăraşi, Gherlan Nicolae Şcoala generală nr. 8 Reghin, Greceanu Corp pensionar Bucureşti, Haret Maria Şcoa­la generală nr. 52 Bucureşti, Hidan Florica pensionar Cluj, Iohannes Maria Şcoala gene­rală nr. 9 Timişoara, Lăzăres­­cu Ion Şcoala generală Titeşti Piteşti, Manarcă Gheorghe Şcoala generală Petriş-Bistri­­ţa, Munteanu Augustin, vice­preşedinte al Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular al o­­raşului Reşiţa, Negrău Emilia pensionar Oradea, Nemiş Va­­sile, Şcoala generală Rudăria- Bozovici, Niculescu Vasile Şcoala generală nr. 179 Bucu­reşti, Odobescu Eugenia Şcoa­la generală nr. 2 Vaslui, Pe­­trovici Dumitru Şcoala gene­rală Şuşca-Moldova Nouă, Piskolti Katalin Şcoala gene­rală nr. 2 Tg. Mureş, Pîrvan Elena Şcoala generală Jiganii de Jos Tulcea, Popescu Vasile Şcoala generală Arceşti-Sla­­tina, Redeanu Ioan inspector Secţiunea de învăţămînt a ra­ionului Orăştie, Rusu Miron Şcoala generală Vidrasău-Lu­­duş, Sălăgean Maria Şcoala generală nr. 1 Satu Mare, Şer­­ban Gheorghe Şcoala generală nr. 1 Negreşti-Oaş, Stancovea­­nu Ioana, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatu­lui popular al regiunii Olte­nia, Ştefănescu Florica Şcoala generală Gura Rîului-Sibiu, Stoica Elena Şcoala generală Agnita, Suciu Grigore Şcoala generală Tiseşti-Tg. Ocna, Tecşa Veronica Şcoala genera­lă Lupeni, Ungurenaşu Vic­toria Şcoala generală Văcu­­leşti-Dorohoi, Vasil Vasile Şcoala generală Beltiug-Satu Mare, Vlad Ion Şcoala gene­rală Isvor-Craiova, Vleja Ni­colae Şcoala generală Covas­­na-Voineşti Tg. Secuiesc, Zi­­daru Lidia Şcoala generală nr. 6 Braşov. Titlul de „PROFESOR E­­MERIT AL REPUBLICII SO­CIALISTE ROMANIA“ tova­răşilor : Abramiuc Ioan Liceul pedagogic Bacău, Agapie Du­mitru Şcoala generală Boiu- Sighişoara, Bălan Teodor pen­sionar Suceava, Banea Gheor­ghe pensionar Bucureşti, Băr­­căcilă Alexandru pensionar Turnu Severin, Baiulescu Ion pensionar Piteşti, Bighiu Pe­tru Şcoala generală Dobrovăţ- Iaşi, Bate Elvira Liceul nr. 10 Timişoara, Blideanu Eugeniu director general în Ministerul învăţămîntului, Călinescu Ma­rin Liceul nr. 2 Mediaş, Ciu­­rea Vasile pensionar Suceava, Costescu Mihail pensionar Craiova, Costin Vasile Liceul „Avram Iancu“ Brad, Daneş Florea, redactor şef Revista învăţămîntului profesional şi tehnic, Demian Aron pensio­nar Deva, Dimofte Ion pen­sionar Bucureşti, Drăgan Ni­colae Liceul nr. 1 Mediaş, Fusu Elena Liceul nr. 1 Con­stanţa, Găvănescu Eduard Li­ceul nr. 1 Arad, Giuven­i Hris­­tiţa Liceul nr. 3 Galaţi, Hîrza Amelia Liceul „Unirea“ Tur­nu Măgurele, H­ristea Nicolae Liceul „Mihai Viteazu“ Turda, Iordănescu Aurelian Liceul „Gh. Lazăr“ Bucureşti, Jozsa Ianos pensionar Cluj, Iţcuş Nicodin pensionar Suceava, Klemm Werner Liceul nr. 4 Sibiu, Lăduncă Spiridon pen­­sionar Focşani, Lungu Ion Liceul nr. 2 Constanţa, Mar­ton Eugen Liceul nr. 3 Ora­dea, Macovei Zaharie Liceul pedagogic Oradea, Măruţă Tom­a pensionar Craiova, Mi­­h­alaşcu Dumitru Liceul „N. Bălcescu“ Piteşti, Mircea Dan pensionar Bacău, Mărculescu Eftimie pensionar Braşov, Muntean Petru Centrul şcolar agricol Sibiu, Nicolaescu Elena, Liceul nr. 15 Bucureşti, Nicu­lescu Maria Liceul nr. 1 Tîr­­govişte, Nicolescu Andrei Li­ceul nr. 3 Brăila, Oproiescu Petru Liceul nr. 1 Tîrnăveni, Partenie Elena pensionar Iaşi, Păun Stelian şeful Secţiunii de învăţămînt a regiunii Bucu­reşti, Păunei Ion Liceul „B.P. ★ Ca în fiecare an, tradiţio­nala sărbătoare a „zilei învă­ţătorului“ a prilejuit numeroa­se manifestări ale preţuirii în­tregului popor faţă de educa­torii celei mai tinere genera­ţii, în toate centrele raionale şi orăşeneşti au avut loc a­­dunări