Scînteia Tineretului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6417-6441)

1970-01-29 / nr. 6439

„SCl NT­El A TINERETULUI" pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET JOI 29 IANUARIE 1910 S Plata tragică j / a neatenţiei \ i Augustin Pop, în virs- l t tă de 19 ani, lăcătuş la / j Uzina „Unirea" din Cluj ţ \ a fost victima unui acei- i i dent tragic. Repartizat I 1 provizoriu în atelierul i l ie grunduire, Augustin / ’ Pop lucra cu substanţe \ 4 uşor inflamabile. Intr- 1 I una din zilele trecute ' * şi-a curăţat salopeta cu i­­ diluant- Puţin mai tîr- i­­ tiu, încercînd să-şi aprin- | ţ dă o ţigară, salopeta a ţ i luat foc provocîndu-i ar- ţ I suri de gradul III. Acei- 1 l dentarul a decedat. Cazul ţ j constituie încă un ape! . ţ la elementara atenţie în ţ ţ muncă, la respectarea ri-­l­i­guroasă a normelor de '­­ tehnica securității. I I I. RUS I AZI, ÎN LIBRĂRII • EDITURA PENTRU LITERA­TURĂ Ion Ghimbăşanu : „Poeme“, lei 7,50. Remus Luca : „Poveste de dra­goste“, lei 16,50. Tudor Muşatescu : „Scrieri“, vol. I (ed. cartonată), lei 18,00. • EDITURA PENTRU LITERA­TURĂ UNIVERSALA Saki : „Lighioane și supra­lighioane", lei 5,25. Alarico Casse : „Şoarecele Chuchundra“, lei 8,00. • EDITURA MILITARĂ Nichita stânescu : „Un pămînt numit România” (ediţie de lux), lei 25,00. • EDITURA ŞTIINŢIFICA Joseph Emile Müller : „Arta modernă“, lei 5,00. • EDITURA AGROSILVICA C. Manolache şi colectiv : „En­tomologie agricolă“, lei 45,00. (Urmare din pag. I) fost glndit de o femeie, rea­lizarea lui aparţine sculpto­rului Fekete, iar aura de magică vechime aparţine deopotrivă ploilor, zăpezilor albe cît şi privirilor care au şlefuit-o pînă s-au lipit de ea. In primul rînd, statuia are calitatea indispensabilă unei astfel de opere de artă­­ mo­numentalitatea care impune ochiului o anume grandoare, un anume suflu eroic, senti­mentul de volume echilibrate pe forma simbolică a durerii (crucea), dar şi întîmplătoa­­rea sugestie pe care o au sufletele sensibile că acel om victorios ca o pasăre sau ca o subtilă mașină de cucerit aerul dintr-un moment in­ ! FĂRĂ EXAMEN DE ADMITERE — Aproape jumătate din pu­blicul U.P.B. îl formează tine­rii, tineri de formaţii şi profe­siuni diferite. Aveţi în vedere, în alcătuirea programelor dv., problemele specifice acestora ? — Desigur. Cu ajutorul an­chetelor şi chestionarelor îm­părţite din timp, am putut sonda preferinţele, aspiraţiile de cultură, aşa cum sînt ele oglindite în funcţie de vîrstă, grad de instruire şi profesie. Tinerii au propriile lor dezide­rate, adesea altele decît acelea la care ne-am putea gîndi a priori noi, organizatorii, şi fi­reşte încercăm, pe cît posibil, să le respectăm. — Care din activităţile dv. se adresează în mod deosebit tineretului ? — Pentru tineri în mod spe­cial au fost înscrise în prezen-Convorbire cu tovarăşa ADELA DINESCU, directoarea Universităţii populare Bucureşti tul an­ele învăţămînt un pro­gram de cursuri ca Pagini din istoria cunoaşterii: România pi­torească, Istoria civilizaţiei şi a culturii româneşti, Sport şi educaţie fizică, Limba şi lite­ratura română. Toate cursurile speciale : Radio-tehnică, Steno­grafie, Desen tehnic, Mecanica auto, Cercul de cineamatorism. — Să ne oprim mai întîi asu­pra cursurilor speciale. — Le-am intitulat astfel pen­tru că sunt însoţite de lucrări in atelier şi laborator, urmă­resc asimilarea de cunoştinţe cu aplicaţii imediate şi a unor deprinderi practice. Această ultimă categorie de cursuri re­prezintă, nu numai în intenţia noastră, ci şi în fapt, o formu­lă eficace pentru atragerea tine­rilor la înfăptuirea unora din­tre cunoştinţele ştiinţifico-teh­­nice şi