Scînteia Tineretului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 6801-6826)
1971-04-01 / nr. 6801
SCвNTEIA TINERETULUI" pag. 2 JOI 1 APRILIE 1971 O CONTRIBUŢIE RELEVABILĂ A TINERILOR CERCETĂTORI În zilele de 30 şi 31 martie I a.c. s-au desfăşurat lucrările sesiunii ştiinţifice jubiliare a Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R., de la a cărui înfiinţare se împlinesc două decenii, consacrată Semicentenarului partidului. Răspunzînd interesului nostru pentru valoarea ştiinţifică a comunicărilor prezentate, precum şi pentru aportul cercetătorilor tineri la această manifestare ştiinţifică, tov. dr. Augustin Deac, director adjunct al institutului, a arătat . Comunicările susţinute cu acest prilej abordează o variată arie tematică, realizînd introspecţii ştiinţifice notabile asupra unor aspecte cu o semnificaţie specială în istoria mişcării democratice şi muncitoreşti, a activităţii revoluţionare din ţara noastră. Dintre cele 42 de comunicări incluse în programul sesiunii, 10 aparţin unor cercetători tineri. Astfel sunt : „Unele consideraţii privind pătrunderea ideilor socialismului utopic în România“ (Marin Florescu); „Acţiunea politică în concepţia mişcării socialiste din România de la sfîrşitul secolului al XIX- lea“ (Vasile Niculae); „Blagoev şi mişcarea muncitorească din România" (Natalia Vîlcu); „Relaţiile revoluţionare românoiugoslave pînă la primul război mondial“ (Alexandru Tănăsescu); „Aportul presei socialiste şi muncitoreşti la procesul de clarificare ideologică şi politică în mişcarea muncitorească din România în anii 1918—1921“ (Teodor Popescu); „Secţiunile de tineret de pe lingă Sindicatele unitare — importante pirginii ale activităţii U.T.C în anii ilegalităţii“ (Constantin Petculescu); „O pagină din cartea victimelor fascismului“ (Stelian Neagoe); „Rolul conducător al Partidului — lege obiectivă a construirii socialismului şi comunismului“ (Pamfil Nichitelea); „Consideraţii cu privire la necesitatea abordării dialectice a noţiunii de clasă socială“ (Alexandru Ioan Popescu). Este relevabil faptul că, de astă dată dincolo de contribuţia factologică, tinerii cercetători au reuşit să formuleze aprecieri şi concluzii importante pentru cunoaşterea unor momente din istoria patriei şi a Partidului Comunist Român. FESTIVALUL PRIMĂVERII Un spectacol de gală prezentat marţi seara de cele mai bune formaţii artistice din liceele teoretice şi de specialitate din Sibiu a încheiat manifestările programului decadei culturale pentru tineret intitulată „Festivalul primăverii“. Iniţiată de Comitetul judeţean U.T C. în cinstea glorioasei aniversări a 50 de ani de la crearea P.C.R., festivalul s-a înscris prin amploarea să şi ţinuta artistică a manifestărilor, ca un veritabil eveniment cultural in viaţa spirituală a oraşului de pe malul Cibinului. Varietatea programului a prile ...Dar dumneavoastră, TOVARĂŞE SECRETAR ? (Urmare din pag. I) al U.T.C. în acest sens, însuşirea „spiritului congresului“ cere o activitate de pregătire personală depusă într-un scop precis : adaptarea la noile condiţii şi cerinţe ale muncii. Mai mult decit oricînd perioa-, da de după recentul Congres reprezintă pentru noi, toţi, o perioadă de examinare a competenţei. Dau, din nou, cîteva exemple. Discutam la Braşov cu tovarăşul Cornel Şandru, primul-secretar al comitetului judeţean al U.T.C., despre cîteva dintre prevederile care par cele mai simple, între care participarea secretarilor U.T.C., din şcoli şi întreprinderi la consiliile profesorale şi în comitetele de direcţie. Hotărîrea Congresului este clară, justificarea ei, în numele democraţiei, al reprezentativităţii tinerilor, de asemenea. Iată însă situaţia „pe teren“ , dintr-o inerţie, unele cadre didactice socotesc nepotrivită prezenţa elevilor la Consiliile profesorale. Dar secretarii-elevi ? am întrebat. Există, mi s-a spus, posibilitatea ca numai unii să-i reprezinte cu adevărat pe colegii lor, ceilalţi manifestînd tendinţa de a nu ieşi din rolul elevilor „ascultători“ (oricît vor fi ei secretari U.T.C., rării, totuşi, elevi). Or cum trebuie, deci, făcut ca să creezi o opinie favorabilă unoii idei în rîndul cadrelor didactice, realizînd în acelaşi timp, o reprezentare a elevilor prin secretarii U.T.C., bineînţeles, în cadrul disciplinei şcolare, al normelor vieţii de elev ? Iată întrebări grele, care cer soluţii complexe, o activitate care nu mai poate fi redusă la formula ..vom sprijini mai activ comitetele în îndeplinirea sarcinilor...