festive, la care au par­ticipat zeci de mii de educa­tori, învăţători, profesori şi pensionari din învăţămîntul de cultură generală, pedago­gic, profesional şi tehnic, re­prezentanţi ai organelor loca­le de partid şi de stat, părinţi. Cu acest prilej, reprezentanţi ai conducerii sfaturilor popu-Haşdeu“ Buzău, Peligrad Ni­colae Liceul nr. 2 Piteşti, Pe­­trescu Silvia Liceul „I. L. Ca­ragiale“ Bucureşti, Popescu Hristache Liceul de muzică nr. 1 Bucureşti, Popescu Ion Liceul „Gh. Lazăr“ ,Bucureşti, Popovici Ecaterina Liceul „Mi­hail Eminescu“ Botoşani, Rachier Nicolae Liceul nr. 1 Făgăraş, Rădăşanu Stela Li­ceul „Ştefan cel Mare“ Su­ceava, Marin Răducanu Şcoa­la generală Potlogi­ Titu, Roi­­bănescu Constantin pensionar Bucureşti, Severin Petru Şcoa­la de muzică Turnu Severin, Simionescu Gleb, inspector Secţiunea de învăţămînt a o­­raşului Bucureşti, Stroescu George Liceul „V. Roaită“ Rîmnicu Vîlcea, Szabó Valen­tin, inspector Secţiunea de în­văţămînt a raionului Tg. Mu­reş, Teodorescu Cornelia, in­spector Ministerul învăţămîn­tului, Theodosiu Dumitru pen­sionar Bucureşti, Torok Mag­dalena Liceul „Mihail Emines­cu“ Satu Mare, Vasiliu Aspasia Liceul „I. L. Caragiale“ Plo­ieşti, Vlad Nicu, şeful Secţiu­nii de învăţămînt a regiunii Argeş. Prin acelaşi decret au fost decoraţi cu „Ordinul Muncii" clasa a IlI-a, 106 tovarăşi, şi cu „Medalia Muncii“ 187 de tovarăşi, care au vorbit celor prezenţi despre realizările obţinute în domeniul învăţămîntului şi perspectivele lui de dezvolta­re în lumina directivelor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. în cadrul adunărilor, nume­roase cadre didactice au pri­mit titlul de „învăţător frun­taş“ şi „Profesor fruntaş“. Au fost înmînate, de asemenea, „Medalia Muncii“ şi premiile acordate de Ministerul învă­ţămîntului şi sfaturile popu­lare, învăţătorilor şi profeso­rilor care s-au evidenţiat în muncă. (Agerpres) „JOS MÎINILE DE PE VIETNAM!“ Mitingul oamenilor muncii din Capitală Bombardarea sălbatică de către aviaţia S.U.A. a împreju­rimilor Hanoiului şi a oraşu­lui Haifong — o nouă crimă a imperialismului american în­dreptată împotriva poporului vietnamez şi a păcii în lume — a stîrnit un puternic val de minte şi indignare în rîn­durile cetăţenilor din patria noastră. Joi după-amiază, la scurt timp după terminarea lucrului, mii de bucureşteni s-au adunat în Piaţa Univer­sităţii, unde a avut loc un mi­ting organizat de Liga Româ­nă de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, întreaga piaţă şi străzile din jur erau pline de oameni care au venit să-şi alăture glasul de protest şi să con­damne atacarea tîlhărească a Hanoiului, capitala unei ţări socialiste paşnice. „Jos mîinile de pe Vietnam !“ ; „Cerem cu hotărîre să se pună capăt a­­gresiunii S.U.A. în Vietnam !“; „Moarte agresorilor din Viet­nam !“ — erau cuvinte scrise pe pancarte şi scandate răspi­cat de manifestanţi care expri­mau solidaritatea cu bravii a­­părători ai cauzei sfinte a Vietnamului, profundă lor mi­nte faţă de gravele acte de a­­gresiune săvîrşite de imperia­liştii americani împotriva po­porului vietnamez. Ei au ex­primat, de asemenea, din toa­tă inima, admiraţia lor faţă de eroicul popor vietnamez care, apărîndu-şi interesele naţio­nale sacre, ţine piept cu eroism neînfricat agresiunii pirate­reşti săvîrşite de armatele nord-americane împotriva R.D. Vietnam — stat socialist liber, independent și suveran. Mitingul a fost deschis de prof. univ. Stanciu Stoian, se­cretar general al Ligii de prie­tenie cu popoarele din Asia și Africa. Subliniind gravitatea fărădelegilor comise împotriva poporului vietnamez, vorbito­rul a arătat