Scînteia Tineretului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 6646-6672)
1970-10-19 / nr. 6661
Lucru îndeobşte recunoscut, tinerii absolvenţi ai unei şcoli profesionale, au nevoie de o perioadă de acomodare cu exigenţele activităţii productive, la maşini. In acest timp ei trebuie să-şi acordeze cunoştinţele teoretice cu deprinderile practice fără de care nu se pot numi calificaţi. Experienţa strungarilor, absolvenţi ai şcolii profesionale patronate de Uzina de rulmenţi din Bîrlad, prezentată în detaliu în prima parte a anchetei noastre, demonstrează însă că perioada de acomodare se poate încheia, cum este de dorit, odată cu terminarea şcolii. Singura condiţie care trebuie îndeplinită este ca practica să se desfăşoare efectiv la maşini, elevii fiind puşi în situaţia să producă în ritmul şi contextul existent în secţiile unde vor fi repartizaţi. In caz contrar, tînărul strungar are nevoie de co- MUNCITORUL DIN ANUL I SOLUŢII DE COMPROMIS IN PERIOADA INGRATA DE ACOMODARE teva luni sau chiar un an de „acomodare", timp în care trebuie să recupereze golurile existente în pregătirea sa profesională spre a deveni capabil să realizeze normele şi deci salariul. Este cazul strungarilor debutanţi, de la „Şantierul Naval Galaţi“, Uzina „Progresul“ Brăila TV nri u a t o T-----sau u unguxcSu. Pentru aceştia angajarea în secţiile productive înseamnă întîmpinarea unor dificultăţi pe care nu totdeauna le pot învinge, înseamnă nu o dată derută, descu- g rajare. Ce „satisfacţii“ o fi trăit de exemplu Ştefan Ochiuleţ, de la U.R.E.M.O.A.S. Bucureşti , cînd semnînd pentru prima dată pe un stat de salarii a constatat că în dreptul numelui său era TM trecut mai nimic. Faptul că nu era singurul în această situa- aţie nu putea desigur să-l încura- j jeze cu nimic. După trei ani de învăţătură primul pas pe scara A devenirii profesionale trebuia fă- ^ cut deci în gol. Adică „am învăţat o meserie şi nu sînt în stare să-mi cîştig pîinea". Pentru un ^ tînăr de 17 ani experienţa în sine este, trebuie să recunoaştem, ^ destul de grea şi cu efecte psihologice nedorite. însăşi hotărîrea iniţială de a deveni strun- ^ gar e pusă acum sub semnul întrebării. _ La Şantierul Naval Galaţi de exemplu, din cei 12 strungari angajaţi cu trei luni în unnă la —, maistrul Cosman Mihalache au mai rămas în secţie doar 8. Ceilalţi patru (Tudorel Tudor, Va- _ sile Beiu, Ştefan Ifrim şi Ion Constantin), neputînd face faţă dificultăţilor mari oferite de pri- a mul contact cu producţia, au pă- W răsit întreprinderea preferind să achite costul şcolarizării şi să se ^ dedice altei munci. La fel au ^ procedat opt tineri strungari de 1 T—- — — J — . -L . -.Ci «M/linefri. ia \J 61 na UC LUM3U mutwu» m| I. MORARU (Continuare tn pag. a 11-a) ® INDUSTRIA JUDEŢULUI BIHOR A ÎNDEPLINIT PIANUL CINCINAL Comitetul judeţean de partid Bihor, raportează, în numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — care trăiesc şi muncesc înfrăţiţi pe aceste meleaguri, că in ziua de 14 octombrie a.c. au fost îndeplinite prevederile planului cincinal la producţia globală industrială. Fină la această dată 24 de întreprinderi republicane şi 5 de industrie locală, au înregistrat substanţiale depăşiri ale sarcinilor ce le-au revenit din actualul cincinal. ÎNTÂRZIAŢII trebuie aduşi la ritmul general «V A A aulan mluuru Volumul lucrărilor agricole rămase de executat, este încă destul de mare. Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii rezultă că, sâmbătă, în sectorul socialist al agriculturii mai erau de recoltat 896 000 hectare cu porumb, aproape 20 000 hectare cu cartofi, 39 la sută din suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr, însemnate suprafeţe cu legume, fructe şi furaje , erau neînsămînţate încă 895 000 hectare cu grîu, 37 000 hectare cu orz. Efectuarea acestor lucrări într-un timp cit mai scurt solicită folosirea fără rezerve a tuturor mijloacelor mecanice, concentrarea eforturilor întregii forţe de muncă. Acum, cînd zilele bune de lucru sunt tot mai puţine, mecanizatorii, membrii cooperatori, lucrătorii