Scînteia Tineretului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6417-6441)
1970-01-14 / nr. 6426
Ne vorbeşte tovarăşul EUGEN BLIDEANU, director general in Ministerul Invăţămîntului Fiecare an şcolar aliniază la startul unor competiţii, cu mai noi sau mai vechi tradiţii, mii şi mii de tineri care-şi afirmă de timpuriu talente şi aptitudini de ordin artistic sau ştiinţific ce se cer cunoscute şi cultivate. Recent, s-a încheiat Festivalul şcolilor de artă, pe scena căruia şi-au demonstrat talentul sute de elevi. începînd din 18 ianuarie, în trei duminici consecutive, se desfăşoară etapa locală a concursului de limba şi literatura română, matematică, fizică şi chimie. Despre ediţia din acest an a acestor adevărate evenimente în lumea elevilor, ne-a vorbit tovarăşul Eugen Blideanu, director general în Ministerul Invăţămîntului. Mai întîi o observaţie de ordin general şi pe care doresc să n-o taxeze nimeni ca o formulă de circumstanţă , avem un tineret foarte dotat, aş sublinia, multilateral dotat, încît, dacă n-ar exista rigorile concursurilor, ir am descoperi pe mulţi concurenţi de la matematică făcînd compuneri literare remarcabile şi invers, pe cei îndrăgostiţi de literatură rezolvînd cu ştiinţă şi meticulozitate problemele de matematică sau fizică... — Dar de ce nu-i lăsăm să se manifeste în toate domeniile pentru care vădesc interes şi chiar pregătire ? Concursul poate reprezenta pentru elev un mijloc de confruntare a propriilor valori şi, astfel, îl poate ajuta să-şi determine, pe o bază mai reală, chiar viitorul profesional. — întrebarea e, deci, pusă, de pe poziţia elevului ? Atunci răspunsul implică unele consideraţii de ordin pedagogic. Un prim criteriu ar fi grija de a nu-1 supralicita. Elevul care s-a hotărît să se prezinte la concurs se şi pregăteşte în plus faţă de nevoile sale imediate, adică, lecţiile curente. Dacă eforturile sale se vor distribui între domenii foarte diferite, poate apărea oboseala, chiar şi insuccesul. Iar pentru cei care nu pot rezista ispitei de a se verifica în mai multe domenii ştiinţifice există posibilitatea să o facă în cei patru ani de liceu se pot prezenta la patru discipline diferite... — I-aţi sfătui să o facă ? — Nu, nu le-aş recomanda. Dar posibilitatea există. Adevărul este că rezultatele concursurilor din ultimul an au impus opiniei publice nume de elevi care, profilaţi de la începutul studiilor liceale de a concura la o anumită disciplină, au făcut progrese remarcabile, au devenit apoi profesionişti de mare valoare... — Deşi e fooarte interesant tot ce aţi spus pînă acum despre concursurile şcolare, ne-am abătut totuşi de la ideea de bază a acestui microinterviu : ce a intervenit nou în ediţia lor din acest an ? :— O singură noutate care se poate divide, de fapt, în două primele etape ale concursurilor se ţin în trimestrul doi, spre deosebire de anii trecuţi cînd faza locală începea in vacanţa de primăvară. Şi, legat de această măsură, renunţarea la ideea de a le programa pe toate în aceeaşi zi. După cum s-a mai anunţat, calendarul concursurilor se prezintă astfel: etapa pe localitate : limba română, 18 ianuarie, matematică 25 ianuarie, fizică-chimie 1 februarie; etapa judeţeană: limba română 15 februarie, matematică 22 februarie, fizică-chimie 1 martie; etapa finală pentru toate disciplinele se va desfăşura în zilele de 26—27 aprilie. Măsura a fost luată pentru a se descongestiona trimestrul III, încărcat de lecţii recapitulative, de pregătirea bacalaureatului şi, în general, mai dens ca activitatea instructivă avînd în vedere apropierea încheierii