Scînteia Tineretului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6417-6441)
1970-01-29 / nr. 6439
„SCl NTEl A TINERETULUI" pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET JOI 29 IANUARIE 1910 S Plata tragică j / a neatenţiei \ i Augustin Pop, în virs- l t tă de 19 ani, lăcătuş la / j Uzina „Unirea" din Cluj ţ \ a fost victima unui acei- i i dent tragic. Repartizat I 1 provizoriu în atelierul i l ie grunduire, Augustin / ’ Pop lucra cu substanţe \ 4 uşor inflamabile. Intr- 1 I una din zilele trecute ' * şi-a curăţat salopeta cu i diluant- Puţin mai tîr- i tiu, încercînd să-şi aprin- | ţ dă o ţigară, salopeta a ţ i luat foc provocîndu-i ar- ţ I suri de gradul III. Acei- 1 l dentarul a decedat. Cazul ţ j constituie încă un ape! . ţ la elementara atenţie în ţ ţ muncă, la respectarea ri-liguroasă a normelor de ' tehnica securității. I I I. RUS I AZI, ÎN LIBRĂRII • EDITURA PENTRU LITERATURĂ Ion Ghimbăşanu : „Poeme“, lei 7,50. Remus Luca : „Poveste de dragoste“, lei 16,50. Tudor Muşatescu : „Scrieri“, vol. I (ed. cartonată), lei 18,00. • EDITURA PENTRU LITERATURĂ UNIVERSALA Saki : „Lighioane și supralighioane", lei 5,25. Alarico Casse : „Şoarecele Chuchundra“, lei 8,00. • EDITURA MILITARĂ Nichita stânescu : „Un pămînt numit România” (ediţie de lux), lei 25,00. • EDITURA ŞTIINŢIFICA Joseph Emile Müller : „Arta modernă“, lei 5,00. • EDITURA AGROSILVICA C. Manolache şi colectiv : „Entomologie agricolă“, lei 45,00. (Urmare din pag. I) fost glndit de o femeie, realizarea lui aparţine sculptorului Fekete, iar aura de magică vechime aparţine deopotrivă ploilor, zăpezilor albe cît şi privirilor care au şlefuit-o pînă s-au lipit de ea. In primul rînd, statuia are calitatea indispensabilă unei astfel de opere de artă monumentalitatea care impune ochiului o anume grandoare, un anume suflu eroic, sentimentul de volume echilibrate pe forma simbolică a durerii (crucea), dar şi întîmplătoarea sugestie pe care o au sufletele sensibile că acel om victorios ca o pasăre sau ca o subtilă mașină de cucerit aerul dintr-un moment in ! FĂRĂ EXAMEN DE ADMITERE — Aproape jumătate din publicul U.P.B. îl formează tinerii, tineri de formaţii şi profesiuni diferite. Aveţi în vedere, în alcătuirea programelor dv., problemele specifice acestora ? — Desigur. Cu ajutorul anchetelor şi chestionarelor împărţite din timp, am putut sonda preferinţele, aspiraţiile de cultură, aşa cum sînt ele oglindite în funcţie de vîrstă, grad de instruire şi profesie. Tinerii au propriile lor deziderate, adesea altele decît acelea la care ne-am putea gîndi a priori noi, organizatorii, şi fireşte încercăm, pe cît posibil, să le respectăm. — Care din activităţile dv. se adresează în mod deosebit tineretului ? — Pentru tineri în mod special au fost înscrise în prezen-Convorbire cu tovarăşa ADELA DINESCU, directoarea Universităţii populare Bucureşti tul anele învăţămînt un program de cursuri ca Pagini din istoria cunoaşterii: România pitorească, Istoria civilizaţiei şi a culturii româneşti, Sport şi educaţie fizică, Limba şi literatura română. Toate cursurile speciale : Radio-tehnică, Stenografie, Desen tehnic, Mecanica auto, Cercul de cineamatorism. — Să ne oprim mai întîi asupra cursurilor speciale. — Le-am intitulat astfel pentru că sunt însoţite de lucrări in atelier şi laborator, urmăresc asimilarea de cunoştinţe cu aplicaţii imediate şi a unor deprinderi practice. Această ultimă categorie de cursuri reprezintă, nu numai în intenţia noastră, ci şi în fapt, o formulă eficace pentru atragerea tinerilor la înfăptuirea unora dintre cunoştinţele ştiinţifico-tehnice şi artistice