artistice de o factură specială, nu pe deplin satisfă­cută de învăţămîntul obişnuit aşa cum era el conceput în urmă cu doi-trei ani. — Cursurile au o tematică stabilită, necesitînd o frecven­tare regulată. Presupunînd că citreva a aflat mai tîrziu de existenţa acestora... — Aceasta nu-1 împiedică să urmărească cu folos o expunere sau mai multe din cadrul unui curs sau altul. Mai mult decit atît, anul acesta funcţionează cu titlu experimental Cercurile de discuţii. Ele au drept scop dezbaterea şi adîncirea unor probleme de specialitate. Spre deosebire de cursuri, care se desfăşoară în baza unei tema­tici stabilite, tematica Cercuri­lor de discuţie se stabileşte de la o întîlnire la alta, în funcţie de sugestiile specialiştilor, con­ducători ai discuţiilor, de pre­ferinţele cursanţilor înşişi, de actualitatea uneia sau alteia dintre teme. E bine să se ştie acest amănunt. Astfel, celor aproape 5 000 de tineri înscrişi anul acesta la cursurile U.P.B., li s-ar mai putea adăuga, cu folos pentru ei, şi alţii. GH. BACIU Concursul de admitere în licee In legătură cu concursul de admitere în anul I, în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie fizică, şi liceele pedagogice, cursuri de zi, în anul 1970, Ministerul Invăţămîntului comunică : Concursul de admitere se desfăşoară între 22 iunie şi 3 iulie. Probele practice la li­ceele de artă şi cu program special de educaţie fizică, pre­cum şi probele de aptitudini muzicale şi vizita medicală la liceele pedagogice au loc în­tre 22 şi 24 iunie. La concurs se pot înscrie promovaţii clasei a VIII-a a şcolii generale care împlinesc vîrsta de cel mult 17 ani în cursul anului 1970. Concursul de admitere în li­ceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie , fizică şi în liceele pedagogice constă din : limba română — scris şi oral ; matematică — scris şi oral ; Istoria României — oral ; limba maternă — scris şi oral (pentru liceele cu predarea în limbile naţionali­tăţilor conlocuitoare). La liceele de artă şi cu pro­gram de educaţie fizică probe­le de cultură generală sunt precedate de vizita medicală şi de probe practice iar la li­ceele pedagogice de vizita me­dicală şi de probă de aptitu­dini muzicale , aceste probe sunt eliminatorii. Lucrările scrise se desfăşoa­ră în aceeaşi zi, la ora 9, în întreaga ţară, după cum ur­mează : limba română — 26 iu­nie ; matematică — 27 iunie ; limba maternă — 28 iunie. Programele concursului de admitere pentru obiectele de cultură generală au fost publi­cate în Gazeta Invăţămîntului (supliment) în luna decembrie 1969. Programele disciplinelor de specialitate pentru con­cursul de admitere în liceele de artă şi cu program de edu­caţie fizică au fost publicate în­ Gazeta Invăţămîntului nr. 996 din 23 mai 1969. La toate liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie fizică şi liceele pedagogice se pun în concurs toate locurile planificate pen­tru anul I. La liceele la care nu se vor ocupa toate locurile se va or­ganiza un nou concurs între 28 august şi 10 septembrie. Studenţii Institutului Politehnic din Bucureşti (Facultatea de metalurgie) în vizită la Combi­­natul siderurgic din Galaţi —— Serviciul tehnic de calcul tr-altul poate cu siguranţă să părăsească soclul, şi so­clul pămîntul, risipind în jur jertfele acestui suprem efort. Indiferent de vîrsta şi gradul de educaţie estetică, bunul-simţ al fiecăruia din­tre noi conduce privirea nu de la statuie înapoi către pă­mînt, ci de la piatră la aer şi de la aer la lumea impon­derabilă al cărei pămînt e format din nori. Dintre podoabele oraşului aceasta, „statuia aviatorilor“ sau „monumentul eroilor ae­rului“ sau pur şi simplu