“. Dar de ce notez aici aceste observaţii ? Fiindcă în perioada actuală se desfăşoară în întreaga ţară plenare ale activelor noastre U T.C. în care se dezbat planurile de activităţi pentru etapele următoare. Nedepunînd efortul de gîndire necesar, în unele locuri, se repetă vechi formule, se apelează la stilul unor „prelucrări“ pe baza unor texte imense, primite de tineri cu un sentiment de oboseală, texte care nu spun mai nimic nou și care sunt, în plus, lipsite de acele exemple care să sugereze membrilor organelor respective în ce constă, de fapt, spiritul de muncă de care vorbim. Lipsite de scînteia pe care o poate declanşa soluţia vie, interesantă, utilă tinerilor, asemenea prelucrări nu duc nicăieri. Nu leagă, în nici-o direcţie, nici un fir... Sigur, toate elementele noi nu vor putea fi însuşite — oricîtă concentrare s-ar depune —, în cîteva zile. Un început poate fi însă făcut. Şi trebuie făcut. Cu condiţia ca nici un prim-secretar sau secretar să nu admită intrarea într-o astfel de şedinţă înainte de a-şi fi dat răspuns la întrebările , dar dumneavoastră ce gîndiţi ? Ce propuneţi ? ...Vorbăria goală adoarme nu numai sălile ; adoarme şi spiritele ! IMPORTANT! Preţul lei — TACÎMURI ALPACA, ARGINTATE TIP „MELHIOR" — import Serviciu de 6 persone (linguri, furculiţe, cutite, linguriţe) 840 — GARNITURI DE 6 CUTITE PENTRU BUCĂTĂRIE Din otel inox — import 66 — OALE DE BUCĂTĂRIE PENTRU FIERT SUB PRESIUNE TIP „RUTA" — import De 6 litri 200 De 4 litri 150 — „AQUATERM" — ÎNCĂLZITOR ELECTRIC PENTRU APA, ADAPTABIL LA ROBINET 80 — HAINE IMITAŢIE PIELE PENTRU BARBAŢI — import 570—650 — HAINE IMITAŢIE PIELE PENTRU FEMEI import 570—630 — COSTUME IMITAŢIE PIELE (fustă + taior) import 570—630 — CEASURI DEŞTEPTĂTOARE „SLAVA" — import 120—132 — APARATE FOTO „LIUBITEL" — import 350 — RESOURI DE GĂTIT CU 2 OCHIURI, ALIMENTAT CU PETROL, TIP „RAPID" 268 Resoul este emailat, realizează performanţe termotehnice ridicate, prezintă siguranţă în funcţionare (plutitor metalic), precum şi alte articole textile, cosmetice, sport-turism, electrotehnice, metalice și chimie de uz casnic, LIVREAZĂ PRIN COLET POSTAL CU PLATA RAMBURS „COMERȚUL PRIN COLETARIE". COMANDA, se face prin carte poștală. PLATA, se face în numerar, la primirea coletului GRATUIT, expediem la cerere, Catalogul de Mărfuri. ADRESA NOASTRA : „UNIVERSALCOOP" Secţia COMERŢUL PRIN COLETARIE, Str. Serg. Nuţu Ion nr. 8—12 BUCUREŞTI SECTORUL 6. uit pentru mii de tineri sibieni români, germani şi maghiari o trecere in revistă a forţelor artistice locale, un dialog fecund cu reprezentanţi autorizaţi ai celor şapte arte, o mai bună cunoaştere reciprocă. Prima din cele 10 zile ale festivalului a fost consacrată cinematografiei romaneşti. Vizionarea filmului artistic „Mihai Viteazul“ a fost precedată de un concurs „Cine ştie, ciştigă“ pe tema „Victoria poporului român — izvor de adine patriotism“. Rubrica „Teatru şi tineret“ a programat spectacolul cu piesa „Vremea liliacului", prezentat in premieră pe ţară de colectivul teatrului sibian şi un dialog al celor peste 200 de tineri cu principalii realizatori : autoarea Eugenia Busuioceanu, regizorul Petre Sava Băleanu, scenografa Doina Levinţă, actorii Radu şi Geraldina Basarab, Mircea Hindoreanu, Nicu Niculescu, Valeria Paraschiv şi alţii. O seară de concert a oferit orchestra simfonică a Filarmonicii din localitate care a pregătit în cinstea Semicentenarului Partidului o compoziţie omagială a lui Sergiu Sarchizov, „Pe lespedea eroilor“. Oratoriul a fost interpretat sub bagheta dirijorului Franez Xaver Dressier, cu concursul sopranei cu concursul sopranei Anes Kriza. Sala Albastră a muzeului Bruckenthal a găzduit miercurea trecută o întâlnire între elevii liceelor din localitate cu criticul de artă Octavian Barbosa şi artişti plastici sibieni. Am reţinut din rîndul participanţilor pe elevii Liceului de muzică şi arte plastice, Mircea Gheorghianu, Günter Wolf, Al. Olănescu şi Virgil Suciu, ale căror semnături le-am regăsit pe lucrările de pictură, grafică sau sculptură ca : „Proiect de monument omagial“, „Demonstranţii“, „Prietenii“, „Portret de băiat“, „Peisaj cu oameni“, „Cumpăna raţiunii“, în cadrul expoziţiei de artă plastică a elevilor din