de o factură specială, nu pe deplin satisfăcută de învăţămîntul obişnuit aşa cum era el conceput în urmă cu doi-trei ani. — Cursurile au o tematică stabilită, necesitînd o frecventare regulată. Presupunînd că citreva a aflat mai tîrziu de existenţa acestora... — Aceasta nu-1 împiedică să urmărească cu folos o expunere sau mai multe din cadrul unui curs sau altul. Mai mult decit atît, anul acesta funcţionează cu titlu experimental Cercurile de discuţii. Ele au drept scop dezbaterea şi adîncirea unor probleme de specialitate. Spre deosebire de cursuri, care se desfăşoară în baza unei tematici stabilite, tematica Cercurilor de discuţie se stabileşte de la o întîlnire la alta, în funcţie de sugestiile specialiştilor, conducători ai discuţiilor, de preferinţele cursanţilor înşişi, de actualitatea uneia sau alteia dintre teme. E bine să se ştie acest amănunt. Astfel, celor aproape 5 000 de tineri înscrişi anul acesta la cursurile U.P.B., li s-ar mai putea adăuga, cu folos pentru ei, şi alţii. GH. BACIU Concursul de admitere în licee In legătură cu concursul de admitere în anul I, în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie fizică, şi liceele pedagogice, cursuri de zi, în anul 1970, Ministerul Invăţămîntului comunică : Concursul de admitere se desfăşoară între 22 iunie şi 3 iulie. Probele practice la liceele de artă şi cu program special de educaţie fizică, precum şi probele de aptitudini muzicale şi vizita medicală la liceele pedagogice au loc între 22 şi 24 iunie. La concurs se pot înscrie promovaţii clasei a VIII-a a şcolii generale care împlinesc vîrsta de cel mult 17 ani în cursul anului 1970. Concursul de admitere în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie , fizică şi în liceele pedagogice constă din : limba română — scris şi oral ; matematică — scris şi oral ; Istoria României — oral ; limba maternă — scris şi oral (pentru liceele cu predarea în limbile naţionalităţilor conlocuitoare). La liceele de artă şi cu program de educaţie fizică probele de cultură generală sunt precedate de vizita medicală şi de probe practice iar la liceele pedagogice de vizita medicală şi de probă de aptitudini muzicale , aceste probe sunt eliminatorii. Lucrările scrise se desfăşoară în aceeaşi zi, la ora 9, în întreaga ţară, după cum urmează : limba română — 26 iunie ; matematică — 27 iunie ; limba maternă — 28 iunie. Programele concursului de admitere pentru obiectele de cultură generală au fost publicate în Gazeta Invăţămîntului (supliment) în luna decembrie 1969. Programele disciplinelor de specialitate pentru concursul de admitere în liceele de artă şi cu program de educaţie fizică au fost publicate în Gazeta Invăţămîntului nr. 996 din 23 mai 1969. La toate liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie fizică şi liceele pedagogice se pun în concurs toate locurile planificate pentru anul I. La liceele la care nu se vor ocupa toate locurile se va organiza un nou concurs între 28 august şi 10 septembrie. Studenţii Institutului Politehnic din Bucureşti (Facultatea de metalurgie) în vizită la Combinatul siderurgic din Galaţi —— Serviciul tehnic de calcul tr-altul poate cu siguranţă să părăsească soclul, şi soclul pămîntul, risipind în jur jertfele acestui suprem efort. Indiferent de vîrsta şi gradul de educaţie estetică, bunul-simţ al fiecăruia dintre noi conduce privirea nu de la statuie înapoi către pămînt, ci de la piatră la aer şi de la aer la lumea imponderabilă al cărei pămînt e format din nori. Dintre podoabele oraşului aceasta, „statuia aviatorilor“ sau „monumentul eroilor aerului“ sau pur şi simplu