mo­numentul tragic sau biruitor al aerului, îmi dă senzaţia, ori de cîte ori mă întorc în oraş, că în sfîrşit am ajuns acasă, că la noi acasă totul e bine şi fraţii şi surorile noastre neuimiţi şi neuimite coboară sau se plimbă în ju­rul Statuii aviatorilor pe care o consideră inconştient un lucru bineînţeles al ma­tricei mirifice care ne con­ţine oraşul. Recunoaştem, avea dreptate la Bruyère cînd exasperat ex­clama : „Abia a nimicit o modă o altă modă, că şi ea e spulberată de alta mai nouă, care la rîndul ei cedează lo­cul celei care o urmează, şi nu va fi cea din urmă...“ încă nu ne-am obişnuit pe de-a-n­­tregul cu moda mini şi ia­­tă-ne în faţa uneia noi : maxi ! Mini e departe, desi­gur, de a fi demodată, dar maxi aduce farmecul insoli- INTRE „MINI" tutui împins către cealaltă ex­tremă. Opţiunile 1 După do­rinţă : mini (15 cm. deasupra genunchiului) dacă ţineţi să arătaţi cu orice preţ ca o fe­tiţă; maxi (acoperind piciorul pînă la jumătatea sa) dacă nu vă temeţi de noutate şi, mai ales, dacă suferiţi de frig ! Bineînţeles, se poate şi super­­maxi, lungimea fustei lăsînd pînă la sol doar 20 de cm.). Există şi o modă midi, cu fusta pînă la genunchi suge­­rînd supleţea, fără a ignora echilibrul, măsura. Autentic conglomerat, moda ultimelor sezoane nu lansea­ză însă numai lungimi dife­rite, ci şi linii diverse de cro­ială, precum şi o paletă co­­loristică bogată. Ea îngăduie aplicarea celor mai diferite idei, folosirea unor accesorii pline de fantezie, coafuri pe păr lung şi scurt, un machiaj luminos, în culori asortate cu îmbrăcămintea. Toate, cu o condiţie : să fie pe potrivă, să întregească şi să pună în valoare personalitatea, fireşte, cu obişnuita discreţie femi­nină. A. D. URMĂRIREA : rulează la Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Feroviar (orele 9,30; 12;15; 15; 17,45; 20,30) SIMPATICUL DOMN R : rulea­ză la Republica (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,30; 21), VIA MALA : rulează la Favo­rit (orele 10; 13; 15,30; 18; 20,30), Festival (orele 8,45; 11; 13,15; 16; 18,30; 21). PROFESIONIȘTII: rulează la Victoria (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45). RECONSTITUIREA : rulează la Luceafărul (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,45). CĂLUGĂRIȚA : rulează la Ca­pitol (orele 9; 12,30; 16,15; 19,45). O ȘANSĂ DINTR-O MIE : ru­lează la Modern (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30). PĂCATUL DRAGOSTEI: rulează la Bucureşti (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Griviţa (orele 9,30; 12; 15,30; 18; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), To­mis (orele 9 — 15,45 în continua­re; 18,15; 20,30), Flamura (orele 9; 11;15; 18,15; 20,30). VIAȚA DIFICILA : rulează la Central (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). FANTOMAS SE DEZLĂNȚUIE : rulează la Lumina (orele 8,30—16,15 în continuare; 18,30; 20,45). DECRET : rulează la Doina (o­rele 11,30; 16; 19,30; program pen­tru copii orele 9—10). TARZAN. OMUL MAIMUȚA : rulează la Timpuri Noi (orele 9—15 în continuare; program de filme documentare orele 17—21 în continuare). TAINA LEULUI: rulează la Ex­celsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 10; 12; 16; 18,15; 20,30). FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ: ru­lează la înfrăţirea (orele 15,15; 17,45; 20), Flacăra (orele 15,30; 18; 20,30) VALEA PĂPUŞILOR : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20,30), Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30). IN ÎMPĂRĂŢIA LEULUI DE ARGINT : rulează la Dacia (ore­le 8,15—20,30 în continuare). BĂTĂLIA PENTRU ROMA : rulează la Bucegi (orele 10; 16; 19,30) ; Floreasca (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Arta (orele 9—15,45 în continuare; 19,30). CORABIA NEBUNILOR : ru­lează la Unirea (orele 15,30; 19). RĂZBOIUL DOMNITELOR : ru­lează la Lira (orele 15,30; 18; 20,30) . BĂIEȚII IN HAINE DE PIELE: rulează la Drumul Sării (orele 15: 17,30; 20). WINNETOU IN VALEA MOR­ŢII: rulează la Cotroceni (orele 15,30; 18), Mioriţa (orele 10, 12; 16, 18,15; 20,30) LINIŞTE ŞI STRIGAT : rulea­ză la Cotroceni (ora 20,30). LA NORD PRIN NORD-VEST: rulează la Pacea (orele 15,80; 19). INTR-O SEARA. UN TREN...: rulează la Melodia (orele 9, 11; 13; 15■ 17; 19, 21). prieteni’ FARA GRAI : rulea­ză la Volga (orele 9,30—16 în con­tinuare 18,15; 20,30). VA PLACE BRAHMS?: rulează la Viitorul (orele 15,30; 18; 20,30). Progresul (orele 15,30; 18; 20,15) LUCIA: rulează la Mosilor (o­­rele 15.30; 19). ORAŞUL VISURILOR : rulează la Popular (orele 15.30; 18). COLINA : rulează la Popular (ora 20.30). ANGELICA ŞI SULTANUL : rulează la Munca (orele 16; 18. 20). DRAGOSTE LA LAS VEGAS : rulează la Vitan (orele 15.30; 18; 20.30) BLOW-UP : rulează la Rahova (orele 15,30; 18; 20,30) NOILE AVENTURI ALE RĂZ­BUNĂTORILOR : rulează la Fe­rentari (orele 15,30; 18; 20,15). TESTAMENTUL DOCTORULUI MABUSE : rulează la Cosmos (o­rele 15,30; 18; 20,15) NU SUNT DEMN DE TINE : rulează la Cinematecă (Sala Union) (orele 10; 12, 14). JOI, 29 IANUARIE 1989 Opera Română : AMORUL VRĂ­JITOR : BOLERO — ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Ca­­ragiale“ (Sala Studio) : TRA­VESTI — ora 19,30 ; (Sala Comedia) : HEIDELBERGUL DE ALTĂDATĂ — ora 19,30 ; Tea­trul de Comedie : MANDRAGORA — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturd­­za Bulandra" (Schitu Măgureanu) : TRANSPLANTAREA INIMII NE­CUNOSCUTE — ora 20 ; (Sala Stu­dio) : PURICELE IN URECHE — ora 20 ; Teatrul Mic ; PREŢUL — ora 20 ; Teatrul Giulesti : NUNTA LUI FIGARO — ora 19,30 ; Tea­trul ,,C. I. Nottara“ (Bd. Maghe­­ru) : ClND LUNA E ALBASTRA — ora 19,30 ; (sala Studio) : ENIG­MATICA DOAMNA „M“ — ora 20 ; Teatrul „Ion Vasilescu" : FLOA­RE DE CACTUS — ora 19,30 ; (la Sala Palatului) ; FOTBAL — MEXIC ’70 — ora 19,30 ; Teatrul Evreiesc de Stat : CAMUFLAJ — ora 19,30 ; Studioul I.A.T.C. : JE­DERMANN — ora 20 ; Teatrul „Ion Creangă“ ; NOTA ZERO LA PURTARE - ora 9,30 ; Teatrul „Țăndărică“ (Cal. Victoriei) : MIU CORIUL — ora 15 ; NOCTURN I — ora 21,30 ; (Str. Academiei) : BANDIŢII DIN KARDEMONIME — ora 17 ; Teatrul „C. Tănase“ : (Sala Savoy) : VARIETĂŢI — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) : NICUŢA LA... TANASE — ora 19,30 ; An­samblul U.G.S. : ESOP, VIAŢA, MUZICA ŞI NOI - ora 20 ; Circul de Stat : MIRAJELE MANEJU­LUI — orele 16 şi 19,80. JOI, 29 IANUARIE 1969 PROGRAMUL I • 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară a 18,05 Film serial : Aventură în munţi (IX). Adresă conspirativă • 18,35 Mult e dulce şi frumoasă O 19,00 Telejurnalul de seară • 19,20 Hochei pe gheaţă. Repriza a IlI-a a întîlnirii dintre Selecţio­nata României şi echipa Cesko- Budejovice (Cehoslovacia). Trans­misie directă de la Galaţi a 20,00 Reflector • 20,10 Anunţuri — pu­blicitate • 20,15 Prim plan. Meteo­rologul Nicolae Topor­a 20,45 Sta­giunea lirică TV. Premiera operei „Visul unei nopţi de vară“ de Benjamin Britten a 22,00 Telejur­nalul de noapte a 22,15 Actuali­tăţi literare • 22,30 Avanpremiera a 22,45 Varietăţi pe peliculă: Sammy Davies jr. a 23,00 închi­derea emisiunii programului I. PROGRAMUL II a 20,00 Film pentru cinefili : „Focul fatidic" a 22,00 Miniaturi orchestrale a 22,10 Film serial : „Răzbunătorii“. Reluarea episodu­lui „Complotul subteran" a 23,00 închiderea emisiunii programu­lui II. Drapelul propriu