Scînteia Tineretului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6338-6364)

1969-10-14 / nr. 6349

MOBILIZAREA TINERETULUI LA REALIZAREA SARCINILOR DE PRODUCŢIE-obiectivul central al activi­tăţii organizaţiilor U.T.C. din întreprinderile industri­ale, de construcţii şi tran­sporturi Desfăşurîndu-şi lucrările la scurtă vreme după Congre­sul al X-lea al Partidului Comunist Român, Plenara Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist din 10—11 octombrie a.c. a aşezat în centrul analizei, la pri­mul punct al ordinei de zi, activitatea desfăşurată de organele şi organizaţiile U.T.C. pentru mobilizarea tine­retului la îndeplinirea sarcinilor de producţie ale între­prinderilor industriale, de construcţii şi transporturi. Importanţa dezbaterii prilejuită de plenară este pusă cu pregnanţă în evidenţă de ponderea însemnată pe care tineretul o reprezintă în totalul forţei de muncă din a­­ceste importante sectoare de activitate din cadrul econo­miei noastre. Convingerea că partidul vede în tineret un factor activ în îndeplinirea programului stabilit de Con­gresul al X-lea — programul făuririi societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, cu o economie puternică, temelia trainică a înfloririi vieţii sociale, a ridicării bu­năstării materiale şi spirituale a poporului —obligă or­ganele şi organizaţiile U.T.C. din întreaga ţară la o permanentă ancorare în climatul efervescent al muncii creatoare desfăşurată de poporul nostru sub conduce­rea Partidului Comunist Român. De pe aceste coordo­nate ale adeziunii depline faţă de hotărîrile Congresului, faţă de întreaga politică internă şi externă , promovată de partidul şi statul nostru, plenara a definit direcţiile de activitate ale organelor şi organizaţiilor U.T.C. sta­bilind că şi în viitor în centrul întregii activităţi va trebui să se afle educarea tineretului prin muncă şi pentru muncă, cultivarea sentimentului de angajare totală în opera de construire a socialismului, societate în care su­prema valoare o reprezintă omul, în care totul este su­bordonat nobilului ideal al fericirii celor ce muncesc. „SCÎNTEIA TINERETULUI“ (Continuare in pag. a V-a) ÎNCHEIEREA CU SUCCES A ÎNSĂMÎNŢÂRILOR — OBIECTIVUL PRINCIPAL AL SĂPTÂMÎNII . In majoritatea judeţelor ritmul la semănat s-a intensificat mult în ultimele zile. In şapte judeţe ale ţarii, cooperativele agricole şi întreprinderile de stat, au raportat ca încheiat semănatul, iar în altele douăsprezece, lucrarea este pe sfîrşite. Aceasta se explică prin faptul că aici fiecare zi, fiecare ora este folosită din plin, mijloacele meca­nizate sunt utilizate la întreaga capacitate, munca de îndrumare şi control a organelor judeţene se desfăşoară in teren, iar măsurile se iau diferenţiat de la o unitate la alta, în cunoştinţă de cauză. Cu toate aceste bune rezultate, după cum reiese şi din ultima situaţie centralizată la Con­­s­im. Superior al Agriculturii, în cooperativele agricole şi întreprinderile agricole de stat mai sunt de pregătit şi însămînţat încă aproape 400 000 hectare, ponderea revenind unităţilor din nordul şi vestul ţării. Pentru succesul campaniei de însă­mînţare a cerealelor de toamnă săptămîna aceasta este hotarîtoare. In cele şase sau şapte zile ce ne mai despart de sfîrşitul limitei maxime a perioadei socotită optimă pentru executarea semănatului, paralel cu volumul mare de lucrări ce se cer executate : recoltatul porumbului, al sfeclei de za­hăr, strugurilor fructelor şi legumelor, strînsul şi depozitatul furajelor, eliberatul terenului etc. — în fiecare unitate forţele se cer concentrate pe terenurile rezervate griului şi celorlalte cereale de toamnă, îndeosebi în zonele unde seceta a îngreunat semănatul, unde se constată mari rămîneri în urmă cu executarea acestei importan­te lucrări (judeţele