monumentul tragic sau biruitor al aerului, îmi dă senzaţia, ori de cîte ori mă întorc în oraş, că în sfîrşit am ajuns acasă, că la noi acasă totul e bine şi fraţii şi surorile noastre neuimiţi şi neuimite coboară sau se plimbă în jurul Statuii aviatorilor pe care o consideră inconştient un lucru bineînţeles al matricei mirifice care ne conţine oraşul. Recunoaştem, avea dreptate la Bruyère cînd exasperat exclama : „Abia a nimicit o modă o altă modă, că şi ea e spulberată de alta mai nouă, care la rîndul ei cedează locul celei care o urmează, şi nu va fi cea din urmă...“ încă nu ne-am obişnuit pe de-a-ntregul cu moda mini şi iată-ne în faţa uneia noi : maxi ! Mini e departe, desigur, de a fi demodată, dar maxi aduce farmecul insoli- INTRE „MINI" tutui împins către cealaltă extremă. Opţiunile 1 După dorinţă : mini (15 cm. deasupra genunchiului) dacă ţineţi să arătaţi cu orice preţ ca o fetiţă; maxi (acoperind piciorul pînă la jumătatea sa) dacă nu vă temeţi de noutate şi, mai ales, dacă suferiţi de frig ! Bineînţeles, se poate şi supermaxi, lungimea fustei lăsînd pînă la sol doar 20 de cm.). Există şi o modă midi, cu fusta pînă la genunchi sugerînd supleţea, fără a ignora echilibrul, măsura. Autentic conglomerat, moda ultimelor sezoane nu lansează însă numai lungimi diferite, ci şi linii diverse de croială, precum şi o paletă coloristică bogată. Ea îngăduie aplicarea celor mai diferite idei, folosirea unor accesorii pline de fantezie, coafuri pe păr lung şi scurt, un machiaj luminos, în culori asortate cu îmbrăcămintea. Toate, cu o condiţie : să fie pe potrivă, să întregească şi să pună în valoare personalitatea, fireşte, cu obişnuita discreţie feminină. A. D. URMĂRIREA : rulează la Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Feroviar (orele 9,30; 12;15; 15; 17,45; 20,30) SIMPATICUL DOMN R : rulează la Republica (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,30; 21), VIA MALA : rulează la Favorit (orele 10; 13; 15,30; 18; 20,30), Festival (orele 8,45; 11; 13,15; 16; 18,30; 21). PROFESIONIȘTII: rulează la Victoria (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45). RECONSTITUIREA : rulează la Luceafărul (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,45). CĂLUGĂRIȚA : rulează la Capitol (orele 9; 12,30; 16,15; 19,45). O ȘANSĂ DINTR-O MIE : rulează la Modern (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18;15; 20,30). PĂCATUL DRAGOSTEI: rulează la Bucureşti (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Griviţa (orele 9,30; 12; 15,30; 18; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9 — 15,45 în continuare; 18,15; 20,30), Flamura (orele 9; 11;15; 18,15; 20,30). VIAȚA DIFICILA : rulează la Central (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). FANTOMAS SE DEZLĂNȚUIE : rulează la Lumina (orele 8,30—16,15 în continuare; 18,30; 20,45). DECRET : rulează la Doina (orele 11,30; 16; 19,30; program pentru copii orele 9—10). TARZAN. OMUL MAIMUȚA : rulează la Timpuri Noi (orele 9—15 în continuare; program de filme documentare orele 17—21 în continuare). TAINA LEULUI: rulează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 10; 12; 16; 18,15; 20,30). FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ: rulează la înfrăţirea (orele 15,15; 17,45; 20), Flacăra (orele 15,30; 18; 20,30) VALEA PĂPUŞILOR : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20,30), Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30). IN ÎMPĂRĂŢIA LEULUI DE ARGINT : rulează la Dacia (orele 8,15—20,30 în continuare). BĂTĂLIA PENTRU ROMA : rulează la Bucegi (orele 10; 16; 19,30) ; Floreasca (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Arta (orele 9—15,45 în continuare; 19,30). CORABIA NEBUNILOR : rulează la Unirea (orele 15,30; 19). RĂZBOIUL DOMNITELOR : rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20,30) . BĂIEȚII IN HAINE DE PIELE: rulează la Drumul Sării (orele 15: 17,30; 20). WINNETOU IN VALEA MORŢII: rulează la Cotroceni (orele 15,30; 18), Mioriţa (orele 10, 12; 16, 18,15; 20,30) LINIŞTE ŞI STRIGAT : rulează la Cotroceni (ora 20,30). LA NORD PRIN NORD-VEST: rulează la Pacea (orele 15,80; 19). INTR-O SEARA. UN TREN...: rulează la Melodia (orele 9, 11; 13; 15■ 17; 19, 21). prieteni’ FARA GRAI : rulează la Volga (orele 9,30—16 în continuare 18,15; 20,30). VA PLACE BRAHMS?: rulează la Viitorul (orele 15,30; 18; 20,30). Progresul (orele 15,30; 18; 20,15) LUCIA: rulează la Mosilor (orele 15.30; 19). ORAŞUL VISURILOR : rulează la Popular (orele 15.30; 18). COLINA : rulează la Popular (ora 20.30). ANGELICA ŞI SULTANUL : rulează la Munca (orele 16; 18. 20). DRAGOSTE LA LAS VEGAS : rulează la Vitan (orele 15.30; 18; 20.30) BLOW-UP : rulează la Rahova (orele 15,30; 18; 20,30) NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,15). TESTAMENTUL DOCTORULUI MABUSE : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15) NU SUNT DEMN DE TINE : rulează la Cinematecă (Sala Union) (orele 10; 12, 14). JOI, 29 IANUARIE 1989 Opera Română : AMORUL VRĂJITOR : BOLERO — ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Studio) : TRAVESTI — ora 19,30 ; (Sala Comedia) : HEIDELBERGUL DE ALTĂDATĂ — ora 19,30 ; Teatrul de Comedie : MANDRAGORA — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgureanu) : TRANSPLANTAREA INIMII NECUNOSCUTE — ora 20 ; (Sala Studio) : PURICELE IN URECHE — ora 20 ; Teatrul Mic ; PREŢUL — ora 20 ; Teatrul Giulesti : NUNTA LUI FIGARO — ora 19,30 ; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Bd. Magheru) : ClND LUNA E ALBASTRA — ora 19,30 ; (sala Studio) : ENIGMATICA DOAMNA „M“ — ora 20 ; Teatrul „Ion Vasilescu" : FLOARE DE CACTUS — ora 19,30 ; (la Sala Palatului) ; FOTBAL — MEXIC ’70 — ora 19,30 ; Teatrul Evreiesc de Stat : CAMUFLAJ — ora 19,30 ; Studioul I.A.T.C. : JEDERMANN — ora 20 ; Teatrul „Ion Creangă“ ; NOTA ZERO LA PURTARE - ora 9,30 ; Teatrul „Țăndărică“ (Cal. Victoriei) : MIU CORIUL — ora 15 ; NOCTURN I — ora 21,30 ; (Str. Academiei) : BANDIŢII DIN KARDEMONIME — ora 17 ; Teatrul „C. Tănase“ : (Sala Savoy) : VARIETĂŢI — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) : NICUŢA LA... TANASE — ora 19,30 ; Ansamblul U.G.S. : ESOP, VIAŢA, MUZICA ŞI NOI - ora 20 ; Circul de Stat : MIRAJELE MANEJULUI — orele 16 şi 19,80. JOI, 29 IANUARIE 1969 PROGRAMUL I • 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară a 18,05 Film serial : Aventură în munţi (IX). Adresă conspirativă • 18,35 Mult e dulce şi frumoasă O 19,00 Telejurnalul de seară • 19,20 Hochei pe gheaţă. Repriza a IlI-a a întîlnirii dintre Selecţionata României şi echipa Cesko- Budejovice (Cehoslovacia). Transmisie directă de la Galaţi a 20,00 Reflector • 20,10 Anunţuri — publicitate • 20,15 Prim plan. Meteorologul Nicolae Topora 20,45 Stagiunea lirică TV. Premiera operei „Visul unei nopţi de vară“ de Benjamin Britten a 22,00 Telejurnalul de noapte a 22,15 Actualităţi literare • 22,30 Avanpremiera a 22,45 Varietăţi pe peliculă: Sammy Davies jr. a 23,00 închiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL II a 20,00 Film pentru cinefili : „Focul fatidic" a 22,00 Miniaturi orchestrale a 22,10 Film serial : „Răzbunătorii“. Reluarea episodului „Complotul subteran" a 23,00 închiderea emisiunii programului II. Drapelul