anului şcolar. Cîţiva dintre elevii clasei a XI-a a Liceului „Mihail Sadoveanu", din Capitală, care se pregătesc intens în vederea Olimpiadei de fizică. Foto : C. CIOBOATĂ . DACĂ E SUBTERAN NU SE VEDE? Lucrările din zonele publice, de pe arterele cu trafic intens au un specific bine cunoscut : ele trebuie să se execute într-un ritm mai rapid ; îndeobşte astfel de şantiere se bucură de prioritate în privinţa materialelor de construcţie, a maşinilor şi utilajelor, a forţei de muncă etc. Se întîmplă acest lucru pe şantireul pasajului subteran din Piaţa Universităţii ? Ne-am pus această întrebare nu doar fiindcă sîntem nerăbdători să vedem cît mai curînd gata această importantă realizare edilitară ci şi pentru că această lucrare afectează două dintre cele mai aglomerate artere ale Capitalei. Iată ce ne-a răspuns ing. şef adjunct Paul Dan Sergiu — din cadrul I.D.P. Bucureşti. — Etapele de realizare au fost prestabilite conform unui grafic de execuţie întocmit cu toate întreprinderile întrunite care colaborează la execuţia pasajului : I.C.H.E.F., T.C., I.D.E.B., I.D.G.B., I.T.B., I.D.P.P., I.C.M. 2 şi trimis spre aprobare la Consiliul municipal al oraşului. Lucrările sunt într-adevăr întîrziate datorită unor cauze obiective. Iarna anului 1965, foarte lungă şi capricioasă, nu ne-a permis să evoluăm lucrările, organizarea de şantier ridică probleme datorită locului dificil din intersecţie unde se lucrează , maşinile la intrarea şi ieşirea din şantier trebuie să treacă mai întîi pe rampa de spălare ca să nu împrăştie noroiul pe străzi, în plus proiectele sunt executate dar „nedefinitivate“, periodic primim cîte o schiţă de subansamblu. Şi totuşi... Cauzele enumerate mai sus sunt poate obiective. Dar, în afară de acestea mai sunt şi altele pentru care credem că nu se poate afla o justificare. Iarna trecută e drept, a fost grea şi prelungită, dar ne putem plînge de iarna aceasta ? Cu toate acestea personalul şantierului, şi aşa destul de redus, încheie lucrul la ora 16 , se lucrează în schimburi reduse. Nu se poate organiza un trafic continuu, susţinut, doar cu 4—5 camioane care transportă prin oraş (aglomeraţie, stopuri, restricţie de viteză) balastul la 11 km. Şi-apoi, cum s-a întîmplat în ziua vizitei noastre, cînd staţia Vitan livrase doar 5 m.c. din 50 m.c., cantitatea de ciment necesară, turnările se desfăşoară încet, terenul pregătit este adesea acoperit de apă şi noroi, făcînd necesare lucrări suplimentare de pompare etc. Fotografia alăturată este o ilustrare concludentă a ritmului de lucru obișnuit. Publicînd-o ne gîndim că factorii răspunzători vor găsi totuși destule modalități pentru a-i face ceva mai alert. I. M. M. V. LA MUZEUL DE ARTĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI BOGAT PROGRAM DE MANIFESTĂRI PENTRU Pentru anul în curs, Muzeul de artă al Municipiului Bucureşti „Anastasie Simu“ şi-a înscris din agendă numeroase acţiuni destinate propagării cunoştinţelor din domeniul artelor plastice în rîrdul unui larg auditoriu. Astfel, specialiştii muzeului pregătesc apariţia , cataloagelor „A. Simu“, „Zambaccian“, „Th. Aman“, precum şi organizarea expoziţiei „N. Grigorescu în colecţii particulare“, care se va deschide în cadrul ciclului „Colecţii şi colecţionari bucureşteni“. La sediile expoziţiilor de bază ale celor şapte unităţi care compun Muzeul de artă al Municipiului Bucureşti (muzeele „A. Simu“, „Zambaccian“, „Aman“, „Tattarescu“, „Medrea“, „Storck“ şi colecţia „Dona“) se vor desfăşura numeroase manifestări cultural-educative. Amintim, dintre acestea, cîteva : în colaborare cu Universitatea