judeţ, deschisă în aceeaşi zi la şcoala populară de artă, în ziua următoare, peste 70 de elevi ai liceelor din Sibiu şi din împrejurimi au fost prezenţi în sala centenarei biblioteci „Astra“ la şedinţa de constituire a Societăţii literar-artistice „Radu Stanca“. Mai bine de 300 de invitaţi au asistat în saloanele Complexului „împăratul romanilor“ la baradă a modei şi coafurii pentru tineret. Centrul de creaţie din Bucureşti al UCECOM a prezentat aici 120 de modele noi de primăvară-vară pentru tineret. Tot aici a avut loc, în seara următoare, Sărbătoarea tinerilor căsătoriţi, un prilej de întîlnire, a peste 50 de perechi de tineri din întreprinderile şi instituţiile oraşului. In sfîrşit, duminică şi luni festivalul a programat demonstraţii de gimnastică , artistică, baschet, lupte, judo şi culturism, oferite de laureaţii sibieni din 1970 la aceste discipline şi un concert intitulat „Muzica de-a lungul veacurilor“ la care şi-au dat concursul, alături de ansamblul tineretului din localitate, solista Gabriela Teodorescu şi actorul Ştefan Bănică. Succesul primei ediţii a decadei culturii pentru tineret anunţă permanentizarea ei sub forma unui festival al primăverii menit să stimuleze participarea tinerilor la viaţa culturală cu vechi tradiţii a sibienilor. F. VASAS SESIUNE ŞTIINŢIFICA LA I.E.F.S. Agenda manifestaţiilor culturalei, ştiinţifice şi sportive din această săptămînă, dedicate glorioasei aniversări a Semicentenarului Partidului, cuprinde şi o Sesiune ştiinţifică a In Institutului de Educaţie Fizică şi Sport. Mîine, începind de la orele 16, în sala de festivităţi a Institutului bucureştean, vor fi prezentate unnumăr de 17 lucrări ale unor cadre didactice şi reputaţi specialişti, prezentînd bilanţul eforturilor de cercetare ştiinţifică a celor 11 colective de catedră. In afara unor teme de strictă specialitate — abordînd domenii diverse ca : teorie şi metodică, pedagogie, cultură fizică medicală, biochimie, fiziologie sportivă, educaţie — un număr de trei comunicări sunt legate direct de prestigioasa aniversare : „Lupta P.C.R. pentru crearea unei organizaţii sportive muncitoreşti unice în România“ (Lector Cornelia Costache) ; „Concepţia marxist-leninistă a P.C.R. — bază ştiinţifică a activităţii de educaţie fizică şi sport din patria noastră“ (conf. univ. Ion Siclovan) ; „Grija P.C.R. pentru stabilirea statutului social al cadrelor didactice" (prog. Florența Rusu). • în cadrul unei manifestări omagiale dedicate semicentenarului partidului, sute de tineri din Urziceni s-au întîlnit cu tovarășul Gheorghe Necula, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. (Urmare din pag. 1) pundă tuturor opţiunilor, tuturor vîrstelor Dar principalul beneficiar al său rămîne, totuşi, tineretul. Cercetînd programul de activităţi se poate lesne observa că acesta este un program care se adresează tuturor, de oriunde şi nici unei profesii. Trebuie să lăsăm tineretului, organizaţiei U.T.C., posibilitatea să-şi organizeze şi să-şi aleagă singuri modalităţile de activitate. în zadar, invităm „toate vîrstele“, aşa cum ne place să zicem, la o conferinţă citită, cînd pe 50 la sută din participanţi îi interesează doar filmul de la sfîrşit. Platforma industrială a oraşului nostru este nouă, în dezvoltare, capabilă — prin sporirea capacităţilor de producţie, prin diversificarea produselor — să primească noi cadre de tineri, să creeze noi meserii. Trebuie să ne gîndim de pe acum de unde vom selecţiona aceste cadre, fiindcă nu le vom importa din alte judeţe. Atunci ce facem cu orientarea profesională a absolvenţilor din învăţămîntul general, unde pot afla ei mai bine amănunte despre viitoarele profesii, noul profil industrial al oraşului ? în activitatea casei de cultură, în prezent, ponderea este ocupată de latura distractivă. Elevii liceelor, tinerii în general, se întîlnesc la casa de cultură cel mai adesea în cadrul unor seri de dans — ceea ce este şi firesc şi necesar — şi destul de rar vin în contact cu un grup de tineri muncitori, cu specialişti care să explice, să zicem, unul din procesele tehnologice de la Combinatul de celuloză. Cunoscînd tematica şi denumirea cercurilor găzduite la casa de cultură, ne-am dat seama că de fapt cele mai multe dintre acestea (rebus, filatelie, dans modern, foto, acordeon) pot fi organizate la fel de bine la întreprinderi, în şcoli sau alte instituţii. In schimb, lipsesc de la casa de cultură cercurile tehnice ştiinţifice : automobilism, cercul naturaliştilor, cercul de fizică, chimie şi matematică. Desigur, nu se poate uşor răspunde că şi acestea pot fi organizate „la fel de bine“ în întreprinderi, şcoli ş.a.m.d. Totuşi, eu vorbesc de o anumită corelare a „profilului“ casei de cultură cu „profilul“ mereu modificat, îmbogăţit, diversificat al nevoilor spirituale şi practice ale oamenilor. Altfel, rămînem să concepem casa de cultură ca fiind sustrasă principalelor noastre preocupări, deşi de lipsă de activitate ar fi nedrept să acuzăm casa de cultură !