Alba, Bihor, Braşov, Cluj, Covasna, Hune­doara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Sălaj, Sibiu, Timiş şi Vâlcea) se impune ca prin mă­suri organizatorice eficace, dife­renţiate de la o unitate la alta, să se impulsioneze eliberatul terenurilor, iar timpul de func­ţionare a tractoarelor să fie prelungit la 24 de ore. Oricit de mare este efortul ce se de­pune acum, el va fi răsplătit la anul prin producţiile ce se vor realiza. Concentrarea forţelor meca­nice — eliberate prin încheierea de către unele cooperative a­­gricole şi I.A.S. a semănatului — în cooperativele agricole unde această lucrare este mult rămasă în urmă, deplasarea în aceste unităţi a atelierelor me­canice în scopul depanării cu maximă urgenţă a tractoarelor, semănătorilor, grapelor disc şi a celorlalte utilaje ce se defectea­ză, participarea la muncă a tu­turor membrilor cooperatori, prezenţa în cîmp a specialiştilor agricoli, neprecupeţirea efortu­rilor pentru folosirea cit mai deplină a fiecărei ore, a fiecă­rei maşini, va determina sigur, ritmul susţinut în care va tre­bui să se lucreze în această săptămînă hotărîtoare pentru soarta viitoarei recolte de grîu. Alăturînd puterea lor de mun­că, entuziasmul şi hărnicia efor­tului­ general al membrilor co­operatori şi mecanizatorilor, ti­nerii, îndrumaţi de către orga­nizaţiile U.T.C., vor trebui să facă totul pentru a se evidenţia în acţiunile de campanie ce vi­zează în ultimă instanţă exe­cutarea exemplară a tuturor lucrărilor. Efectuat la timp şi la un înalt nivel agrotehnic, semănatul devine prima şi cea mai importantă verigă în lanţul de măsuri ce asigură obţinerea unor recolte bogate, pe măsura condiţiilor de care dispune a­­gricultura noastră socialistă. 1 Arta în socialism este un bun al colectivităţii; încetînd a fi apa­najul unor categorii restrînse de indivizi, ea răspunde necesităţii de frumos a maselor. Problema accesibilităţii artei are de aceea o importanţă de prim ordin căci, cu cit receptarea se face mai adecvat şi în straturi mai largi ale societăţii cu atît ne vom afla în faţa unui public mai evoluat. Perfecţionarea spirituală a omu­lui în socialism implică adîncirea legăturilor acestuia cu toate do­meniile frumosului. Q, educaţie umanistă fără aportul nobilei arte a cuvîntului este de neconceput. Felul în care se face comuni­carea, în diferite ramuri de arte şi în literatură se cere studiat cu atenţie. Sistemul de semnale care funcţionează prin intermediul cuvîntului se cere Intuit în lumi­na semnificaţiilor proprii şi în domeniul poeziei lirice — teren dificil al artei, în care mai ales­ în ultimele decenii pe diferite meridiane nu rareori impostura a tins să se declare drept operă genială iar iraţionalul a făcut trozeliţi care au decretat formula er — mai mult sau mai puţin nouă —— drept artă a viitorului. Prin tradiţie, este bine ştiut, poe­zia lirică a avut de-a lungul seco­lelor reprezentanţi străluciţi, a căror operă a excelat prin profun­zime şi simplitate. Construcţii ri­guros gramaticale au acoperit un fond de sentimente generoase a căror frumuseţe şi simplitate este şi astăzi zguduitoare. Petrarca,­­ Villon, Goethe, pentru a cita j doar câteva din ilustrele nume­­ aflate la originea întregii poezii j europene, ne izbesc şi astăzi prin j claritatea exemplară a frazei lui j poetice, prin dialogul direct, e­­­­moţionant, angajat cu cel căruia j versurile lor se adresează. In ce-­j tatea greacă — şi nu numai în­­ ea — spiritul de claritate al poe-­­ ziei se menţine în bună parte şi­­ prin finalitatea ei care în multe­­ cazuri era susţinerea moralului şi 5 îmbărbătarea cetăţenilor în ac-­­ ţiuni patriotice. Nu am auzit nici-­­ odată, şi mi s-ar părea absurd să 5 GRIGORE ARBORE ! (Continuare in pag. a TV-a) | ACCESIBILITATEA POEZIEI ANUL XXV, SERIA II NR. 6349 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 14 OCTOMBRIE 1969 Un prestigios succes al sportului românesc