propriu al organizaţiei U.T.C. RĂSPLATA şi îndemn ) • ÎN PREZENŢA a peste 400 de tineri, de curînd a avut loc înmînarea drapelului propriu organizaţiei comunale U.T.C. Şomcuţa Mare, pentru rezultatele obţinute în activitatea de educare comunistă a tineretului. La festivitate au participat tovarăşii Iosif Beljung, membru al Biroului C.C. al U.T.C., Ioan Dîrjan, secretar al Comitetului judeţean Maramureş al U.T.C. şi alţi reprezentanţi ai organelor de partid, U.T.C. şi de stat din comună. Instituirea drapelului propriu al organizaţiei U.T.C. este o dovadă a preţuirii de care se bucură tineretul nostru din partea conducerii organizaţiei. Este, în acelaşi timp, şi un îndemn pentru ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a activităţii educative cu tineretul. (VASILE LESCHIANU). • ÎN SALA Teatrului de stat „V. I. Popa“ din Bîrlad, peste 500 de elevi au participat la o sărbătorire deosebită : înmînarea drapelului propriu organizaţiei U.T.C. de la Liceul pedagogic, liceu care în acest an va sărbători centenarul, liceu a cărui formaţie corală a obţinut locul I pe ţară în anul 1964 şi premiul special al Comitetului de stat pentru cultură şi artă la faza pe ţară a concursului formaţiilor artistice ale elevilor din şcoli 1969. A participat tov. Constantin Horobeţ, membru al C.C. al U.T.C., prim-secretar al Comitetului judeţean Vaslui al U.T.C. (VIRGIL GIUŞCA). A APARUT: „LUPTA DE CLASĂ“ ORGAN TEORETIC SI POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Nr. 1 ianuarie 1970 Sumar: ECONOMIA ROMÂNEASCĂ IN CONFRUNTARE CU TIMPUL PETRU PINZARU : Socialismul şi capacitatea sa de dezvoltare şi autoperfecţionare. ...» TIBERIU HORVATH : Sugestii privind reducerea imobilizări fondurilor de investiţii. ...... M. NEDELEA, D. CSIKI : Dialectica naţionalului şi internaţionalului în dezvoltarea societăţii socialiste. ION CHIRCULESCU : Noi premise pentru creşterea eficienţei muncii în agricultura cooperatistă. Z. ORNEA : Lucreţiu Pătrăşcanu şi geneza României moderne. V. ALEXANDRESCU, GH. RUŞITORU : Pregătirea practică a viitorilor muncitori calificaţi. . . ... . ADRIAN MITESCU : Actualitatea socială şi literatura de actualitate. ILIE ŞERBANESCU : Europa comunitară — principii şi fapte. CENTENARUL NAŞTERII LUI V. I. LENIN • AL. VALENTIN : Fundamentarea materialismului în gîndirea filozofică a lui Lenin. SOCIOLOGIE ŞI INVESTIGAŢIE SOCIALA ■ Intelectualii în viaţa satului. DOCUMENTAR • TRAIAN CARACIUC , 1969 . Confruntări social-politice în lumea capitalistă • Economisirea şi efectele ei. REVISTA REVISTELOR ■ Revistele de istorie ale centrelor universitare — mijloc de informare şi afirmare ştiinţifică (Dumitru Manole) ; Beţia de cuvinte (N. Mihăiescu) ; „Kommunist“ ; Industrializarea agriculturii şi înlăturarea deosebirilor dintre oraş şi sat. Eficacitatea cercetărilor ştiinţifice. 25 DE ANI DE LA primul corns GENERAL LIBER A MIŞCĂRII SimiCĂLE DIIV ROMkm Eveniment important în istoria mişcării noastre muncitoreşti, primul Congres general liber al sindicatelor unite care a avut loc între 26—30 ianuarie 1945, a însemnat consfinţirea unităţii definitive a mişcării sindicale din România. Rezultat firesc al procesului de creştere şi maturizare a conştiinţei proletariatului, unitatea sindicală s-a făurit de-a lungul unor decenii de luptă neîntreruptă dusă de eroica noastră clasă muncitoare în frunte cu partidul său marxistleninist, împotriva exploatării şi asupririi burghezo-moşiereşti, pentru eliberarea socială şi naţională a poporului român, încă din deceniul al 6-lea al secolului trecut a început procesul organizării muncitorimii române, prin