populară Bucureşti, în cadrul ciclului „Prezenţe româneşti şi străine", la sediul Muzeului de artă al Municipiului Bucureşti vor avea loc următoarele recitaluri muzeale: duminică, 18 ianuarie, ora 11 — „Ion Ţuculescu“ ; duminică, 15 februarie, ora 11 — „Th. Pallady“ ; duminică 15 martie, ora 11 — „A Lothe, Pascin, Utrillo, Valadon, Viamink — oaspeţii muzeului nostru“. In colaborare cu Casa creaţiei populare a Municipiului Bucureşti, duminică, 18 ianuarie, tot la sediul muzeului, se deschide ciclul de „Convorbiri despre artă“. Alte manifestări: lecţii în muzee pentru diverse instituţii; concursul „Pionieri,ı recunoaşteţi această pictură şi sculptură“ ; un nou concurs pe tema „Cunoaşteţi muzeele Capitalei ? Sernalaţi noi locuri şi case în care au trăit şi au creat oameni de seamă ai culturii româneşti" ; conferinţe şi expoziţii ; ciclul „Filmul documentar muzeal" la Ecran-club, cinemateca pentru tineret (pe 20 ianuarie, filmul „Muzeul Zambaccian“) ; „Seara filmului muzeal" la Casa creaţiei populare a Municipiului Bucureşti, strada Cosmonauţilor (joi, 15 ianuarie), interesante, zilele „In exclusivitate" , destinate elevilor şi membrilor cercurilor de artă plastică de la casele de cultură. Tuturor acestor acţiuni li se vor adăuga două importante manifestări prilejuite de împlinirea a 60 de ani de la înfiinţarea Muzeului şi de aniversarea a 150 de ani de la naşterea pictorului Gh. Tattarescu. AZI, ÎN LIBRĂRII « EDITURA PENTRU LITERATURĂ Gavril Seridon : „Ecouri literare universale In poezia lui Coşbuc", lei 9,50. M. Sadoveanu : „Zodia Cancerului“, „Neamul Şoimăreştilor", lei 12.50. Choderlos de Laclos : „Legături primejdioase", vol. I—II, B.P.T., lei 10. Al. Piru : „Cearta“ (roman), lei 5.50. # EDITURA TINERETULUI Radu Nor : „Mesajul din Oceanul aerian", lei 6. • Irimie Străuț : „Tupa-ţup", lei 2 25. Al. I. Ghikia : „Ieșirea din Apocalips“, lei 5.25. P. Ispirescu : „Tinereţe fără bătrînețe şi viaţă fără de moarte“, lei 1.75. # EDITURA PENTRU LITERATURĂ UNIVERSALĂ * * * : „Undina își ia rămas bun“, lei 14,50. Adrian Marino : „Modern, modernism, modernitate“, lei 3,50. Enrico Emanuelli : „O minunată călătorie“, lei 3,75. # EDITURA MERIDIANE Anne Philippe şi Claude Roy în„Gérard Philippe“, lei 13. Gaston Baty şi René Chavance : „Viaţa artei teatrale“, lei 13. ACTUALITATEA PENTRU TINERET MIERCURI 14 IANUARIE 1970 „SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 / ÎN PROBE LA GALAŢI : PRIMA ŞALUPĂ .» ROMÂNEASCĂ CU ARIPI PORTANTE la ICEPRONAV Galaţi se află în probe prima şalupă românească cu aripi portante, construită de întreprinderea de industrie locală nr. 1 Galaţi. Proiectul a fost întocmit de specialiştii institutului amintit. Este demn de reţinut faptul că toate instalaţiile şi materialele folosite la acest tip de şalupă sunt produse în ţară : motorul la Uzinele Steagul roşu din Braşov, aripile portante la Şantierul nord iar transimisia mişcării la Uzina mecanică navală Galaţi Faţă de ambarcaţiunile obişnuite şalupa prezintă caracteristici superioare de viteză, accesibile pe Dunăre şi Deltă. Ea are posibilitatea să se deplaseze rapid pentru anumite intervenţii sanitare, de asistenţă tehnică etc. După încheierea probelor, va începe producţia de serie. I. CHIRIC • UN CONCURS „TINERETUL SI CARTEA“ # O SOCIETATE CULTURAL-STIINTIFICA „ION BARBU“ • LUNA MECANIZATORILOR • ŞTAFETA FOLCLORICA HUNEDOREANA • ÎN CURSUL ACESTEI SAPTAMINI calendarul activităţilor politico-educative ale Comitetului judeţean Timiş al U.T.C. se anunţă deosebit de bogat. Pe primul plan stă lansarea concursului „Tineretul şi cartea“, organizat în colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Scopul urmărit este cel al popularizării şi difuzării cărţilor apărute în librării şi biblioteci. La baza concursului se află un regulament şi o bibliografie minimă obligatorie. Pe lîngă aceasta, o condiţie a participării este şi obligaţia ca tînărul — pe lingă răspunsurile la întrebările din bibliografie —, să execute fie o melodie populară din partea locului, fie să prezinte o culegere a unui obicei sau a unui cîntec, sau să prezinte un obiect de artizanat executat de el. Fiind vorba de o acţiune cu cartea dorim acestei iniţiative să decurgă... ca la carte ! (I.D.). noastră“, susţinut de un colectiv de cercetători de la Staţiunea experimentală agricolă Secuieni, cu contribuţia prof. dr. acad. Lungu Ioan, membru al Academiei Agricole, dezbaterea „Apărarea şi consolidarea proprietăţii socialiste — îndatorire de seamă a lucrătorilor din I.M.A.“, cu contribuţia Asociaţiei juriştilor, evocarea istorică „Momente din trecutul de luptă al poporului român, excursii, schimburi de experienţă, întîlniri cu actorii Teatrului tineretului sărbătorirea fruntaşilor în producţie pe anul 1969. (L. P.). • ÎNCEPUTĂ LA FINELE ANULUI TRECUT, ŞTAFETA FOLCLORICA, iniţiată de Comitetul judeţean Hunedoara al U.T.C. a pornit la drum simultan în 6 zone folclorice, străbătînd pînă în prezent majoritatea localităţilor judeţului. în acest fel tinerii din comune şi sate participă direct şi permanent la valorificarea folclorică din această parte a ţării. Duminică, amatorii din Baia de Criş o vor preda celor din satul Rîbiţa, în aceeaşi zi vor avea loc manifestări culturale în satele Geoagiu, Ilia, Pui. La 8 martie căutătorii de comori îşi vor termina itinerariile iar pe baza creaţiilor culese se va tipări o culegere. (Al. B.). • CEI MAI TALENTAŢI ELEVI PITEŞTENI, sprijiniţi de Comitetul municipal al U.T.C., au pus bazele Societăţii cultural-ştiinţifice Ion Barbu, care cuprinde 6 secţii : literatură, matematică, fizică-chimie, ştiinţe sociale, arte plastice şi electrotehnică. Preşedinte de onoare al consiliului este conf. univ. dr. Dan Petrescu, de la Institutul pedagogic din Piteşti. Pentru început, societatea şi-a propus redactarea unei reviste, organizarea unor vi-zite şi excursii documentare, schimburi de experienţă cu societăţi similare din alte oraşe ale ţării. (prof. Livia Popa). O NOUA ACŢIUNE DE AMPLOARE iniţiată de Comitetul judeţean Neamţ al U.T.C., Direcţia agricolă şi Consiliul sindical judeţean — „Luna mecanizatorilor“ se va desfăşura in perioada 17 ianuarie—21 februarie a.c. Acţiunea, care va antrena peste 1 300 de tineri mecanizatori, va debuta cu expunerea „Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltată obiectiv stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului“. Intre manifestările care vor avea loc se-nscriu : simpozionul „Aspecte inedite ale dezvoltării agriculturii în ţara URMĂRIREA : rulează la Patria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), PĂCATUL DRAGOSTEI: rulealează la București (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10; 13; 15,30; 18; 20,30), Republică (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15). RECONSTITUIREA : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,45). INTR-O SEARA IN TREN : rulează la Capitol (orele 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,45; 21). MĂRTURIA : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45). LUCIA : rulează la Central (orele 8,45; 11,15; 14,45; 17,45; 20,45). DRAGOSTE LA LAS VEGAS: rulează la Lumina (orele 8,30; 16,15; în continuare 