întreprinderilor agricole de stat, toţi specialiştii trebuie să manifeste o deosebită grijă pentru evitarea oricăror pierderi la recoltat, pentru calitatea însămînţărilor. Preocupare pe care am şi întilnit-o în raidul nostru în judeţul Botoşani. Porumbul recoltat de pe aproape 90 la sută din suprafaţă, cartofii de pe 80 la sută, sămînţa de griu aşezată în brazdă în proporţie de patru cincimi. Unităţi fruntaşe şi oameni destoinici, reuşita unei bune coordonări a activităţilor, viteza de lucru ridicată. Sînt aspecte pe care le-am întîlnit în general de-a lungul raidului nostru în judeţul Botoşani. In cooperativele agricole Avrămeni, Albeşti, Viişoara şi în multe altele se consumă ultimele zeci de ceasuri ale campaniei propriu-zise. Aici, porumbul a fost recoltat şi toate forţele sunt acum concentrate pentru efectuarea unor însămînţări de calitate, pentru însilozarea furajelor şi transportarea operativă a recoltei la baze. Un aport deosebit îşi aduc în această privinţă , după mărturisirile conducerilor unor cooperative agricole şi întreprinderi agricole de stat, întărite şi de tov. Ioan Dragomir, prim secretar al Comitetului judeţean Botoşani al U.T.C. — detaşamentele tinerilor, uteciştilor mecanizatori şi cooperatori din fiecare unitate. La cooperativele agricole din Dorohoi şi Liveni (unde se însămînţează suplimentar o suprafaţă de aproximativ 100 hectare) sprijinul lor alături de buna organizare a muncii, folosirea la maximum a mijloacelor mecanizate, controlul permanent efectuat de consiliile populare locale şi Consiliile de conducere ale unităţilor, constituie chezăşia îndeplinirii sarcinilor asumate, explicaţia faptului că s-a creat posibilitatea ca la nivelul judeţului planul la însămînţări să fie suplimentat cu ANDREI BÂRSAN (Continuare în pag. a II-a) La C.A.P. Găieşti, jud. Mureş, se lucrează în ritm susţinut la însămînţarea griului Foto: ANDREI CZERAN Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 6661 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 19 OCTOMBRIE 1970 VALENTIN BARCOV, absolvent al şcolii de aparate de măsură şi automatizare din Ploieşti, îndeplineşte funcţia de maistru in cadrul schelei de extracţie Ciureşti din judeţul Olt, una dintre cele mai noi exploatări petroliere ale ţării. Dincolo de această succintă prezentare a bărbatului tînăr din fotografie ne vom strădui să dezvăluim şi domeniul de aplicaţie al meseriei pentru care a optat şi, implicit, dimensiunile actuale ale activităţii petroliştilor, această categorie de oameni pentru care pămîntul are o semnificaţie mult mai profundă decit pentru cei care îl ară, il seamănă, sau, pur şi simplu, îi fac umbră. Maistrul Valentin Babcov, de fapt, este numai implicat în petrol, specificul pregătirii sale situîndu-l în spaţiul laborios în care masivele instalaţii de foraj şi extracţie vin în contact cu electronica, cu alte cuvinte în punctul de tangenţă al unei meserii dure cu supleţea şi eficienţa unor aparate care, în tot mai multe domenii de activitate, programează, măsoară şi supraveghează, contribuind nemijlocit la sporirea considerabilă a eficienţei efortului brut. L-am întîlnit în LACT-ul schelei — iniţialele, prin convenţie, definind un loc împrejmuit în care funcţionează o instalaţie tehnică —, în faţa unui tablou sinoptic în circuitele căruia datele purificării şi separării de gaze şi apă a ţiţeiului se traduc în impulsuri şi semnale pe cit de complexe, pe atît de riguroase inexactitatea lor. A fi petrolist astăzi înseamnă, deci, printre altele, a fi şi electronist, ceea ce presupune o ridicare pe trepte tot mai înaite a măiestriei profesionale şi, totodată, o considerabilă lărgire a viziunii omului asupra îndeletnicirilor sale tradiţionale. Deci, în incinta unui LACT, petrolul intră în tangenţă cu electronica şi omul care veghează asupra acestei fertile conjuncţii este colegul nostru de generaţie, Valentin Babcov. MIHAI PREDESCU Foto : O. PLECAN PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU S-A REÎNTORS LA NEW YORK După ce a vizitat oraşul Californian San