crearea unor asociaţii, case şi societăţi de ajutorare reciprocă care, reflected nivelul de conştiinţă a proletariatului în acea etapă de început a mişcării muncitoreşti din ţara noastră, erau conduse şi îndrumate de comitete în care intrau atît muncitorii cît şi patronii. O dată cu intensificarea luptelor de clasă, cu sporirea activităţilor cercurilor şi cluburilor muncitoreşti şi cu răspîndirea pe diferite căi a marxismului, muncitorii din ţara noastră au constituit organizaţii profesionale proprii de clasă, fără patroni. Procesul de organizare a mişcării sindicale din ţara noastră a fost puternic stimulat prin crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, în 1893, înfăptuirea în 1906 a Comisiei Generale a Sindicatelor din România, ca organ unic de conducere a activităţii muncitorilor din întreaga ţară a însemnat un pas înainte pe calea centralizării mişcării sindicale. O etapă calitativ nouă, decisivă în dezvoltarea luptei revoluţionare a clasei muncitoare a constituit-o crearea în mai 1921 a P.C.R., reprezentînd totodată un moment important în dezvoltarea mişcării sindicale, ca mişcare unică bazată pe principiul luptei de clasă şi al internaţionalismului proletar, în urma alegerii Consiliului General al Uniunii Sindicatelor din România din anul 1922, s-a realizat centralizarea şi unificarea mişcării sindicale. Dar unitatea mişcării sindicale obţinută după atîtea eforturi a fost subminată în anul 1923 de către liderii social-democraţi de dreapta în cadrul Congresului de la Cluj. Prin sciziunea care s-a creat în cadrul mişcării sindicale a slăbit considerabil forţa proletariatului român, împiedicîndu-i o perioadă bună de timp să-şi exercite plenar rolul conducător în lupta dusă de masele populare împotriva exploatării şi asupririi. în ciuda numeroaselor fricţiuni, în focul bătăliilor de clasă, organizaţiile sindicale au găsit deseori puncte comune de înţelegere pentru apărarea intereselor oamenilor muncii. In anii premergători şi în timpul celui de al doilea război mondial s-au conturat tot mai mult tendinţele şi posibilităţile de făurire a unităţii clasei muncitoare pe plan naţional. Frontul Unic Muncitoresc înfăptuit în aprilie 1944, în urma unei munci pline de tact, răbdare şi perseverenţă, a constituit un pas de importanţă majoră pe calea scoaterii ţării din războiul antisovietic şi alăturarea ei la coaliţia Naţiunilor Unite, pentru salvarea fiinţei naţionale a poporului român. Imediat după victoria insurecţiei armate din august 1944, Partidul Comunist Român a acordat o mare atenţie reorganizării mişcării sindicale. Pe baza Frontului Unic Muncitoresc s-a constituit — la 1 septembrie 1944 — Comisia de organizare a mişcării sindicale unite din România care avea rolul de a conduce şi coordona activitatea de organizare a muncitorilor în sindicate unice, bazate pe principiul revoluţionar al luptei de clasă şi internaţionalismului proletar. In perioada ce a urmat după constituirea comisiei de organizare, mişcarea sindicală s-a dezvoltat vertiginos. Alături de celelalte forţe democratice şi progresiste, organizaţiile sindicale aderă la Platforma F.N.D. şi participă activ la marile lupte desfăşurate împotriva reacţiunii pentru îndepărtarea prefecţilor şi primarilor reacţionari, organizarea controlului muncitoresc în fabrici, împroprietărirea ţăranilor etc. în consolidarea unităţii proletare s-au obţinut însemnate succese prin crearea uniunilor sindicale pe ramuri la sfîrşitul anului 1944. O expresie a organizării şi a forţei mişcării sindicale, a creşterii rolului ei în viaţa politică a ţării au constituit-o lucrările