că noul pas făcut de imperialismul american în escaladarea războiului din Vietnam nu poate lăsa indife­rent pe nimeni, căci pacea­ lumii însăşi este greu amenin­ţată prin asemenea acţiuni barbare. In cadrul mitingului a luat cuvîntul prof. univ. Tudor Po­pescu . Bombardamentele îm­potriva oraşelor Hanoi şi Hai­fong, asasinatele împotriva populaţiei paşnice din aceste oraşe constituie o nouă crimă de război a imperialismului a­­merican, care stirneşte revolta omenirii progresiste de pretu­tindeni — a spus vorbitorul. Exprimînd înalta preţuire pe care poporul român o acordă vitejiei, dîrzeniei şi spiritului de sacrificiu cu care poporul vietnamez luptă împotriva a­­gresorilor, vorbitorul a cerut, în numele locuitorilor Bucu­­reştiului, al întregului nostru popor, să se pună neîntîrziat capăt războiului de agresiune din Vietnam, să fie retrase toate trupele Statelor Unite şi ale acoliţilor lor din Viet­namul de sud. După ce a reafirmat senti­mentele de prietenie şi solida­ritate frăţească pe care po­porul român le nutreşte faţă de lupta dreaptă a poporului vietnamez, hotărîrea oameni­lor muncii din patria noastră de a-i acorda sprijin deplin pînă la victoria finală asupra imperialismului, vorbitorul a spus : Susţinem cu toată ho­tărîrea poziţia guvernului Re­publicii Democrate Vietnam şi a Frontului Naţional de Elibe­rare din Vietnamul de sud pentru soluţionarea problemei vietnameze. Cercurile guver­nante din Statele Unite ale Americii trebuie să dea ascul­tare opiniei publice mondiale, glasurilor lucide din rîndul poporului american şi să înce­teze războiul împotriva po­porului vietnamez. Uriaşele forţe mondiale ale păcii, lupta poporului vietna­mez — a încheiat el — vor im­pune imperialiştilor americani încetarea agresiunii şi vor a­­duce prin aceasta o mare con­tribuţie la asigurarea păcii. In cuvîntul său, Tudor Moi­se, muncitor la Uzinele „23 August“, a subliniat că autorii acestui nou şi monstruos act de agresiune s-au demascat încă o dată în faţa opiniei pu­blice mondiale ca exponenţi şi promotori ai unor practici pi­ratereşti care sfidează cele mai elementare norme ale re­laţiilor dintre state. Imperia­liştii americani, a spus el, au arătat din nou, că vorbăria despre pace a propagandei lor nu urmăreşte altceva decit în­şelarea opiniei publice mon­diale, crearea unui camuflaj în scopul pregătirii de noi acte criminale împotriva poporului vietnamez. Orbiţi de furie, ei cred că prin astfel de acţiuni pot intimida poporul vietna­mez, îl pot abate de la lupta sa dreaptă pentru apărarea li­bertăţii, a independenţei pa­triei. Suntem­ convinşi că eroi­cul popor vietnamez va da ca şi pînă acum riposta cuvenită agresorilor imperialişti, va a­­păra libertatea şi independenţa patriei sale, în numele muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor de la Uzinele „23 August“ condamn cu hotărîre noua fărădelege a imperialiştilor americani care creează noi pericole pentru pace în Asia de Sud-Est şi din întreaga lume. în acelaşi timp, ne exprimăm solidaritatea noastră internaţionalistă cu lupta dreaptă a încercatului popor vietnamez, întregul nos­tru sprijin. Cerem să înceteze agresiu­nea Statelor Unite ale Ameri­cii în Vietnam, atacurile ae­riene împotriva Republicii Democrate Vietnam , să fie re­trase trupele intervenţioniste şi bazele militare străine din Vietnamul de Sud , să i se respecte poporului vietnamez dreptul sfînt de a-şi hotărî singur soarta, fără amestec din afară, conform cu interesele sale legitime, cu voinţa sa su­verană. Studenta Angela Busuioc, de la Universitatea din Bucureşti, a spus : Tineretul patriei noa­stre