al organizaţiei U.T.C. RĂSPLATA şi îndemn ) • ÎN PREZENŢA a peste 400 de tineri, de curînd a avut loc înmînarea drapelului propriu organizaţiei comunale U.T.C. Şom­­cuţa Mare, pentru rezultatele obţinute în activitatea de educare comunistă a tineretului. La festivitate au participat tovarăşii Iosif Beljung, membru al Biroului C.C. al U.T.C., Ioan Dîrjan, secretar al Comitetului judeţean Maramureş al U.T.C. şi alţi reprezentanţi ai organelor de partid, U.T.C. şi de stat din comună. Instituirea drapelului propriu al organizaţiei U.T.C. este­ o dovadă a preţuirii de care se bucură tineretul nostru din partea conducerii organizaţiei. Este, în acelaşi timp, şi­ un în­demn pentru ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a ac­tivităţii educative cu tineretul. (VASILE LESCHIANU). • ÎN SALA Teatrului de stat „V. I. Popa“ din Bîrlad, peste 500 de elevi au participat la o sărbătorire deosebită : înmînarea drapelului propriu organizaţiei U.T.C. de la Liceul pedagogic, liceu care în acest an va sărbători centenarul, liceu a cărui formaţie corală a obţinut locul I pe ţară în anul 1964 şi premiul special al Comitetului de stat pentru cultură şi artă la faza pe ţară a concursului formaţiilor artistice ale elevilor din şcoli 1969. A participat tov. Constantin Horobeţ, membru al C.C. al U.T.C., prim-secretar al Comitetului judeţean Vaslui al U.T.C. (VIRGIL GIUŞCA). A APARUT: „LUPTA DE CLASĂ“ ORGAN TEORETIC SI POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Nr. 1 ianuarie 1970 Sumar: ECONOMIA ROMÂNEASCĂ IN CONFRUNTARE CU TIMPUL PETRU PINZARU : Socialismul şi capacitatea sa de dezvoltare şi autoperfecţionare. ...» TIBERIU HORVATH : Sug­estii privind reducerea imobilizări fon­durilor de investiţii. ...... M. NEDELEA, D. CSIKI : Dialectica naţionalului şi internaţionalu­lui în dezvoltarea societăţii socialiste. ION CHIRCULESCU : Noi premise pentru creşterea eficienţei mun­cii în agricultura cooperatistă. Z. ORNEA : Lucreţiu Pătrăşcanu şi geneza României moderne. V. ALEXANDRESCU, GH. RUŞITORU : Pregătirea practică a viito­rilor muncitori calificaţi. . . ... . ADRIAN MITESCU : Actualitatea socială şi literatura de actualitate. ILIE ŞERBANESCU : Europa comunitară — principii şi fapte. CENTENARUL NAŞTERII LUI V. I. LENIN • AL. VALENTIN : Fundamentarea materialismului în gîndirea filozofică a lui Lenin. SOCIOLOGIE ŞI INVESTIGAŢIE SOCIALA ■ Intelectualii în viaţa satului. DOCUMENTAR • TRAIAN CARACIUC , 1969 . Confruntări social-politice în lumea capitalistă • Economisirea şi efectele ei. REVISTA REVISTELOR ■ Revistele de istorie ale centrelor universitare — mijloc de infor­mare şi afirmare ştiinţifică (Dumitru Manole) ; Beţia de cuvinte (N. Mihăiescu) ; „Kommunist“ ; Industrializarea agriculturii şi înlăturarea deosebirilor dintre oraş şi sat. Eficacitatea cercetări­lor ştiinţifice. 25 DE ANI DE LA primul corns GENERAL LIBER A MIŞCĂRII SimiCĂLE DIIV ROMkm Eveniment important în isto­ria mişcării noastre muncito­reşti, primul Congres general liber al sindicatelor unite care a avut loc între 26—30 ianuarie 1945, a însemnat consfinţirea unităţii definitive a mişcării sindicale din România. Rezul­tat firesc al procesului de creştere şi maturizare a con­ştiinţei proletariatului, unita­tea sindicală s-a făurit de-a lungul unor decenii de luptă neîntreruptă dusă de eroica noastră clasă muncitoare în frunte cu partidul său marxist­­leninist, împotriva exploatării şi asupririi burghezo-moşie­­reşti, pentru eliberarea socială şi naţională a poporului ro­mân, încă din deceniul al 6-lea al secolului trecut a început pro­cesul organizării muncitorimii române, prin crearea unor aso­ciaţii, case