Echipa feminină de floretă a României­­campioană mondială OLGA ORBAN-SZABO și MARIA VICOL ILEANA DRIMBA şi SUZANA ARDELEANU CITIŢI AMĂNUNTE ÎN PAG. A 5-a SOSIREA LA DELHI DELHI 13. — Trimişii spe­ciali Agerpres, Nicolae Io­­nescu şi Ion Puţinelu, trans­mit : Sentimentele de priete­nie, stimă şi preţuire care leagă dincolo de spaţiile geo­grafice popoarele român şi in­dian au găsit o convingătoare reafirmare în cordialitatea cu care au fost intîmpinaţi solii României pe străvechiul pă­­mînt al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, sînt purtătorii unui mesaj de pace şi bună înţelegere, de prietenie şi colaborare, soli ai dorinţei poporului român de a contribui la dezvoltarea con­tinuă a bunelor relaţii stator­nicite între cele două ţări şi popoare, bazate pe respec­tarea neabătută a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drep­turi, neamestecului in trebu­rile interne, avantajului re­­ciproc. Primirea cordială făcută oaspeţilor români în capitala Indiei, atît de înaltele oficia­lităţi indiene, cit­ şi de popu­laţia oraşului, confirmă din plin dorinţa unei mai bune cunoaşteri şi conclucrări in in­teresul ambelor popoare, în sprijinul consolidării unui cli­mat de pace şi înţelegere în­tre popoarele întregii lumi. Ora 12:30. — Pe aeroportul militar din Delhi aterizează lin avionul prezidenţial, la bordul căruia a sosit preşedin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer , pentru a face o vizită oficială în India la invitaţia preşedintelui Re­publicii India, Varahagiri (Continuare in pag. a VI-a) VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUSESCU SI ION GHEORGHE MAURER IN INDIA DH1 OFERIT DE PREŞEDINTELE IMI Preşedintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi so­­ţia sa, au oferit, luni seara, în saloanele Palatului prezidenţial „Rashtrapati Bhavan", un dineu oficial In onoarea preşedintelui­ Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşe­dintele Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, Cornel ■ Burti­că, ministrul comerţului exterior, Ion Morega, adjunct al ministru­lui industriei construcţiilor de ma­şini, şi Petre Tănăsie, ambasa­dorul României In India. Din partea indiană au parti­(Continuu­ve în pag. a Vl-a) Cuvintul de salut rostit de preşedintele Indiei Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru, Stimate doamne, Iubiţi oaspeţi, Sînt fericit să vă adresez, dv., domnule preşedinte în numele guvernului şi poporului Indiei, ca şi în numele meu personal, un cald salut de bun-sosit. Ne bucurăm că primul ministru şi ministrul de externe al ţării dum­neavoastră, sunt, de asemenea, prezenţi şi le transmitem şi dom­niilor lor căldurosul nostru salut. Vizita dumneavoastră, deşi scurtă, continuă în mod opor­tun practica convorbirilor la ni­vel înalt, care, din fericire, e­­xistă între guvernele noastre. Ţin să vă asigur, domnule preşedinte, că aşteptăm cu mare nerăbdare schimbul de opinii cu dumneavoastră şi cu distinşii dumneavoastră colegi, asupra unor probleme care privesc re­laţiile dintre cele două ţări, în diverse domenii, ca şi în proble­mele mai vaste ale situaţiei in­ternaţionale actuale. Sunt sigur că întrevederile noastre vor adu­ce o contribuţie deosebită la promovarea relaţiilor prieteneşti dintre India şi România. In timpul vizitei dumneavoas­tră în India, domnule preşedin­te, veţi avea posibilitatea să ve­deţi o parte din monumentele istoriei şi culturii indiene, precum şi realizări ale Indiei noastre noi. Sperăm că veţi aprecia vizita dumneavoastră în India ca plă­cută şi utilă. Cunoaşterea de că­tre dumneavoastră personal a ţă­rii noastre, sperăm, de asemenea, că va constitui încă o verigă a relaţiilor de prietenie dintre In­dia şi România. Vă adresez, din nou, tuturor, un cordial „Bun-venit". ÎN PAG. A 6-A. • PRIMUL ZBOR IN GRUP A TREI NAVE COSMICE — Ieri a fost lansată