“ Aron Bugotin, îndrumător la Casa de cultură din Suceava : „Afişăm programul casei de cultură în toate întreprinderile oraşului, îl multiplicăm în 3— 4 009 de exemplare, dar numărul tinerilor este totuşi redus. Nici o întreprindere nu ne-a propus o formă de activitate concretă. Cele mai multe cer săli pentru şedinţă, solicită încăperile de la subsol pentru seri de dans. Acestea sunt relaţiile lor cu casa de cultură“. Vigh István, secretarul Cenaclului U.A.P. : „După cum se vede, cu tot programul amplificat în 34 000 de exemplare, afişul nu polarizează un număr prea mare de tineri. Cei mai mulţi vin la dans. Acolo nici nu încap în sală. Oare s-au cheltuit 15 milioane lei pentru ca această clădire modernă să aibă funcţionalitatea unei săli de dans ? Ea trebuie să fie o instituţie de cultură complexă şi, ca orice instituţie, cit se poate de specializată. Trebuie să oferim tineretului un program complex foarte variat, mereu nou, neplictisitor şi instructiv. Modalitatea conferinţelor practicată de atîta vreme este învechită. Conferenţiarul aproape întotdeauna citeşte. Am fost anul trecut la Paris, mi-am expus lucrările într-o casă de cultură a tineretului din Cartierul Latin. Acea clădire nu se compara nici pe departe cu edificiul nostru din Suceava ; nici nu avea atîtea fonduri şi personal administrativ ca a noastră, acolo statul nu-i subvenţionează. Avea un singur salariat, directorul animator, dar acesta obţinuse postul de director prin concurs, fiindcă se cere un specialist în materie. Nu orice om de cultură sau profesor de liceu poate fi şi un dotat activist cultural“. Doina Marin, secretara comitetului U.T.C. de la Fabrica „Argeşana“ — Piteşti : In întreprinderi şi mari combinate lucrează peste 55 000 de tineri. Cum îşi petrec timpul liber aceştia ? Cei mai mulţi învaţă, se califică la locul de muncă şi le-ar mai rămîne timp liber şi pentru cîteva ore de petrecere la casa de cultură. Dar deşi în ultima vreme în municipiul Piteşti numărul instituţiilor de acest gen a sporit, totuşi tinerii nu au o casă de cultură. Vechea casă de cultură a tineretului a devenit în luna decembrie casa elevilor şi studenţilor, cu un profil specific, în care activităţile de club se completează cu programa şcolară , la Palatul culturii nu avem acces. Acolo activitatea formaţiilor artistice de amatori este dedicată turneelor din străinătate. Au dat spectacole în Belgia, Franţa, Olanda, Cehoslovacia, dar la Piteşti, nu ! Am auzit că pe unde au fost s-au bucurat de mare succes. Noi nu i-am văzut decât la repetiţii , la clubul întreprinderilor au acces numai salariaţii, iar Casa de cultură din Găvana, situată chiar pe platforma industrială, a fost preluată de către Teatrul de Stat din Piteşti ca să o transforme într-o filială a sa pentru turnee artistice. 15—20 000 de tineri ai oraşului îşi organizează activităţile la căminele culturale din comunele Racoviţa, Bascov, Hinteşti, Băiculeşti“. Ing Ion Rotaru, secretarul comitetului U.T.C. de la Combinatul de prelucrare a lemnuluiBacău . „Cercetînd afişul casei de cultură nu se poate spune că nu există activitate : conferinţe, expuneri. Universitatea populară, cercuri, seri de dans, spectacole. Enumerate asfel nu li se poate reproşa nimic. Sunt activităţi care nici nu se aplaudă nici nu se laudă. Dar în ce măsură acestor activităţi culturale li se asigură primatul calităţii ? In toate sectoarele economice se cere primatul calităţii, de ce n-am cere şi activităţilor culturale acelaşi lucru ? Avem în combinatul nostru, ultramodern, tineri care manevrează maşini cu comandă programată, in ţară există zeci de fabrici şi uzine ultramoderne unde orice intervenţie pe fluxul tehnologic îţi pretinde o inaltă calificare, o informare