şi societăţi de aju­torare reciprocă care, reflec­ted nivelul de conştiinţă a proletariatului în acea etapă de început a mişcării muncito­reşti din ţara noastră, erau con­duse şi îndrumate de comitete în care intrau atît muncitorii cît şi patronii. O dată cu inten­sificarea luptelor de clasă, cu sporirea activităţilor cercurilor şi cluburilor muncitoreşti şi cu răspîndirea pe diferite căi a marxismului, muncitorii din ţara noastră au constituit orga­nizaţii profesionale proprii de clasă, fără patroni. Procesul de organizare a mişcării sindicale din ţara noastră a fost puternic stimulat prin crearea Partidu­lui Social-Democrat al Munci­torilor din România, în 1893, înfăptuirea în 1906 a Comisiei Generale a Sindicatelor din România, ca organ unic de con­ducere a activităţii muncitori­lor din întreaga ţară a însem­nat un pas înainte pe calea cen­tralizării mişcării sindicale. O etapă calitativ nouă, de­cisivă în dezvoltarea luptei revoluţionare a clasei mun­citoare a constituit-o crearea în mai 1921 a P.C.R., reprezentînd totodată un moment important în dezvoltarea mişcării sindi­cale, ca mişcare unică bazată pe principiul luptei de clasă şi al internaţionalismului proletar, în urma alegerii Consiliului General al Uniunii Sindicatelor din România din anul 1922, s-a realizat centralizarea şi unifica­rea mişcării sindicale. Dar uni­tatea mişcării sindicale obţinu­tă după atîtea eforturi a fost subminată în anul 1923 de că­tre liderii social-democraţi de dreapta în cadrul Congresului de la Cluj. Prin sciziunea care s-a creat în cadrul mişcării sin­dicale a slăbit considerabil for­ţa proletariatului român, îm­­piedicîndu-i o perioadă bună de timp să-şi exercite plenar rolul conducător în lupta dusă de masele populare împotriva ex­ploatării şi asupririi. în ciuda numeroaselor fric­ţiuni, în focul bătăliilor de clasă, organizaţiile sindicale au găsit deseori puncte comune de înţelegere pentru apărarea intereselor oamenilor muncii. In anii premergători şi în timpul celui de al doilea război mondial s-au conturat tot mai mult tendinţele şi posibilităţile de făurire a unităţii clasei mun­citoare pe plan naţional. Frontul Unic Muncitoresc în­făptuit în aprilie 1944, în urma unei munci pline de tact, răb­dare şi perseverenţă, a consti­tuit un pas de importanţă ma­joră pe calea scoaterii ţării din războiul antisovietic şi a­­lăturarea­ ei la coaliţia Naţiu­nilor Unite, pentru salvarea fiinţei naţionale a poporului român. Imediat după victoria insu­recţiei armate din august 1944, Partidul Comunist Român a a­­cordat o mare atenţie reorgani­zării mişcării sindicale. Pe baza Frontului Unic Mun­citoresc s-a constituit — la 1 septembrie 1944 — Comisia de organizare a mişcării sindicale unite din România care avea rolul de a conduce şi coordona activitatea de organizare a muncitorilor în sindicate uni­ce, bazate pe principiul revolu­ţionar al luptei de clasă şi in­ternaţionalismului proletar. In perioada ce a urmat după constituirea comisiei de organi­zare, mişcarea sindicală s-a dez­voltat vertiginos. Alături de ce­lelalte forţe democratice şi pro­gresiste, organizaţiile sindicale aderă la Platforma F.N.D. şi participă activ la marile lupte desfăşurate împotriva reacţiunii pentru îndepărtarea prefecţilor şi primarilor reacţionari, orga­nizarea controlului muncitoresc în fabrici, împroprietărirea ţă­ranilor etc. în consolidarea unităţii pro­letare s-au obţinut însemnate succese prin crearea uniunilor sindicale pe ramuri la sfîrşitul anului 1944. O expresie a orga­nizării şi a forţei mişcării sin­dicale, a creşterii rolului ei în viaţa politică a ţării au consti­tuit-o lucrările congreselor