cea de-a treia navă cosmică sovietică avind la bord doi cosmonauți Cuvintul de salut rostit de preşedintele Consiliului de Stat Domnule preşedinte, Doamnă prim ministru, Doamnelor şi domnilor, Păşind pe pămîntul Indiei, do­resc să vă adresez, în numele meu şi al soţiei mele, al preşe­dintelui guvernului, Ion Gheor­ghe Maurer şi al celorlalţi co­laboratori care mă însoţesc, un cordial şi cald salut de prietenie. Am răspuns cu deosebită plă­cere invitaţiei de a vizita fru­moasa dumneavoastră ţară, de a ne întîlni cu conducătorii sta­tului indian, de a cunoaşte ne­mijlocit viaţa şi preocupările minunatului dumneavoastră po­por. Permiteţi-mi să folosesc aceste prime momente ale vizitei spre a vă exprima cele mai vii mul­ţumiri pentru amabila invitaţie, pentru ospitalitatea cu care ne întîmpinaţi. Intre România şi India există o distanţă de peste 5 000 de ki­lometri , aceasta nu poate îm­piedica însă popoarele noastre să se simtă aproape unul de al­tul, să colaboreze strîns şi să-şi unească eforturile pentru a face să triumfe în lume înaltele ide­aluri ale progresului şi păcii. Venim în India animaţi de dorinţa ca relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi India să cunoască o şi mai mare dezvoltare, în folosul şi spre bi­nele ambelor popoare, ca înţe­legerea şi conlucrarea dintre cele două ţări în soluţionarea problemelor majore ale vieţii in­ternaţionale contemporane să fie şi mai însemnată. Cu convingerea că vizita sa va înscrie ca un aport pozitiv la dezvoltarea raporturilor ro­­mâno-indiene, la promovarea no­bilelor, deziderate de pace și se­curitate ale omenirii contempora­ne, permiteți-mi domnule pre­ședinte, să dau, încă o dată, ex­presie mesajului de prietenie pe care România — prin noi — îl adresează Indiei, întregului dum­neavoastră popor. UN EXAMEN LA O „MATERIE" FUNDAMENTALĂ: CONŞTIINŢA PROFESIONALA • LA PORŢILE JUDEŢULUI TULCEA, NUMEROŞI ABSOLVENŢI S-AU DOVEDIT NEPREGĂTIŢI • POSTURILE GOALE IMPUN REEXA­MINĂRILE REPARTIZĂRILOR NEONORATE A­bia a doua zi dimineaţa, după sosirea mea la Tulcea, am putut schimba cîteva cuvinte cu tînărul medic Virgil Fredoiu, de la dispensarul din Sulina. — Cum aţi ajuns aici ? — Mi-a plăcut. Sau credeţi că nu se prea poate şi aşa ? Dincolo de acest răspuns, aveam să aud mărturisiri care caracterizează de fapt, dificultăţile specifice acestor locuri de la marginea apelor. — O bună perioadă am funcţionat la Letea. A fost Intr-a­devăr greu. Populaţia rară, iar rezolvarea „urgenţelor“ este deseori, dramatică. Trebuie să te descurci singur. Avionul zboară doar in condiţii de vară, iar vasul sanitar nu răs­punde tuturor nevoilor. Faţă de alţi colegi, care se vîn­­tură făcînd naveta pe lingă diverse oraşe, nu ne putem per­mite să mergem la Tulcea ori de cite ori avem nevoie sau dorim să vedem un spectacol. Distanţa este destul de mare... un singur transport pe zi, dacă-1 pierzi s-a terminat... In fiecare iarnă Dunărea îngheaţă, 4 luni, Sulina e oraş în­chis. Cu toate acestea trebuie să înţelegem că este necesar să fie cineva care să lucreze şi aici... V. RAVESCU (Continuare, în pag. a II-a) FORME CU FOND Urăsc sincer turismul or­ganizat. Surîsul Giocondei se explică cu băţul şi Capela Sixtină cu lanterna de buzu­nar. Oricîte avantaje prezin­tă grupul, arta se receptea­ză particular. Oricîtă garan­ţie prezintă ghidul, din fru­mos te împărtăşeşti pe tăcu­­telea. Fiecare cit poate, pe contul său. Emoţia nu se ex­plică. Emoţia nu se arată cu degetul. îmi plac la nebunie tinerii care se sperie cite unul în faţa tablourilor lui Van Gogh. îmi plac nesfîrşit tinerii care ameţesc cite unul lingă statuile lui Brân­­cuşi. Fiindcă nu există im­pietate mai mare faţă de cu­getul olandezului arzător decit să-i stingi cu vorbe goale culorile şi nu există impietate mai mare faţă de geniul românului închipuind (Continuare în pag. a IV-a)

Next