18,30—20,45). VA PLACE BRAHMS ? : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18; 20,30), Doina (orele 11; 13,30; 16; 18,30; 21). (La ora 9, 10 dimineaţa program pentru copii), Drumul Sării (orele 15; 17,30; 20). MÎINILE, REGINA INSTRUMENTELOR, AFGANISTAN, SFATURI BATRINEŞTI, ORAŞUL MIC, ORAŞUL MARE : rulează la Timpuri Noi, (orele 9—21 în continuare). BATALIA PENTRU ROMA : rulează la Feroviar (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Excelsior (orele 9,30; 13; 16,30; 20), Flamura (orele 9,30; 13; 16,30; 20). VALEA PĂPUŞILOR : rulează la Griviţa (orele 9,30; 12; 15; 17,45; 20,15) , Mioriţa (orele 9,30; 12; 14,30; 17; 19,30). UN OM PENTRU ETERNITATE: rulează la Cinemateca — Union (orele 10; 12; 14). A TRAI PENTRU A TRAI: rulează la înfrăţirea între popoare (orele 15,15; 17,45; 20). RĂZBOIUL DOMNIŢELOR: rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20.30) , Cotroceni (orele 15,30; 18; 20.30) . BLOW-UP : rulează la Dacia (orele 8—20,45 în continuare). WINNETOU IN VALEA MORŢII : rulează la Bucegi (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Giulești (orele 15,30; 18; 20,30), Arta (orele 9,30; 15,30; în continuare 18,15—20,30). NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR: rulează la Unirea (orele 15,30; 18). MOARTEA UNUI BIROCRAT : rulează la Unirea (ora 20,30). FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ: rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20,30), Progresul (orele 15,30; 18; 20,30). ANGELICA ŞI SULTANUL: rulează la Pacea (orele 15,45; 18; 20,15) . BĂIEŢI IN HAINE DE PIELE: rulează la Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 15,45 în continuare; 18; 20,15). MY FAIR LADY : rulează la Floreasca (orele 9; 12,30; 16,30; 20). BĂIEŢII DIN STRADA PAL : rulează la Volga (orele 9—15,45 în continuare; 18,15; 20,30). IN ÎMPĂRĂŢIA LEULUI DE ARGINT : rulează la Viitorul (orele 15,30; 18). PIEDRO PLEACA IN SIERRA : rulează la Viitorul (ora 20,30). TAINA LEULUI : rulează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Modern (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). PRIETENI FARA GRAI: rulează la Aurora (orele 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18,15; 20,30). LA RĂZBOI CA LA RĂZBOI : rulează la Popular (ora 20,30). FRAGII SĂLBATICI : rulează la Popular (orele 15,30; 18). LA NORD PRIN NORD VEST, MANUELA : rulează la Munca (orele 15,30; 19,15). BERU ȘI COMISARUL SAN ANTONIO : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,30). IUBIREA STRICT OPRITA : rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15) . CORABIA NEBUNILOR : rulează la Rahova (orele 15,30; 19). SEZON MORT : rulează la Ferentari (orele 15,30; 19). SĂ TRĂIM PINA LUNI : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18, 20;15) . MIERCURI, 14 IANUARIE 1970 Opera Română : DON PASQUALE — ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : COANA CHIRIŢA _ ora 19.30 ; (Sala Studio) : AL PATRULEA ANOTIMP — ora 19,30 ; Teatrul de Comedie : NICNIC — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : NEPOTUL LUI RAMEAU — ora 20 ; (Sala Studio) : PURICELE IN URECHE — ora 20 ; Teatrul Mic : PREŢUL — ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) : LA CIORBA DE POTROACE — ora 19,30 ; (Sala Studio) : CE SCURTA E VARA — ora 20‘; Teatrul Giuleşti : MARTORII SE SUPRIMA — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Vasilescu“ : MANEVRELE — ora 19,30 ; Teatrul Ţăndărică (Cal. Victoriei) : ELEFANŢELUL CURIOS — ora 10 ; (Str. Academiei) : CĂLUŢUL COCOŞAT — ora 10 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : VARIETĂŢI — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) : nicuţa la... tănase — ora 19,30 ; Ansamblul U.G.S. : RITM ’70 — ora 20 ; Circul de Stat : RAPSODIA SUEDEZĂ — ora 19,30. MIERCURI, 14 IANUARIE 1970 • 18,00 Deschiderea emisiunii. . „Ex Terra ’70“ — emisiune-concurs pentru şcolari • 18,30 Datini româneşti. Nuntă în Valea Bîrgăului (II) • 19,00 Telejurnalul de seară • 19,20 „Felicitări“ — emisiune muzicală. îşi dau concursul : Melania Cîrje, Atena Demetriad, Ştefan Tapalagă, Mihai Ioniţă, George Răpcău, Marcel Roşea 9 19,40 Ancheta TV. „Corso-ul — al doilea „8“ ? @ 20,15 Telecinemateca : Nibelungii. Prima parte : „Siegfried“ 0 21,40 Anunţuri, publicitate 0 21,45 Muzică uşoară cu formaţia Ion Cristinoiu o 21,55 Filme documentare 0 22,15 Întîlnire cu muzica (Interviziune). Transmisie de la Sofia 9 22,45 Salonul literar al televiziunii. ,,A fi scriitor tînăr“ 9 23,45 Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. In Editura politică a apărut : „CRONICA ANULUI 2000“ de MIRCEA MALIȚA IANUARIE EDITORIAL LA UNIVERSITATEA BUCUREŞTI Mai întii un bilanţ , faţă de un plan de 650 coli tipografice, centrul de multiplicat al Universităţii Bucureşti a realizat în anul recent încheiat o activitate editorială însumînd 1 700 coli. Această cifră include între altele lit volume cursuri şi manuale universitare, apărute în tiraje variind între 100 şi 1 000 exemplare. Aaşadar, un succes. El se vrea „reeditat“ şi în 1970 — promite studenţilor, tovarăşul ALEXANDRU BARAU, directorul centrului. Sunt recepţionate manuscrise suficiente pentru o activitate tipografică în ritm optim 7 — Am primit deja 40 manuscrise, care urmează să intre în lucru în lunile ianuarie, februarie şi martie. Vor apărea conform graficului stabilit şi avem convingerea că se va întîmplă la fel cu toate cele 180 titluri de manuale incluse în planul nostru pentru anul 1970. — Ce cursuri vor sta la îndemîna studenţilor înainte de sesiunea care începe la 1 februarie ? — In aceste săptămîni de început de an, intră în biblioteci şi la cele două centre de difuzare — de la Institutul pedagogic şi Facultatea de drept — următoarele lucrări ale cadrelor didactice din Universitate : — „ISTORIA GENERALA A STATULUI ŞI DREPTULUI“, de Paul Gogeanu ; „DREPT CONSTITUŢIONAL“, de Nestor Plişcu ; „SISTEMATICA PLANTELOR“, de Maria Ciucă ; „PERSPECTIVA ŞI GRAFICA STILURILOR“, de Adriana Mironescu şi Samson Teodor ; „CURS DE GIMNASTICA“, de Nicolae Băieşu, Adina Bîrlea şi Viorel Rarinca. — Alte noutăţi ? — Extindem activitatea de tipărire, întrucît este mult mai eficientă şi rentabilă decit litografierea. Practic, dorim ca toate manualele cu tiraj de peste 300 exemplare să fie tipărite. De asemenea, vom alcătui lunar un buletin de semnalare a apariţiilor noastre, pe care să-l difuzăm institutelor şi bibliotecilor universitare din întreaga ţară, în vederea achiziţionării lucrărilor editate de noi sau pentru înlesnirea schimburilor de publicaţii dintre bibloteci. ION TRONAC • ION ZIDARU — Prahova Ajutoarele sociale pentru incapacitate temporară de muncă se plătesc numai pe baza certificatului medical care constituie actul doveditor al imposibilităţii angajatului de a presta munca într-o anumită perioadă. Fără acest act unităţile nu pot onora pretenţiile salariaţilor întrucît nu se poate face justificarea legală a plăţii. înţelegeţi de ce conducerea şantierului Ploieşti-Vest nu v-a putut acorda ajutorul social pentru luna iulie 1969. Pentru lunile următoare nu s-a făcut la timp calcularea drepturilor băneşti cuvenite datorită aceluiaşi motiv , aţi întîrziat mult cu