continuă asupra noutăţilor tehnice din lume, într-un cuvînt, uzina solicită la ora actuală muncitorului să fie un specialist in materie şi un artist al produselor care Ie fabrică. De ce n-am pretinde şi caselor de cultură acelaşi lucru ? Eu, ca inginer, intîlnesc în mod obişnuit tineri cu rigla de calcul in buzunarul halatului , aceştia, seara la liceu sau la cursurile de policalificare lucrează cu logaritmi şi calcule infinitezimale; tot eu, ca secretar al organizaţiei U.T.C. îi invit să ia parte la o conferinţă „citită“ la casa de cultură sau la o altă activitate „încropită“. A sosit momentul cînd trebuie să cerem şi celor din domeniul culturii de masă o activitate mai calificată, o cere însăşi viaţa noastră contemporană care pe zi ce trece devine tot mai complexă. Ca delegat al lucrărilor Congresului al X-lea al U.T.C.-ului am constatat din cuvîntul tinerilor că asemenea observaţii sunt valabile pentru toate instituţiile de acest gen din ţară. Instituţia culturală trebuie să fie conectată cu realitatea socială după principiul vaselor comunicante şi să se menţină la acelaşi nivel“. Bineînţeles, nu avem pretenţia că, alegind şi publicînd aceste opinii, ele exprimă întreaga realitate. Discuţiile, confruntarea activităţii cu opiniile tinerilor au relevat că atît la Suceava cit şi la Bacău sau la Piteşti instituţiile culturale au programe bogate, iar activiştii culturali, în marea majoritate a lor, nu primesc, cum se spune, leafa degeaba. Reţinem însă — şi invităm la o discuţie mai amplă pe aceste teme — faptul că aceste case de cultură nu sunt suficient de mobile, nu dispun de acele cadre care să le determine orientarea spre problemele de bază pe care şi le pun oamenii într-un moment sau altul. Desigur, nimeni nu poate pretinde o adaptare automată sau mecanică, însă nu se poate să nu trezeacă serioase motive de a medita mai profund la destinul casei de cultură, opinii ca acelea aparţinînd, de exemplu, inginerului Ion Rotaru de la Bacău sau lui Vigh István de la Suceava , se resimte în toate acestea nevoia unei substanţiale sporiri a calificării casei de cultură, pe măsura cerinţelor de azi adresate tuturor profesiilor. în acest fel, ne apare în bună măsură justificată lărgirea preocupărilor în direcţia cuprinderii unor elemente de calificare profesională, de perfecţionare ştiinţifică şi tehnică. Desigur, o condiţie în lipsa căreia orice discuţie devine inutilă este calificarea superioară a cadrelor care lucrează la casa de cultură. Cât priveşte situaţia de la Piteşti, credem că cele spuse de secretara comitetului U.T.C. de la „Argeşana“ exprimă o dorinţă mai largă a tinerilor ce merită să fie luată în consideraţie. Desigur, nici aici tonul critic al părerii acesteia nu vizează activitatea culturalartistică multiplă şi fructuoasă a oraşului Piteşti, ci numai inechitabila „distribuire“ şi destinare a acestei activităţi. In acest sens, tinerii, credem, au dreptate. Aşadar, asupra tuturor problemelor ridicate de cei cărora le-am publicat opiniile, este necesară, binevenită, o discuţie mai largă, susţinută de tineri, activişti culturali, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Le aşteptăm părerile. CALIFICAREA CASEI DE CULTURĂ Ieri după-amiază, savantul HENRI COANDA a fost invitatul de onoare al studenţilor de la Academia de Studii Economice. Vorbind despre vasta experienţă de aproape trei sferturi de veac pusă în slujba ştiinţei, Henri Coandă a făcut referiri concrete asupra începuturilor sale ca pionier al aviaţiei mondiale. Inventatorul primului avion cu reacţie a răspuns apoi numeroaselor întrebări ale studenţilor, care au aflat unele aspecte interesante din activitatea depusă de marele savant în ultimii ani. Totodată, o serie întreagă de întrebări s-au referit la unele fenomene ştiinţifice actuale. In răspunsurile sale, Henri Coandă a subliniat încă odată rolul gîndirii ştiinţifice, al muncii de cercetare nemijlocită în elucidarea unor aspecte încă necunoscute din cîmpul larg al cunoaşterii umane. In încheiere, savantul Coandă a vorbit despre proiectele sale ştiinţifice. M. C. „NE INTERESEAZĂ VALOAREA DE ÎNTREBUINŢARE A SPECTACOLULUI" — Ne spune prof. univ. G. Dem. Loghin, prorectorul Institutului de teatru — Bucureşti. — Tovarăşe profesor, participaţi, de 15 ani, la toate manifestările artistice din teatrul amatorilor. Aţi putea să faceţi