congreselor uniunilor sindicale pe ramuri care s-au desfăşurat între 20 şi 24 ianuarie 1945. Aceste congrese ale uniunilor sindicale au însemnat un nou pas pe linia afirmării unităţii clasei muncitoare, o manifestare a rolului său de forţă conducătoare a luptei întregului popor. Punctul culminant al organizării mișcării sindicale de după război l-a constituit însă primul Congres general liber al sindicatelor unite din România ale cărui lucrări s-au desfășurat între 26—30 ianuarie 1945 Astfel, pentru prima dată după anii de teroare ai dictaturii antonesciene, sindicatele au avut posibilitatea să se întrunească în mod liber în cadrul unui congres la care au participat delegaţi din toată ţara aleşi la congresele celor 12 uniuni sindicale existente, reprezentînd 519.000 membri de sindicat, precum şi delegaţii sindicale de peste hotare. Problemele de bază care stăteau în faţa sindicatelor in lupta dusă pentru organizarea şi creşterea producţiei, susţinerea eforturilor de război, reconstrucţia ţării, îmbunătăţirea nivelului de trai al celor ce muncesc şi a condiţiilor de muncă ale acestora, îndepărtarea elementelor fasciste din aparatul de stat şi pedepsirea criminalilor de război, aducerea la conducerea ţării a unui guvern democrat, au constituit ordinea de zi a lucrărilor congresului. In rezoluţia adoptată de congres se sublinia că la baza organizării sindicale stă unitatea indestructibilă a acesteia şi că orice încercare de fărîmiţare a mişcării sindicale va fi socotită ca o crimă contra celor ce muncesc şi tratată în consecinţă. Congresul a hotărît crearea Confederaţiei Generale a Muncii şi a ales Comitetul Central al acesteia. Confederaţia Generală a Muncii din România a participat ca membru fondator la crearea Federaţiei Sindicale Mondiale, aducîndu-şi aportul la lupta proletariatului internaţional pentru apărarea intereselor oamenilor muncii, pentru pace şi democraţie. Reorganizarea mişcării sindicale şi constituirea Confederaţiei Generale a Muncii a dus la întărirea rolului conducător al clasei muncitoare, a influenţat puternic lupta maselor ţărăneşti şi a altor categorii de oameni ai muncii şi a contribuit ca în decurs de numai o lună soarta bătăliei pentru putere să fie hotărîtă în favoarea maselor în luptă pentru refacerea şi dezvoltarea economiei naţionale, înfăptuirea unor reforme democratice, zdrobirea forţelor politice ale burgheziei şi moşierimii, clasa noastră muncitoare organizată în sindicate a participat activ sub conducerea Partidului Comunist. După cucerirea deplină a puterii politice de către clasa muncitoare şi trecerea la construirea socialismului, mişcarea sindicală unită, îndrumată de P.C.R., şi-a îndreptat eforturile în direcţia mobilizării colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni în vederea înfăptuirii în mod exemplar a planului de stat. Sub directa conducere şi îndrumare a P.C.R., sindicatele din ţara noastră desfăşoară astăzi o susţinută activitate pentru traducerea în viaţă a obiectivelor însufleţitoare stabilite de Congresul al X-lea al partidului, mobilizînd oamenii muncii la acţiunea de generalizare a metodelor ştiinţifice de muncă şi de organizare a procesului de producţie, folosirea eficientă a capacităţii întreprinderilor şi a timpului de lucru, scăderea cheltuielilor de producţie, ridicarea rentabilităţii economice a fiecărei unităţi, sporirea acumulărilor socialiste. Gh. NEACŞU ŞCOALA PROFESIONALĂ (Urmate din pag. I) nale din judeţ, acţiuni de popularizare a şcolilor profesionale, a meseriilor. Nici măcar cercurile elevilor din şcolile generale n-au un caracter pronunţat aplicativ în meserii de interes pentru judeţ. Cel mai frecvent sunt utilizate întîlnirile cu profesiunile. Am urmărit un număr mare de asemenea întîlniri clasice între elevii şcolilor generale şi invitaţi din întreprinderi. Tema este întotdeauna „frumuseţea meseriei de...