uniunilor sindicale pe ramuri care s-au desfăşurat între 20 şi 24 ianuarie 1945. Aceste congre­se ale uniunilor sindicale au însemnat un nou pas pe linia afirmării unităţii clasei munci­toare, o manifestare a rolului său de forţă conducătoare a luptei întregului popor. Punctul culminant al organi­zării mișcării sindicale de după război l-a constituit însă pri­mul Congres general liber al sindicatelor unite din România ale cărui lucrări s-au desfășu­rat între 26—30 ianuarie 1945 Astfel, pentru prima dată după anii de teroare ai dictaturii antonesciene, sindicatele au avut posibilitatea să se întru­nească în mod liber în cadrul unui congres la care au parti­cipat delegaţi din toată ţara aleşi la congresele celor 12 uniuni sindicale existente, re­prezentînd 519.000 membri de sindicat, precum şi delegaţii sindicale de peste hotare. Problemele de bază care stă­teau în faţa sindicatelor in lup­ta dusă pentru organizarea şi creşterea producţiei, susţinerea eforturilor de război, recon­strucţia ţării, îmbunătăţirea ni­velului de trai al celor ce mun­cesc şi a condiţiilor de muncă ale acestora, îndepărtarea ele­mentelor fasciste din aparatul de stat şi pedepsirea criminali­lor de război, aducerea la con­ducerea ţării a unui guvern de­mocrat, au constituit ordinea de zi a lucrărilor congresului. In rezoluţia adoptată de con­gres se sublinia că la baza organizării sindicale stă unita­tea indestructibilă a acesteia şi că orice încercare de fărîmiţare a mişcării sindicale va fi soco­tită ca o crimă contra celor ce muncesc şi tratată în conse­cinţă. Congresul a hotărît crearea Confederaţiei Generale a Mun­cii şi a ales Comitetul Central al acesteia. Confederaţia Generală a Mun­cii din România a participat ca membru fondator la crearea Fe­deraţiei­­ Sindicale Mondiale, a­­ducîndu-şi aportul la lupta pro­letariatului internaţional pentru apărarea intereselor oamenilor muncii, pentru pace şi democra­ţie. Reorganizarea mişcării sindi­cale şi constituirea Confedera­ţiei Generale a Muncii a dus la întărirea rolului conducător al clasei muncitoare, a influenţat puternic lupta maselor ţără­neşti şi a altor categorii de oa­meni ai muncii şi a contribuit ca în decurs de numai o lună soarta bătăliei pentru putere să fie hotărîtă în favoarea mase­lor­ în luptă pentru refacerea şi dezvoltarea economiei naţiona­le, înfăptuirea unor reforme de­mocratice, zdrobirea forţelor po­litice ale burgheziei şi moşie­­rimii, clasa noastră muncitoare organizată în sindicate a parti­cipat activ sub conducerea Partidului Comunist. După cu­cerirea deplină a puterii poli­­tice de către clasa muncitoare şi trecerea la construirea socia­lismului, mişcarea sindicală unită, îndrumată de P.C.R., şi-a îndreptat eforturile în direcţia mobilizării colectivelor de mun­citori, ingineri şi tehnicieni în vederea înfăptuirii în mod exemplar a planului de stat. Sub directa conducere şi în­drumare a P.C.R., sindicatele din ţara noastră desfăşoară astăzi o susţinută activitate pentru traducerea în viaţă a obiectivelor însufleţitoare stabi­lite de Congresul al X-lea al partidului, mobilizînd oamenii muncii la acţiunea de generali­zare a metodelor ştiinţifice de muncă şi de organizare a pro­cesului de producţie, folosirea eficientă a capacităţii întreprin­derilor şi a timpului de lucru, scăderea cheltuielilor de pro­ducţie, ridicarea rentabilităţii economice a fiecărei unităţi, sporirea acumulărilor socia­liste. Gh. NEACŞU ŞCOALA PROFESIONALĂ (Urmate din pag. I) nale din judeţ, acţiuni de popu­larizare a şcolilor profesionale, a meseriilor. Nici măcar cercurile elevilor din şcolile generale n-au un caracter pronunţat aplicativ în meserii de interes pentru ju­deţ. Cel mai frecvent sunt utili­zate întîlnirile cu profesiunile. Am urmărit un număr mare de asemenea întîlniri clasice între elevii şcolilor generale şi invitaţi din întreprinderi. Tema este în­totdeauna „frumuseţea meseriei de...