un paralelism şi o diferenţiere între manifestările artistice de atunci şi cele de astăzi ? — Atunci a fost „începutul“, acum avem „tradiţia“ ; îmi amintesc că manifestările artistice de atunci aveau loc în nişte lăcaşe de cultură nu tocmai arătoase, pe scene improvizate, fără regie de lumini şi decoruri bogate. Astăzi, după cum se vede, Casa de cultură din Galaţi este şi ca noţiune arhitectonică un palat — iar ca aceasta mai sunt şi altele în ţară — şi ca modalităţi de a pune în circulaţie valori ale culturii de masă. La acea dată participarea satelor era mai mică, doar colectivele muncitoreşti ofereau atunci un spectacol artistic oarecum mai perfecţionat. îndrumarea şi sprijinul de care se bucură astăzi cultura, din partea statului a creat o premisă deosebită pentru o mişcare artistică de mase. Avem acum sute, mii de formaţii artistice de teatru la sate în instituţii şi uzine. In cele cinci centre, Giurgiu, Galaţi, Mediaş, Oradea, Caransebeş, Vatra Dornei, care trec in revistă prezenta bienală de teatru, nu apar decit cele mai bune formaţii artistice, care, acolo in sate, în marile combinate ale industriei sînt tot atîtea teatre de sine stătătoare. — Ca specialist aş dori să stabiliţi relaţia, raportul între teatrul de amatori şi teatrul profesionist. — Amatorismul în teatru nu se practică pentru că, chipurile ducem lipsă de actori profesionişti. Manifestările artistice neprofesioniste, reprezintă forme de cultură cu mari semnificaţii sociale. Fiindcă este semnificativ faptul că tractoriştii din comuna Movila Miresii, minerii de la Somova şi pescarii din Mahmudia, sau siderurgiştii de la Galgii, au găsit timp social şi resurse spirituale ca să urce pe scenă. Producţia artistică a acestora trece dincolo de simplul gest al unui amator oarecare, ros de pasiunea teatrului. Acelaşi lucru se petrece şi cu cinecluburile care fac filme, chit că avem un studio profesionist specializat, cu orchestrele şi cercurile de amatori care cîntă, se bucură de succes chiar dacă avem filarmonici. — Există tendinţa de a face din amatori nişte profesionişti ? — Şi da şi nu ! Nu putem renunţa la farmecul personajelor interpretate de amatori, la acea stîngăcie plină de pitoresc pe care n-o putem vedea pe scena profesionistă care excelează prin măiestrie, pondere și rafinament. Teatrul amatorilor nu trebuie niciodată să-şi propună a fi o copie a teatrului profesionist. — în încheiere vă rog să expuneţi criteriile de apreciere ale juriului atunci cînd vor fi acordate premiile ? — In primul rînd criteriul artistic. Dar acesta nu poate fi disociat de munca de perfecţionare inraport cu publicul. Nu validăm calitatea utor spectacole, „de eprubetă“, pregătite ca un eşantion pentru juriu ! Ne interesează in primul rînd ,,valoarea de întrebuinţare“ a spectacolului. M. ION IN APRILIE, PE ECRANE Restante din luna martie neau rămas filmele : „COMICI Marga Barbu — interpreta hangiţei Aniţa din „Zestrea Domniţei Baiu“ LIUL CONJUGAL" și „ADIO GRANADA“. Ar fi de recomandat doar primul, regizat de Truffaut pentru că „Adio Granada" nu este decit o peliculă muzicală de serie. De consemnat că în această lună vom putea vedea pe ecrane două filme românești in premieră, „ZESTREA DOMNITEI RALU“, urmare a serialului „Haiducii", datorat cuplului de scenarişti Eugen Barbu şi Mihai Opriş, realizat de regizorul Dinu Cocea şi „PRINTRE COLINELE VERZI", un film de autor , scenariul şi regia Nicolae Breban. De asemenea, ca evenimente, filmul sovietic „POENILE ROŞII“, producţie a studioului Moldova. Film în regia lui Emil Loteanu. (un poem cinematografic despre care revista „Filmul sovietic“ scria : „Acest film al tinărului realizator Emil Loteanu ne introduce în lumea adevărurilor simple şi limpezi, veşnice ca pămîntul, ne vorbeşte despre dragoste, datorie, prietenie) şi filmul american „ŞI CAII SE ÎMPUŞCA, NU-I AŞA ?