Scînteia Tineretului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6338-6364)
1969-10-14 / nr. 6349
MOBILIZAREA TINERETULUI LA REALIZAREA SARCINILOR DE PRODUCŢIE-obiectivul central al activităţii organizaţiilor U.T.C. din întreprinderile industriale, de construcţii şi transporturi Desfăşurîndu-şi lucrările la scurtă vreme după Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, Plenara Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist din 10—11 octombrie a.c. a aşezat în centrul analizei, la primul punct al ordinei de zi, activitatea desfăşurată de organele şi organizaţiile U.T.C. pentru mobilizarea tineretului la îndeplinirea sarcinilor de producţie ale întreprinderilor industriale, de construcţii şi transporturi. Importanţa dezbaterii prilejuită de plenară este pusă cu pregnanţă în evidenţă de ponderea însemnată pe care tineretul o reprezintă în totalul forţei de muncă din aceste importante sectoare de activitate din cadrul economiei noastre. Convingerea că partidul vede în tineret un factor activ în îndeplinirea programului stabilit de Congresul al X-lea — programul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, cu o economie puternică, temelia trainică a înfloririi vieţii sociale, a ridicării bunăstării materiale şi spirituale a poporului —obligă organele şi organizaţiile U.T.C. din întreaga ţară la o permanentă ancorare în climatul efervescent al muncii creatoare desfăşurată de poporul nostru sub conducerea Partidului Comunist Român. De pe aceste coordonate ale adeziunii depline faţă de hotărîrile Congresului, faţă de întreaga politică internă şi externă , promovată de partidul şi statul nostru, plenara a definit direcţiile de activitate ale organelor şi organizaţiilor U.T.C. stabilind că şi în viitor în centrul întregii activităţi va trebui să se afle educarea tineretului prin muncă şi pentru muncă, cultivarea sentimentului de angajare totală în opera de construire a socialismului, societate în care suprema valoare o reprezintă omul, în care totul este subordonat nobilului ideal al fericirii celor ce muncesc. „SCÎNTEIA TINERETULUI“ (Continuare in pag. a V-a) ÎNCHEIEREA CU SUCCES A ÎNSĂMÎNŢÂRILOR — OBIECTIVUL PRINCIPAL AL SĂPTÂMÎNII . In majoritatea judeţelor ritmul la semănat s-a intensificat mult în ultimele zile. In şapte judeţe ale ţarii, cooperativele agricole şi întreprinderile de stat, au raportat ca încheiat semănatul, iar în altele douăsprezece, lucrarea este pe sfîrşite. Aceasta se explică prin faptul că aici fiecare zi, fiecare ora este folosită din plin, mijloacele mecanizate sunt utilizate la întreaga capacitate, munca de îndrumare şi control a organelor judeţene se desfăşoară in teren, iar măsurile se iau diferenţiat de la o unitate la alta, în cunoştinţă de cauză. Cu toate aceste bune rezultate, după cum reiese şi din ultima situaţie centralizată la Consim. Superior al Agriculturii, în cooperativele agricole şi întreprinderile agricole de stat mai sunt de pregătit şi însămînţat încă aproape 400 000 hectare, ponderea revenind unităţilor din nordul şi vestul ţării. Pentru succesul campaniei de însămînţare a cerealelor de toamnă săptămîna aceasta este hotarîtoare. In cele şase sau şapte zile ce ne mai despart de sfîrşitul limitei maxime a perioadei socotită optimă pentru executarea semănatului, paralel cu volumul mare de lucrări ce se cer executate : recoltatul porumbului, al sfeclei de zahăr, strugurilor fructelor şi legumelor, strînsul şi depozitatul furajelor, eliberatul terenului etc. — în fiecare unitate forţele se cer concentrate pe terenurile rezervate griului şi celorlalte cereale de toamnă, îndeosebi în zonele unde seceta a îngreunat semănatul, unde se constată mari rămîneri în urmă cu executarea acestei importante lucrări (judeţele Alba, Bihor, Braşov, Cluj, Covasna, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Sălaj, Sibiu, Timiş şi Vâlcea) se impune ca prin măsuri organizatorice eficace, diferenţiate de la o unitate la alta, să se impulsioneze eliberatul terenurilor, iar timpul de funcţionare a tractoarelor să fie prelungit la 24 de ore. Oricit de mare este efortul ce se depune acum, el va fi răsplătit la anul prin producţiile ce se vor realiza. Concentrarea forţelor mecanice — eliberate prin încheierea de către unele cooperative agricole şi I.A.S. a semănatului — în cooperativele agricole unde această lucrare este mult rămasă în urmă, deplasarea în aceste unităţi a atelierelor mecanice în scopul depanării cu maximă urgenţă a tractoarelor, semănătorilor, grapelor disc şi a celorlalte utilaje ce se defectează, participarea la muncă a tuturor membrilor cooperatori, prezenţa în cîmp a specialiştilor agricoli, neprecupeţirea eforturilor pentru folosirea cit mai deplină a fiecărei ore, a fiecărei maşini, va determina sigur, ritmul susţinut în care va trebui să se lucreze în această săptămînă hotărîtoare pentru soarta viitoarei recolte de grîu. Alăturînd puterea lor de muncă, entuziasmul şi hărnicia efortului general al membrilor cooperatori şi mecanizatorilor, tinerii, îndrumaţi de către organizaţiile U.T.C., vor trebui să facă totul pentru a se evidenţia în acţiunile de campanie ce vizează în ultimă instanţă executarea exemplară a tuturor lucrărilor. Efectuat la timp şi la un înalt nivel agrotehnic, semănatul devine prima şi cea mai importantă verigă în lanţul de măsuri ce asigură obţinerea unor recolte bogate, pe măsura condiţiilor de care dispune agricultura noastră socialistă. 1 Arta în socialism este un bun al colectivităţii; încetînd a fi apanajul unor categorii restrînse de indivizi, ea răspunde necesităţii de frumos a maselor. Problema accesibilităţii artei are de aceea o importanţă de prim ordin căci, cu cit receptarea se face mai adecvat şi în straturi mai largi ale societăţii cu atît ne vom afla în faţa unui public mai evoluat. Perfecţionarea spirituală a omului în socialism implică adîncirea legăturilor acestuia cu toate domeniile frumosului. Q, educaţie umanistă fără aportul nobilei arte a cuvîntului este de neconceput. Felul în care se face comunicarea, în diferite ramuri de arte şi în literatură se cere studiat cu atenţie. Sistemul de semnale care funcţionează prin intermediul cuvîntului se cere Intuit în lumina semnificaţiilor proprii şi în domeniul poeziei lirice — teren dificil al artei, în care mai ales în ultimele decenii pe diferite meridiane nu rareori impostura a tins să se declare drept operă genială iar iraţionalul a făcut trozeliţi care au decretat formula er — mai mult sau mai puţin nouă —— drept artă a viitorului. Prin tradiţie, este bine ştiut, poezia lirică a avut de-a lungul secolelor reprezentanţi străluciţi, a căror operă a excelat prin profunzime şi simplitate. Construcţii riguros gramaticale au acoperit un fond de sentimente generoase a căror frumuseţe şi simplitate este şi astăzi zguduitoare. Petrarca, Villon, Goethe, pentru a cita j doar câteva din ilustrele nume aflate la originea întregii poezii j europene, ne izbesc şi astăzi prin j claritatea exemplară a frazei lui j poetice, prin dialogul direct, emoţionant, angajat cu cel căruia j versurile lor se adresează. In ce-j tatea greacă — şi nu numai în ea — spiritul de claritate al poe- ziei se menţine în bună parte şi prin finalitatea ei care în multe cazuri era susţinerea moralului şi 5 îmbărbătarea cetăţenilor în ac- ţiuni patriotice. Nu am auzit nici- odată, şi mi s-ar părea absurd să 5 GRIGORE ARBORE ! (Continuare in pag. a TV-a) | ACCESIBILITATEA POEZIEI ANUL XXV, SERIA II NR. 6349 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 14 OCTOMBRIE 1969 Un prestigios succes al sportului românesc Echipa feminină de floretă a Românieicampioană mondială OLGA ORBAN-SZABO și MARIA VICOL ILEANA DRIMBA şi SUZANA ARDELEANU CITIŢI AMĂNUNTE ÎN PAG. A 5-a SOSIREA LA DELHI DELHI 13. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit : Sentimentele de prietenie, stimă şi preţuire care leagă dincolo de spaţiile geografice popoarele român şi indian au găsit o convingătoare reafirmare în cordialitatea cu care au fost intîmpinaţi solii României pe străvechiul pămînt al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, sînt purtătorii unui mesaj de pace şi bună înţelegere, de prietenie şi colaborare, soli ai dorinţei poporului român de a contribui la dezvoltarea continuă a bunelor relaţii statornicite între cele două ţări şi popoare, bazate pe respectarea neabătută a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc. Primirea cordială făcută oaspeţilor români în capitala Indiei, atît de înaltele oficialităţi indiene, cit şi de populaţia oraşului, confirmă din plin dorinţa unei mai bune cunoaşteri şi conclucrări in interesul ambelor popoare, în sprijinul consolidării unui climat de pace şi înţelegere între popoarele întregii lumi. Ora 12:30. — Pe aeroportul militar din Delhi aterizează lin avionul prezidenţial, la bordul căruia a sosit preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer , pentru a face o vizită oficială în India la invitaţia preşedintelui Republicii India, Varahagiri (Continuare in pag. a VI-a) VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUSESCU SI ION GHEORGHE MAURER IN INDIA DH1 OFERIT DE PREŞEDINTELE IMI Preşedintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi soţia sa, au oferit, luni seara, în saloanele Palatului prezidenţial „Rashtrapati Bhavan", un dineu oficial In onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel ■ Burtică, ministrul comerţului exterior, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, şi Petre Tănăsie, ambasadorul României In India. Din partea indiană au parti(Continuuve în pag. a Vl-a) Cuvintul de salut rostit de preşedintele Indiei Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru, Stimate doamne, Iubiţi oaspeţi, Sînt fericit să vă adresez, dv., domnule preşedinte în numele guvernului şi poporului Indiei, ca şi în numele meu personal, un cald salut de bun-sosit. Ne bucurăm că primul ministru şi ministrul de externe al ţării dumneavoastră, sunt, de asemenea, prezenţi şi le transmitem şi domniilor lor căldurosul nostru salut. Vizita dumneavoastră, deşi scurtă, continuă în mod oportun practica convorbirilor la nivel înalt, care, din fericire, există între guvernele noastre. Ţin să vă asigur, domnule preşedinte, că aşteptăm cu mare nerăbdare schimbul de opinii cu dumneavoastră şi cu distinşii dumneavoastră colegi, asupra unor probleme care privesc relaţiile dintre cele două ţări, în diverse domenii, ca şi în problemele mai vaste ale situaţiei internaţionale actuale. Sunt sigur că întrevederile noastre vor aduce o contribuţie deosebită la promovarea relaţiilor prieteneşti dintre India şi România. In timpul vizitei dumneavoastră în India, domnule preşedinte, veţi avea posibilitatea să vedeţi o parte din monumentele istoriei şi culturii indiene, precum şi realizări ale Indiei noastre noi. Sperăm că veţi aprecia vizita dumneavoastră în India ca plăcută şi utilă. Cunoaşterea de către dumneavoastră personal a ţării noastre, sperăm, de asemenea, că va constitui încă o verigă a relaţiilor de prietenie dintre India şi România. Vă adresez, din nou, tuturor, un cordial „Bun-venit". ÎN PAG. A 6-A. • PRIMUL ZBOR IN GRUP A TREI NAVE COSMICE — Ieri a fost lansată cea de-a treia navă cosmică sovietică avind la