“ Nimic rău pînă aici. Dar din ce se constituie, în esenţă, această frumuseţe ? — se spune mult prea puţin, în nici una din aceste convorbiri nu am au­zit să se amintească măcar un cuv­int despre efortul, solicitarea, încordarea voinţei, necesare de­păşirii unor greutăţi inerente în­văţării şi practicării uneia sau alteia dintre meseriile abordate în cadrul discuţiei. Nu se vor­beşte despre curajul înfruntării­­ acestor greutăţi, despre perseve­renţa necesară practicării ei. Din acest considerent, discuţile des­pre frumuseţea meseriei apar atît de vagi, suspendate undeva între nişte idei cu totul generale — „eu am îndrăgit-o“, „eu n-aş practica altă meserie“ etc, etc. Atît află tinerii despre mese­ria pe care ei trebuie s-o îndră­gească. Şi este mult prea pu­ţin. Dar există şi al doilea aspect al lucrurilor: actuala formulă a examenului de admitere în şcoala profesională. Nu este o noutate pentru nimeni că la concursul de admitere candidatul nu face cunoştinţă cu meseria. El este examinat la limba română şi ma­tematică. Nu ştie dativul şi acu­zativul — nu se face sondor, nici strungar. Concursul are, într-un anume fel, mai curînd aspectul unui examen de absolvire a şcolii generale la două materii de bază. Muncitorul calificat va a­­vea nevoie însă în primul rînd de capacitatea de gîndire tehnică, de priceperea de a executa şi des­cifra un desen tehnic, de pri­ceperea de a mînui unelte şi­­pentru toate acestea, şcoala ge­nerală îl învaţă fizică, desen, chimie, biologie, îi dă noţiuni de practică în producţie. Departe de noi intenţia de a minimaliza în­semnătatea unei bune pregătiri la limba şi literatura română, dar în procesul de selecţie pen­tru meserie, pe lîngă examenul medical, care hotărăşte asupra capacităţii fizice în raport cu so­licitările viitoare, ar trebui să se introducă un examen — sau mă­car o probă — de natură să asi­gure efectiv verificarea aptitu­dinii elevului pentru o meserie sau alta. în unele şcoli s-a practicat re­partizarea elevilor pe meserii nu în raport cu opţiunea lor, ci cu media obţinută la examenul de admitere. în unele cazuri, opţiu­nea personală a fost însă mai motivată decît media, aşa că la Grupul şcolar metalurgic­­ Tîr­­govişte, spre exemplu, 4 elevi re­partizaţi, împotriva voinţei lor, dar pe baza mediei la clase de vopsitorie şi turnătorie, au re­nunţat la şcoală încă din primele zile ale anului. Actele de renun­ţare la profesie continuă şi pe parcursul şcolarizării. Astfel, la Grupul şcolar petrol — Tîrgo­­vişte, 9 sondori şi 5 operatori au renunţat la continuarea cursuri­lor. La sondajul efectuat în rîn­­durile elevilor anul TA — son­dori cu privire la motivul ale­gerii meseriei s-a constatat că ti­nerii ştiu despre meserie doar atît : „că e bănoasă“. Atît şcoala generală, cît şi şcoa­la profesională trebuie să asigure fundamentarea individuală a mo­tivaţiei care stă la baza opţiunii elevului, care trebuie să aleagă în cunoştinţă de cauză Dar se cu­vine să se creeze şi condiţiile ca, în acelaşi timp, şi meseria să-şi aleagă cît de cît elevul printr-un sistem de selecţionare pot să descopere aptitudinile reale. Armonizarea acestor două co­ordonate este cu atît mai nece­sară cu cît numai simbioza din­tre motivaţia afectivă şi aptitu­dinile reale poate duce la obţi­nerea randam°ntuhii maxim, la stabilitate în profesie. (Continuarea acestui articol, intr-unul din numerele viitoare)

Next