Francisco, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit sîmbătă noaptea la New York. A treia zi a prezenţei preşedintelui Nicolae Ceauşescu în California a fost rezervată vizitării oraşului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important centru economic, politic şi cultural al ţării. înaltului oaspete român, soţiei sale, persoanelor care îl însoţesc, le-au fost prezentate cartiere avînd fiecare un evident specific arhitectonic, economic şi etnografic, integrate armonios într-un complex urbanistic unic în felul său, conferind marelui oraş de la Pacific personalitate şi distincţie. Reprezentanţii municipalităţii au ţinut să prezinte preşedintelui României citeva monumente semnificative pentru istoria acestor locuri, pentru străduinţa generaţiilor care prin munca lor au construit — într-o perioadă istorică scurtă — acest mare oraş cu tot ceea ce înseamnă el prin uzinele şi fabricile sale, prin edificiile economice şi culturale care-l caracterizează, prin ■ portul său — al treilea din lume — prin densa reţea de drumuri şi poduri moderne, prin structura şi organizarea sa urbanistică. Prima oprire a avut loc la monumentul închinat lui Columb. Un turn înalt şi suplu, o statuie înfăţişind un bărbat cu o figură senină şi energică, sunt plasate pe o culme care domină oraşul, golful şi un mare parc natural. A urmat vizitarea acestui parc întins pe ciţiva kilometri pătraţi, el însuşi un monument natural unic în felul său. Infiinţat în urmă cu un deceniu de biologul Muir, parcul cuprinde o vegetaţie alcătuită din arbori şi plante reprezentative pentru toate marile zone geografice ale lumii : pinul mediteranean alături de dafinul californian, eucaliptul alături de arborele roşu sequoia. Exemplarele cele mai spectaculoase sunt arborii de sequoia impresionanţi prin dimensiunile, vitalitatea şi longevitatea lor, alcătuind (Continuare în pag. a IV-a) In timpul vizitării orașului San Francisco Telefoto: AGERPRES STIMA si consideraţie California cunoaşte In aceste zile de octombrie, o vreme de toamnă frumoasă. Marile aglomerări urbane, ritmul rapid al fluviilor de maşini care gonesc pe şosele ce par fără sfîrşit, focul de lumini care domină totodată cu căderea nopţii şi mai ales amploarea construcţiilor industriale şi civile, te duc cu gindul la legendele născute pe la mijlocul secolului trecut, cinci sute de mii de oameni se aruncau spre Apus, la setea lor de a se împămînteni într-un tărîm bănuit, a fi plin de comori. Schimbîndu-şi doar forma de înfăţişare, spiritul dinamic al acelei perioade se perpetuează azi însoţindu-se cu tehnica cea mai avansată, în timp ce un oraş, Los Angeles, creşte, creşte... Oraşul care îşi revendică azi dreptul de a fi numit „cel mai întins din lume“ (din păcate şi cel mai poluat), era, abia cu 11 ani înainte de 1800, un sat indian, Yang-na. Cu 50 de ani înainte de 1900, deci acum 120 de ani, nu avea încă 3.000 de locuitori. Abia cu 12 ani înainte de 1900 crescuse la 12.000 pentru ca în următorii doi ani să se producă începutul explo-Corespondenţă telefonică din San Francisco de la EUGEN FLORESCU ziei, creşte dintr-odată la 50.000 şi urcă aşa vertiginos la 600.000 de locuitori în următorii 30 de ani. In 1950, după un secol de existenţă, lăsase în urmă oraşele Detroit, şi Philadelphia, care depăşeau fiecare cite 3 milioane de suflete, Los Angeles apropiindu-se de 5 milioane fără a-şi pierde nimic din ritmul de creştere (statisticile prevedeau încă de acum un deceniu, o învingere în ciţiva ani a Chicago-ului şi chiar a New York-ului). Adăugind la aceasta frumoasa climă californiană, cu peisajul de palmieri şi vecinătatea coastelor oceanice, putem avea o imagine a ceea ce înseamnă, marea metropolă care, spre deosebire de New York sau Chicago, creşte în lărgime nedispunînd de timp pentru construcţiile pe verticală la un ritm de peste 120.000 de case ce se ridică anual. Din acest punct de vedere, cunoaşterea aspectelor unei realităţi a lumii moderne e realmente utilă pentru cel ce meditează la societatea umană, azi, şi privilegiul de a face parte