depunerea certificatului medical ; ulterior însă, suma cuvenită a fost trimisă prin mandat poştal pe adresa Sanatoriului din Breaza de unde urmează să o primiţi. Afirmaţia că unitatea v-a desfăcut contractul de muncă în timp ce eraţi în concediul medical nu este reală. De altfel nici nu se putea lua o astfel de măsură. • GAIA GOSA — Comuna Bozovici judeţul Caraş-Severin. Imediat după satisfacerea serviciului militar, în luna iulie 1969, v-aţi reîncadrat în muncă la aceeaşi întreprindere. După cîteva luni cînd aţi cerut concediul de odihnă vi s-a răspuns fără nici o altă explicaţie că nu aveţi dreptul la 15 zile aşa cum consideraţi dv, ci numai la jumătate.^ Ne cereţi nouă să vă explicăm dacă au fost sau nu respectate actele normative care se referă la durata concediului în astfel de împrejurări. Deşi nu vi s-au oferit lămuririle necesare concediului în ceea ce priveşte durata lui, a fost bine calculată. In anul reîncadrării în muncă nu se acordă concediul de odihnă integral ci, un număr de zile proporţional cu numărul lunilor lucrate pînă la sfirşitul anului. In cazul dv. aproximativ jumătate. » ŞTEFANIA FRUNZETE — Bacău. Angajatele care au în îngrijire copii mici beneficiază, în vederea alăptării acestora, de pauzele prevăzute în articolul 92 Codul Muncii. O altă reglementare nu există. Practica însă (şi la acest lucru vă referiţi dv) a consacrat şi o altă posibilitate care deşi nu este legiferată a fost acceptată şi aplicată în majoritatea întreprinderilor şi instituţiilor. In acest sens pentru evitarea unor întreruperi repetate ale activităţii de producţie în cursul aceleiaşizile, atunci cind locul de muncă al angajatei este situat la mare distanţă de locul de alăptare, pauzele acordate prin dispoziţiile Codului Muncii pot fi cumulate reducîndu-se timpul de lucru al angajatei cu pînă la 2 ore pe zi fără ca această reducere să afecteze salariul tarifar de încadrare sau alte drepturi. Reducerea programului se face numai cu consimţămîntul conducerii unităţii şi de ea puteţi beneficia pînă cînd copilul împlineşte vîrsta de 9 luni sau, cu recomandarea medicului pînă la un an. M. N. CU BELONUL LA PESCUIT Ocupindu-se de modernizarea uneltelor pescăreşti, începînd de la cele utilizate în bălţi şi ape interioare pînă la cele folosite în pescuitul oceanic, un colectiv de cercetători de la Institutul de cercetări şi proiectări piscicole a stabilit tehnologia de prelucrare a firelor de relon sub formă de aţe, sfori, frînghii şi plase de pescuit. Rezultatul cercetărilor s-a concretizat prin introducerea firelor de relon în confecţionarea tuturor uneltelor de pescuit, înlocuindu-se astfel aproape toate firele vegetale (bumbac, cînepă, sizal). Fiind confecţionate din fibre sintetice, uneltele nu mai putrezesc în apă şi nu mai au nevoie de conservanţi textili, iar rezistenţa la rupere, mai mare decît a firelor vegetale oferă uneltei un randament sporit în procesul de pescuit. Prin introducerea firelor de relon în locul celor naturale se economisesc anual peste 500 000 lei. Tot în scopul îmbunătăţirii tehnicii de confecţionare a uneltelor pescăreşti, I.C.P.P. a experimentat şi omologat pentru producţie, tehnologia de obţinere şi folosire a flotorilor din policlorură de vinil expandată, cu care s-a înlocuit pluta naturală. în prezent, atenţia cercetătorilor este reţinută de experimentarea firelor poliesterice (terilenă) în confecţionarea uneltelor de pescuit utilizate în Marea Neagră. Aceste tipuri de fire prezintă o rezistenţă foarte ridicată la razele solare ceea ce sporește durata de folosire a talienelor marine. V. RAREȘ