bord doi cosmonauți Cuvintul de salut rostit de preşedintele Consiliului de Stat Domnule preşedinte, Doamnă prim ministru, Doamnelor şi domnilor, Păşind pe pămîntul Indiei, doresc să vă adresez, în numele meu şi al soţiei mele, al preşedintelui guvernului, Ion Gheorghe Maurer şi al celorlalţi colaboratori care mă însoţesc, un cordial şi cald salut de prietenie. Am răspuns cu deosebită plăcere invitaţiei de a vizita frumoasa dumneavoastră ţară, de a ne întîlni cu conducătorii statului indian, de a cunoaşte nemijlocit viaţa şi preocupările minunatului dumneavoastră popor. Permiteţi-mi să folosesc aceste prime momente ale vizitei spre a vă exprima cele mai vii mulţumiri pentru amabila invitaţie, pentru ospitalitatea cu care ne întîmpinaţi. Intre România şi India există o distanţă de peste 5 000 de kilometri , aceasta nu poate împiedica însă popoarele noastre să se simtă aproape unul de altul, să colaboreze strîns şi să-şi unească eforturile pentru a face să triumfe în lume înaltele idealuri ale progresului şi păcii. Venim în India animaţi de dorinţa ca relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi India să cunoască o şi mai mare dezvoltare, în folosul şi spre binele ambelor popoare, ca înţelegerea şi conlucrarea dintre cele două ţări în soluţionarea problemelor majore ale vieţii internaţionale contemporane să fie şi mai însemnată. Cu convingerea că vizita sa va înscrie ca un aport pozitiv la dezvoltarea raporturilor româno-indiene, la promovarea nobilelor, deziderate de pace și securitate ale omenirii contemporane, permiteți-mi domnule președinte, să dau, încă o dată, expresie mesajului de prietenie pe care România — prin noi — îl adresează Indiei, întregului dumneavoastră popor. UN EXAMEN LA O „MATERIE" FUNDAMENTALĂ: CONŞTIINŢA PROFESIONALA • LA PORŢILE JUDEŢULUI TULCEA, NUMEROŞI ABSOLVENŢI S-AU DOVEDIT NEPREGĂTIŢI • POSTURILE GOALE IMPUN REEXAMINĂRILE REPARTIZĂRILOR NEONORATE Abia a doua zi dimineaţa, după sosirea mea la Tulcea, am putut schimba cîteva cuvinte cu tînărul medic Virgil Fredoiu, de la dispensarul din Sulina. — Cum aţi ajuns aici ? — Mi-a plăcut. Sau credeţi că nu se prea poate şi aşa ? Dincolo de acest răspuns, aveam să aud mărturisiri care caracterizează de fapt, dificultăţile specifice acestor locuri de la marginea apelor. — O bună perioadă am funcţionat la Letea. A fost Intr-adevăr greu. Populaţia rară, iar rezolvarea „urgenţelor“ este deseori, dramatică. Trebuie să te descurci singur. Avionul zboară doar in condiţii de vară, iar vasul sanitar nu răspunde tuturor nevoilor. Faţă de alţi colegi, care se vîntură făcînd naveta pe lingă diverse oraşe, nu ne putem permite să mergem la Tulcea ori de cite ori avem nevoie sau dorim să vedem un spectacol. Distanţa este destul de mare... un singur transport pe zi, dacă-1 pierzi s-a terminat... In fiecare iarnă Dunărea îngheaţă, 4 luni, Sulina e oraş închis. Cu toate acestea trebuie să înţelegem că este necesar să fie cineva care să lucreze şi aici... V. RAVESCU (Continuare, în pag. a II-a) FORME CU FOND Urăsc sincer turismul organizat. Surîsul Giocondei se explică cu băţul şi Capela Sixtină cu lanterna de buzunar. Oricîte avantaje prezintă grupul, arta se receptează particular. Oricîtă garanţie prezintă ghidul, din frumos te împărtăşeşti pe tăcutelea. Fiecare cit poate, pe contul său. Emoţia nu se explică. Emoţia nu se arată cu degetul. îmi plac la nebunie tinerii care se sperie cite unul în faţa tablourilor lui Van Gogh. îmi plac nesfîrşit tinerii care ameţesc cite unul lingă statuile lui Brâncuşi. Fiindcă nu există impietate mai mare faţă de cugetul olandezului arzător decit să-i stingi cu vorbe goale culorile şi nu există impietate mai mare faţă de geniul românului închipuind (Continuare în pag. a IV-a)