“ Nimic rău pînă aici. Dar din ce se constituie, în esenţă, această frumuseţe ? — se spune mult prea puţin, în nici una din aceste convorbiri nu am auzit să se amintească măcar un cuvint despre efortul, solicitarea, încordarea voinţei, necesare depăşirii unor greutăţi inerente învăţării şi practicării uneia sau alteia dintre meseriile abordate în cadrul discuţiei. Nu se vorbeşte despre curajul înfruntării acestor greutăţi, despre perseverenţa necesară practicării ei. Din acest considerent, discuţile despre frumuseţea meseriei apar atît de vagi, suspendate undeva între nişte idei cu totul generale — „eu am îndrăgit-o“, „eu n-aş practica altă meserie“ etc, etc. Atît află tinerii despre meseria pe care ei trebuie s-o îndrăgească. Şi este mult prea puţin. Dar există şi al doilea aspect al lucrurilor: actuala formulă a examenului de admitere în şcoala profesională. Nu este o noutate pentru nimeni că la concursul de admitere candidatul nu face cunoştinţă cu meseria. El este examinat la limba română şi matematică. Nu ştie dativul şi acuzativul — nu se face sondor, nici strungar. Concursul are, într-un anume fel, mai curînd aspectul unui examen de absolvire a şcolii generale la două materii de bază. Muncitorul calificat va avea nevoie însă în primul rînd de capacitatea de gîndire tehnică, de priceperea de a executa şi descifra un desen tehnic, de priceperea de a mînui unelte şipentru toate acestea, şcoala generală îl învaţă fizică, desen, chimie, biologie, îi dă noţiuni de practică în producţie. Departe de noi intenţia de a minimaliza însemnătatea unei bune pregătiri la limba şi literatura română, dar în procesul de selecţie pentru meserie, pe lîngă examenul medical, care hotărăşte asupra capacităţii fizice în raport cu solicitările viitoare, ar trebui să se introducă un examen — sau măcar o probă — de natură să asigure efectiv verificarea aptitudinii elevului pentru o meserie sau alta. în unele şcoli s-a practicat repartizarea elevilor pe meserii nu în raport cu opţiunea lor, ci cu media obţinută la examenul de admitere. în unele cazuri, opţiunea personală a fost însă mai motivată decît media, aşa că la Grupul şcolar metalurgic Tîrgovişte, spre exemplu, 4 elevi repartizaţi, împotriva voinţei lor, dar pe baza mediei la clase de vopsitorie şi turnătorie, au renunţat la şcoală încă din primele zile ale anului. Actele de renunţare la profesie continuă şi pe parcursul şcolarizării. Astfel, la Grupul şcolar petrol — Tîrgovişte, 9 sondori şi 5 operatori au renunţat la continuarea cursurilor. La sondajul efectuat în rîndurile elevilor anul TA — sondori cu privire la motivul alegerii meseriei s-a constatat că tinerii ştiu despre meserie doar atît : „că e bănoasă“. Atît şcoala generală, cît şi şcoala profesională trebuie să asigure fundamentarea individuală a motivaţiei care stă la baza opţiunii elevului, care trebuie să aleagă în cunoştinţă de cauză Dar se cuvine să se creeze şi condiţiile ca, în acelaşi timp, şi meseria să-şi aleagă cît de cît elevul printr-un sistem de selecţionare pot să descopere aptitudinile reale. Armonizarea acestor două coordonate este cu atît mai necesară cu cît numai simbioza dintre motivaţia afectivă şi aptitudinile reale poate duce la obţinerea randam°ntuhii maxim, la stabilitate în profesie. (Continuarea acestui articol, intr-unul din numerele viitoare)