dintre ziariştii care îl însoţesc în călătoria pe care preşedintele Ceauşescu a întreprins-o în aceste regiuni, ne-a făcut să rămînem cu multe imagini utile. Ceea ce aş vrea să subliniez mai întîi, e că prezenţa şefului statului nostru pe Coasta de Vest a Statelor Unite ale America, se înscrie ca o frumoasă acţiune în rindul manifestărilor care fac să sporească prestigiul României şi nu-mi pot refuza satisfacţia de a repeta această idee gîndindu-mă la scenele de simpatie cu care a fost înconjurat peste tot, la Los Angeles, la Long Beach, la San Francisco sau San Jose. Ori de cite ori coloana trecea prin apropierea mulţimii şi auzeam rostite în englezeşte cuvintele : „Mr. Ceauşescu, president of Roumania“ am asistat cu toţii la emoţionante momente (Continuare in pag. a TV-a.) LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Luni, 19 octombrie, în jurul orei 17,00 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct de la Organizaţia Naţiunilor Unite Cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U. Reţeaua se perfecţionează, solicitările . Ce fel de ape difuzăm cu o bună ? Direcţia Difuzării filmelor a organizat la Deva un larg schimb de experienţă între reprezentanţii reţelei de difuzare a filmului din 8 judeţe, la care au participat delegaţi ai conducerii D.D.F., reprezentanţi ai presei locale şi centrale, ai criticii de film şi studioului „Al. Sahia". Alegerea Devei nu este întîmplătoare, judeţul Hunedoara situîndu-se, din punctul de vedere al experienţei şi al realizărilor în fruntea listei. Cu această ocazie a avut loc o gală de filme documentare pentru ţăranii cooperatori din Golathea şi Cristur, un simpozion avînd ca temă filmul documentar la Hunedoara, o seară de proiecţii de filme de desene animate pentru preşcolarii din Deva. Desigur, aceste acţiuni care au însoţit schimbul de experienţă în materie de difuzare a filmelor sugerează faptul că „întreprinderea cinematografică este în primul rind o instituţie de cultură şi apoi una economică“, principiu enunţat de altfel încă de la începutul acestei consfătuiri. Plecînd de la acest deziderat ce formează sau tinde să formeze baza metodelor de lucru ale tuturor întreprinderilor de acest gen, reprezentanţii acestora, de la conducere şi pînă la responsabilii de cinematografe din diverse localităţi şi au putut da mai bine, mai concret seama cit de aproape sau de departe este realitatea de idealul muncii lor, ce deficienţe şi ce greutăţi au de întîmpinat, datorate fie nefolosirii experienţei pozitive, fie carenţelor de organizare a forului tutelar, D.D.F. S-a subliniat că a- IOV RUSS (Continuare în pag. a II-a) I • Fotbal : ■ — O etapă cu sus■ pense I • Start sportiv uni■ versitar ■ * Știri și comentarii I din celelalte discipline sportive Aspect de la deschiderea anului sportiv universitar * Foto P. T1NJALA § Aşa cum fiecare pământ îşi poartă în spate legendele sale, cărora, fără încetare, le adaugă altele la fel de eterne şi tinere, culmea aceasta din Munţii Buzăului, botezată „Măgura“, şi-a pus în vara care a trecut piatră de temelie pentru o nouă legendă. Ciobanii de mai sus, din Penteleu, spuneau din auzite că peste noapte, sub zaplazele Mănăstirii Ciolanu, s-ar fi ivit 16 mioare tomnatice, care, prinse de îngheţ — tocmai ca în povestea Ba- ŞAISPREZECE PIETRE bei Dochii — s-au prefăcut in stane de piatră. Pietrele le-am văzut şi eu, suindu-mă dinspre Vipereşti pe dealul Cetăţii, mai apoi alunecînd pe poteci umede şi umbroase pînă-n pajiştea aceasta intr-adevăr luminată de 16 măşti ale pămîntului. Numai că eu nu putusem să-i conving pe păstori că-n urmă cu două luni, Ie mai văzuse încă o dată rupîndu-se din piatră, toate 16, sub loviturile de ciocan şi daltă ale altor 16 meşteri cu nume bine ştiute : George Apostu, Lehel Domokos, Mihail Laurenţiu, Gheorghe Coman, Liana Acsinte, Adina Ţuculescu ş.a. 16 pietre. C red mai întîi al unei iniţiative demne de toată consideraţia a Uniunii Artiştilor Plastici şi a Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Bu-GHEORGHE ISTRATE (Continuare în pag. a II-a)