protestează cu mînie îm­potriva bombardamentelor S.U.A. contra Republicii De­mocrate Vietnam, consideră a­­ceste acţiuni agresive ameri­cane drept o gravă primejdie pentru pacea mondială, o­ inac­ceptabilă încălcare a dreptului inalienabil al fiecărui popor,de a-şi rîndui soarta în conformi­tate cu voinţa sa, şi cere, ală­turi de tinerii din lumea în-La propunerea de a se în­­mîna textul moţiunii reprezen­tanţilor Ambasadei S.U.A. la Bucureşti, miile de cetăţeni s-au îndreptat spre sediul am­basadei, manifestîndu-şi în continuare revolta şi protestul faţă de noile acte agresive ale imperialiştilor americani. în faţa clădirii, repetatele încercări ale cetăţenilor de a lua legătura cu membrii am­­basadei au rămas fără răs­puns. Acest gest de sfidare a sporit indignarea mulţimii care şi-a exprimat şi aici încă o dată mînia faţă de lanţul de crime săvîrşite de imperialis­mul din S.U.A. împotriva li­bertăţii şi suveranităţii popoa­relor, noiului şi a oraşului Haiîoag demonstrează un cinism rar întîlnit, dezminte falsa moti­vare a cercurilor guvernante americane că trupele america­ne ar ataca în R. D. Vietnam doar obiective militare. „Til­­hăreasca atacare a celor două oraşe — a spus vorbitorul — are printre victimele ei femei, bătrîni, copii. Această nouă şi teribilă fărădelege umple ini­mile de tulburare şi minte. Cu­vintele cele mai aspre sună prea blind pentru a condamna asemenea crime odioase“, în numele tuturor scriitori­lor din ţara noastră, acad. Za­haria Stancu a condamnat războiul agresiv dus de S.U.A. în Vietnam şi a exprimat de­plina solidaritate cu eroicul popor vietnamez, care îşi apă­ră patria şi luptă pentru eli­berarea pămîntului strămo­şesc. In încheierea mitingului, conf. univ. Alexandru Bolin­­tineanu, de la Institutul de cercetări juridice al Acade­miei a dat citire unei moţiuni de protest împotriva noilor acte agresive ale Statelor U­­nite ale Americii în Vietnam în care se spune printre al­tele : treagă încetarea necondiţio­nată a bombardării Republicii Democrate Vietnam, retrage­rea trupelor străine de pe pă­­mîntul Vietnamului de sud. în aceste clipe, gîndul mi se îndreaptă cu dragoste şi soli­daritate către eroicul tineret din nordul şi sudul Vietna­mului, care alături de întregul popor luptă cu abnegaţie şi cu succes, cu o impresionantă dă­ruire de sine pentru apărarea demnităţii şi onoarei patriei lor, pentru libertatea de a munci şi construi ţara lor aşa cum au visat-o, aşa cum mun­cim noi astăzi sub conducerea partidului în Republica Socia­listă România. Vrem să-i asi­gurăm de la această tribună încă o dată că suntem­ hotărîţi să ne aducem pînă la capăt contribuţia la sprijinirea cau­zei drepte a poporului vietna­mez, a luptei sale împotriva agresiunii imperialiste ameri­cane pentru alungarea ocupan­ţilor de pe pămîntul vietna­mez. Acad. Zaharia Stancu, pre­şedintele Uniunii Scriitorilor, a arătat, în cuvîntul său, că bombardarea inumană de că­tre aviaţia S.U.A. a populaţiei paşnice din împrejurimile la­ Oamenii muncii din Bucureşti, întruniţi intr-un mare mi­ting de protest, organizat de Liga Română de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, îşi exprimă profunda indignare şi minte în legătură cu bombardarea de către aviaţia State­lor Unite ale Americii a suburbiilor oraşului Hanoi, capitala Republicii Democrate Vietnam şi a oraşului Haifong, cel mai important port din Vietnamul de nord. Noi cetăţenii Capitalei Republicii Socialiste România con­damnăm cu indignare noile acte de război prin care impe­rialiştii americani extind agresiunea lor barbară împotriva poporului vietnamez, cerem cu toată hotărîrea să