“, regizat de Sydney Pollack după romanul lui Horace McCoy, film care după cum se afirmă : „Ne lasă în gură o amărăciune şi în inimă o revoltă pe care dulcegăriile societăţii de consum nu le pot şterge“. • Consemnăm, de asemenea, o producţie a studiourilor iugoslave : „TREC ZILELE“, un omagiu adus lui Samuel Beckett, westernul american „BUTCH CASSIDY ŞI SUNDANCE KID“, foarte discutabil pentru modul în care poetizează precara existenţă a unor aventurieri. • Studiourile cehoslovace vor fi prezente în această lună cu un film pentru copii „CĂPITANUL KORDA“ realizat de Josef Pinkova realizatorul neuitatului film „O clasă neobişnuită". • Cinematografia sovietică va fi prezentă cu filmul poliţist „MOARTEA FILATELISTULUI“ producţie a studioului Gruzia— Film, cinematografia maghiară cu o comedie pe teme contemporane „DOAR UN TELEFON“. Coproducţia lunii aprilie, „GREŞEALA FATALA“, aparţine studiourilor DEFA, Sofia—Film şi Polski Film Lodz. E vorba de un western a cărei acţiune se petrece la sfîrşitul secolului trecut la poalele Munţilor Stîncoşi... Un western european obişnuit... CÎTEVA SUGESTII PENTRU EXCURSII SCURTE Conform unor tradiţii multiseculare, în diferite comune de pe întreg cuprinsul ţării au loc la date fixe tîrguri sau serbări folclorice. Şi toate deobicei in apropierea oraşelor şi uşor accesibile pe şosele, cu autobuzele, ele pot constitui ţinta unor excursii interesante. La 4 aprilie se ţine tîrg la Călan, jud. Hunedoara. Vă recomandăm să vizitaţi aici şi cisterna săpată în stîncă de către romani, unde şi azi, ca acum 2 000 de ani, se mai face încă baie. 5 aprilie — tîrg la Sălişte, jud. Sibiu. DRUŞTELE în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie la Bîrsa (jud. Arad) în apropiere de Gurahonţ are loc sărbătoarea „Druştele“ sau „Druscele“. La baza ei se află o tradiţie foarte veche a femeilor, moştenită „de la mamele noastre şi ele de la mamele lor“, după cum spun localnicele. Reuniunea femeilor are loc la căminul cultural din sat, de la amiază pînă la miezul nopţii, bărbaţii fiind primiţi numai ca spectatori. In sunetele orchestrei serbarea începe cu un joc tradiţional, asemănător cu serba. Se cîntă, se fac „uituri“ (adică strigături). Comuna Birsa, se află la 30 km de oraşul Ineu pe un drum judeţean ce porneşte din DN 7 la Păuliş. Din Arad se ajunge direct prin Şiria şi Ineu. Din Deva se poate veni pe DN 76 prin Brad, pînă la Vîrfuri şi de acolo pe drumul judeţean prin Gurahonţ. Din Cluj, se poate sosi prin Huedin şi de acolo pe drumul judeţean nou ce duce la Albac, de unde se continuă pe DN 75 pînă la oraşul Dr. Petru Groza şi apoi pe DN 76 prin Vaşcău-Buteni. Am indicat aceste drumuri fiindcă ele permit, în acelaşi timp, o minunată excursie prin regiunile de neasemuită frumuseţe ale Ţării Moţilor. Vă recomandăm şi tîrgurile din 9 ori 16 aprilie la Bicazul ardelean (jud. Neamţ) sat aflat la intrarea în Cheile Bicazului, prilej deci de a face o excursie pînă la staţiunea Lacul Roşu. POMPILIU VOICULEŢELEMENU .„Chefuri de 15 000 Iei pe lună... Cam atîta a delapidat în noiembrie-decembrie 1970 şi ianuarie 1971, Alexandru Mega (29 ani), gestionar la un magazin de produse industriale din Rîmnicu-Vîlcea. Totalul sumei pe care şi-a însuşit-o din avutul statului, cheltuind-o prin cîrciumi, într-o companie dubioasă, se ridică la 45 000 lei. După suita de chefuri a lui A. M. va urma, acum, o neaşteptat de dureroasă trezire... ...Tranzistori şi... veselă. La percheziţia efectuată la domiciliul lui Ion Gavrilă (17 ani) din Craiova, au fost găsiţi 136 tranzistori diferiţi, valorînd peste 5 100 lei şi tacîmuri în valoare de circa 3 000 lei. Obiectele proveneau din furturile comise de I. G. (elev la o şcoală profesională C.F.R.) împreună cu trei tineri, fără ocupaţie, toţi domiciliaţi în Craiova : Mihai Badea (22 ani), Ilie Andronie (16 ani) şi Viorel Marinică (17 ani). Ultimul furt fusese comis, prin efracţie, din laboratorul de fizică al Şcolii generale nr. 2 din Craiova. Şi un alt amănunt semnificativ : la T.A.P.L. Craiova, de unde fuseseră furate tacâmurile amintite, nu se observase încă lipsa acestora... iPiiNimu TIMPUL D v. imm HAIDUCII LUI ȘAPTECAI : rulează la Patria (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,30), MIHAI VITEAZUL rulează la Luceafărul (orele 8, 12; 16, 20), Feroviar (orele 10,30; 15, 19), Melodia (orele 8,15; 12, 16; 19,45), Gloria (orele 8,15; 12; 16, 20), Flamura (orele 8,15; 12, 16, 20), Central (orele 10; 14,30; 18,45), RENEGATA : rulează la Victoria (orele 9; 11,45; 14,30; 17,18; 20,30) . PREȚUL PUTERII: rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30), Modern (orele 8,38; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45). CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : rulează la București (orele 8, 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21). DUMINICA IN FAMILIE : rulează la Lumina (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). SECRETUL DIN SANTA VITTORIA: rulează la Favorit (orele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30). ADIO, GRANADA : rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45). . . . VAL DE CĂLDURA : rulează la Capitol (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) O POVESTE VECHE, VECHE : rulează la Timpuri Noi (orele 9,30—17 în continuare; Program de filme documentare (orele 18,30; 20,30) ROMEO ȘI JULIETA : rulează la Volga (orele 9,45; 12,45; 16; 19,30) , Mioriţa (orele 9,30; 13,30; 16,30; 19,30) ÎNCEPUTUL : rulează la Lira (ora 20,15). ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE : rulează la Lira (orele 15,30; 18). ULTIMUL SAMURAI : rulează la Viitorul (orele 15,45; 18,15; 20,15). ELIBERAREA : rulează la Munca (orele 16; 19,15). CÎNTECELE MĂRII : rulează la Pacea (orele 16; 18, 20), Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). LOS TARANTOS : rulează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). B. D. INTRA ÎN ACȚIUNE : rulează la Rahova (orele 15,38; 18; 20.15) LORIS : rulează la Progresul (ora 20) BĂIEŢI BUNI, BĂIEŢI RAI ! rulează la Progresul (orele 15,30; 18). UN ITALIAN IN AMERICA : rulează la Buzesti (orele 15,30; 18; 20.15) . CLANUL SICILIENILOR : rulează la Dacia (orele 8,30—20,30 în continuare).. Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30), Flacăra (orele 15,30; 18; 20,30) . TRANDAFIRI ROŞII PENTRU ANGELICA : rulează la Bucegi (orele 10, 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) , Arta (orele 9,30; 11,30; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,15). SARADA : rulează la Unirea (orel( 15,30; 18; 20,15). CINCI PENTRU INFERN : rulează la Drumul Sării (orele 14,45; 16,30; 18,30; 20,30). TRIPLA VERIFICARE : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). GENOVEVA DE BRABANT: rulează la Cringași (orele 15,30; 18; 20,15) ; VAGABONDUL : rulează la Moşilor (orele 9; 12,30; 16; 19,30) OMUL DIN SIERRA : rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15). UCIGAȘUL DE FEMEI : rulează, la Cinemateca — Union (ora 9) ; BATALIONUL NEGRU (orele 10,30; 12,30; 14,30) ; VASUL FANTOMA (ora 16). JOI, 1 APRILIE 1971 Opera Română : CAVALERIA RUSTICANA : PAIAŢE — ora 19,30 ; Teatrul de Operetă : SOARELE LONDREI — ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : FANNY — ora 20 ; (Sala Studio) : TRAVESTI — ora 20 ; Teatrul de Comedie : MANDRAGORA — ora 20 ; Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : PLAY STRINDBERG — ora 20 ; (Sala Studio) : PURICELE IN URECHE — ora 20 ; Teatrul Mic : FATA CARE A FĂCUT O MINUNE — ora 20 ; Teatrul ,,C Tănase“ (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) : LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30 ; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Ed Magheru) : BĂRBAŢI FĂRĂ NEVESTE — ora 19,30; (Sala Studio) : SCHIMBUL — ora 20 ; Teatrul ,,Ion Creangă“: COMOARA DIN INSULA PIRAŢILOR — ora 16 ; Teatrul „Ţăndărică“ (Calea Victoriei) : PETER PAN — ora 17 ; Studioul I.A.T.C . COMODIILE VREMII - ora 20 ; Teatrul Evreiesc de Stat : VRĂJITOAREA — ora 19,30 ; Circul „Globus“ : CIRCUS EXPRES — orele 16 și 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : MINI JAZ CU MAXI HAZ — ora 19,30. JOI, 1 APRILIE 1971 PROGRAMUL I • 18,00 Deschiderea emisiunii Emisiune în limba maghiară. Emisiune distractivă de 1 aprilie • 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto • 18,50 Viața literară • 19,15 Publicitate • 19,20 1001 de seri • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Istorie vie. Emisiunile din acest ciclu închinat aniversării semicentenarului partidului, aduc mărturii semnificative despre tradiţiile de luptă revoluţionară ale unor mari uzine bucureştene şi, în acelaşi timp, pun în lumină importanta lor contribuţie la dezvoltarea industrială a ţării 50 de ani, în 50 de evocări — Anul 1938 ® 20,50 Flori de primăvară Muzică populară • 21,05 Planeta se grăbește. Film documentar de montaj • 21,40 Teledivertisment ’71 • 22,45 Telejurnalul de noapte • 23,00 închiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL II • 20,00 Concert simfonic al or chestrei Radioteleviziunii $ 21,00 Biblioteca pentru toţi o 21,30 Buletin de ştiri @ 21,35 Film artistic : „Colonia Lanfieri“. ¥ 23,00 închiderea emisiunii programului II