înceteze imediat şi necondiţionat bombardamentele împotriva Repu­blicii Democrate Vietnam — stat independent şi suveran, să se pună capăt războiului de agresiune al Statelor Unite ale Americii în Vietnam, să fie retrase toate forţele militare intervenţioniste ale Statelor Unite ale Americii şi ale acoli­ţilor lor. Sprijinim întrutotul dreptul sacru şi inalienabil al poporului vietnamez de a-şi hotărî singur destinele. Poporul vietnamez trebuie lăsat să-şi soluţioneze problemele în mod suveran fără amestec din afară. Mitinguri de protest Indignarea profundă faţă de noile acţiuni agresive co­mise de imperialiştii ameri­cani în Vietnam a reunit în puternice mitinguri de protest mii de cetăţeni din diverse re­giuni ale ţării. La Iaşi şi Cluj, ca şi în alte localităţi, numeroşi oameni ai muncii au arătat că bombarda­rea oraşelor Hanoi şi Haifong * • de către aviaţia americană constituie o nouă etapă în războiul dezlănţuit de imperia­liştii americani împotriva po­porului vietnamez şi poartă în sine un grav pericol la adresa păcii în întreaga lume, sfidează făţiş cele mai elementare nor­me ale dreptului internaţional şi ale umanităţii. A m­u­m ţara în moţiunile de protest a­­doptate, participanţii la mi­ting au condamnat noua în­cercare a imperialiştilor de a înnăbuşi lupta eroică şi plină de bărbăţie a poporului viet­namez care-şi apără cu dem­nitate aspiraţiile de libertate şi independenţă. (Agerpres) e In localitatea Zinnowitz (R.D. Germană) se desfăşoară un turneu international de tenis la care par­ticipă sportivi din România, Bul­garia, Norvegia, Danemarca, Ce­hoslovacia, Polonia, Ungaria, R.D. Germană şi alte ţări. In proba de simplu bărbaţi, reprezentanţii Ro­mâniei Petre Mărmureanu şi Co­­din Dumitrescu s-au calificat în sferturile de finală învingînd în „optimi". • Echipele Steagul Roşu Braşov şi Dinamo Piteşti, care se află în turneu în R. D. Germană, au sus­ţinut primele jocuri. Steagul Roşu Braşov a evoluat la Berlin în com­pania formaţiei F.C. Vorwärts. Meciul s-a terminat nedecis : 0—0. La Erfurt formaţia F. C. Rot-Weiss a întrecut pe Dinamo Piteşti cu scorul de 1—0. • Reprezentativa masculină de volei (tineret) a ţării noastre a debutat victorioasă în turneul în­ternaţional de la Izmir, dotat cu „Cupa speranţelor", întîlnind for­maţia similară a Greciei, reprezen­tanţii ţării noastre au învins cu 3—0 (15—1 ,15—9, 15—7). Sport • Jocurile balcanice de atletism se vor desfăşura anul acesta în oraşul iugoslav Sarajevo între 15—18 septembrie. Cu prilejul unei conferinţe de presă, care a avut loc la Belgrad, organizatorii au anunţat că au fost invitaţi să par­ticipe la balcaniada atletică, spor­tivi din Albania, Bulgaria, Grecia, România, Turcia şi Iugoslavia. In program vor fi înscrise 23 de pro­be masculine şi 12 feminine. Intre­cerile vor avea loc pe stadionul „Kosevo" care a fost mărit şi re­­amenajat în vederea acestui eve­niment sportiv. • Astăzi la Sibiu se va disputa întîlnirea internaţională de volei dintre reprezentativele masculine ale României şi Cehoslovaciei. Cele două echipe se vor întîlni din nou sîmbătă la Braşov. • Joi dimineaţa a părăsit Capi­tala, plecînd în Portugalia, selec­ţionata de fotbal a României, care după cum se ştie, duminică va în­­tilni in oraşul Porto, reprezentati­va Portugaliei ce se pregăteşte pentru campionatul mondial din Anglia. Au făcut deplasarea urmă­torii jucători : M. Ionescu, Con­­stantinescu, Popa, Nunweiller III, Dan, Mocanu, Dumitru Nicolae, Greavu, Ghergheli, D. Popescu, Dobrin, Sorin Avram, Iancu, Dri­­dea, Stoicescu, Marcu, Voinea. Antrenorii echipei sunt Ilie Oană și Ștefan Covaci.

Next