Scînteia Tineretului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 6801-6826)

1971-04-01 / nr. 6801

SCвNTEIA TINERETULUI" pag. 2 JOI 1 APRILIE 1971 O CONTRIBUŢIE RELE­VABILĂ A TINERILOR CERCETĂTORI έn zilele de 30 şi 31 martie I a.c. s-au desfăşurat lucră­­­­rile sesiunii ştiinţifice ju­biliare a Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R., de la a că­rui înfiinţare se împlinesc două decenii, consacrată Semicente­narului partidului. Răspunzînd interesului nostru pentru valoarea ştiinţifică a comunicărilor prezentate, pre­cum şi pentru aportul cercetă­­­­torilor tineri la această mani­festare ştiinţifică, tov. dr. Au­gustin Deac, director adjunct al institutului, a arătat . Comunicările susţinute cu a­­cest prilej abordează o variată arie tematică, realizînd in­trospecţii ştiinţifice notabile a­­supra unor aspecte cu o semni­ficaţie specială în istoria miş­cării democratice şi muncito­reşti, a activităţii revoluţionare din ţara noastră. Dintre cele 42 de comunicări incluse în programul sesiunii, 10 aparţin unor cercetători ti­neri. Astfel sunt : „Unele consi­deraţii privind pătrunderea i­­deilor socialismului utopic în România“ (Marin Florescu); „Acţiunea politică în concepţia mişcării socialiste din România de la sfîrşitul secolului al XIX- lea“ (Vasile Niculae); „Blagoev şi mişcarea muncitorească din România" (Natalia Vîlcu); „Re­laţiile revoluţionare româno­­iugoslave pînă la primul război mondial“ (Alexandru Tănăses­­cu); „Aportul presei socialiste şi muncitoreşti la procesul de cla­rificare ideologică şi politică în mişcarea muncitorească din Ro­mânia în anii 1918—1921“ (Teo­dor Popescu); „Secţiunile de ti­neret de pe lingă Sindicatele u­­nitare — importante pirginii ale activităţii U.T.C în anii ilega­lităţii“ (Constantin Petculescu); „O pagină din cartea victime­lor fascismului“ (Stelian Nea­­goe); „Rolul conducător al Partidului — lege obiectivă a construirii socialismului şi co­munismului“ (Pamfil Nichitelea); „Consideraţii cu privire la ne­cesitatea abordării dialectice a noţiunii de clasă socială“ (Ale­xandru Ioan Popescu). Este relevabil faptul că, de astă dată dincolo de contribu­ţia factologică, tinerii cercetă­tori au reuşit să formuleze apre­cieri şi concluzii importante pentru cunoaşterea unor mo­mente din istoria patriei şi a Partidului Comunist Român. FESTIVALUL PRIMĂVERII Un spectacol de gală prezentat marţi seara de cele mai bune formaţii artistice din liceele teo­retice şi de specialitate din Si­biu a încheiat manifestările pro­gramului decadei culturale pen­tru tineret intitulată „Festivalul primăverii“. Iniţiată de Comi­tetul judeţean U.T C. în cinstea glorioasei aniversări a 50 de ani de la crearea P.C.R., festivalul s-a înscris prin amploarea să şi ţinuta artistică a manifestărilor, ca un veritabil eveniment cul­tural in viaţa spirituală a ora­şului de pe malul Cibinului. Varietatea programului a prile­ ...Dar dumneavoastră, TOVARĂŞE SECRETAR ? (Urmare din pag. I) al U.T.C. în acest sens, însu­şirea „spiritului congresului“ cere o activitate de pregătire personală depusă într-un scop precis : adaptarea la noile condiţii şi cerinţe ale muncii. Mai mult decit oricînd perioa-, da de după recentul Congres reprezintă pentru noi, toţi, o perioadă de examinare a com­petenţei. Dau, din nou, cîteva exem­ple. Discutam la Braşov cu tovarăşul Cornel Şandru, pri­­mul-secretar al comitetului judeţean al U.T.C., despre cî­teva dintre prevederile care par cele mai simple, între care participarea secretarilor U.T.C., din şcoli şi întreprinderi la consiliile profesorale şi în co­mitetele de direcţie. Hotărîrea Congresului este clară, justifi­carea ei, în numele democra­ţiei, al reprezentativităţii tine­rilor, de asemenea. Iată însă situaţia „pe teren“ , dintr-o inerţie, unele cadre didactice socotesc nepotrivită prezenţa elevilor la Consiliile profeso­rale. Dar secretarii-elevi ? am întrebat. Există, mi s-a spus, posibilitatea ca numai unii să-i reprezinte cu adevărat pe colegii lor, ceilalţi manifestînd tendinţa de a nu ieşi din rolul elevilor „ascultători“ (oricît vor fi ei secretari U.T.C., ră­­r­ii, totuşi, elevi). Or cum trebuie, deci, făcut ca să creezi o opinie favorabilă unoii idei în rîndul cadrelor didactice, realizînd în acelaşi timp, o reprezentare a elevi­lor prin secretarii U.T.C., bine­înţeles, în cadrul disciplinei şcolare, al normelor vieţii de elev ? Iată întrebări grele, care cer soluţii complexe, o activitate care nu mai poate fi redusă la formula ..vom sprijini mai activ comitetele în îndepli­nirea sarcinilor...“. Dar de ce notez aici aceste observaţii ? Fiindcă în perioa­da actuală se desfăşoară în în­treaga ţară plenare ale active­lor noastre U T.C. în care se dezbat planurile de activităţi pentru etapele următoare. Ne­­depunînd efortul de gîndire necesar, în unele locuri, se repetă vechi formule, se ape­lează la stilul unor „pre­lucrări“ pe baza unor texte imense, primite de tineri cu un sentiment de oboseală, texte care nu spun mai nimic nou și care sunt, în plus, lipsi­te de acele exemple care să sugereze membrilor organelor respective în ce constă, de fapt, spiritul de muncă de care vorbim. Lipsite de scîn­­teia pe care o poate declanşa soluţia vie, interesantă, utilă tinerilor, asemenea prelucrări nu duc nicăieri. Nu leagă, în nici-o direcţie, nici un fir... Sigur, toate elementele noi nu vor putea fi însuşite — ori­­cîtă concentrare s-ar depune —, în cîteva zile. Un început poate fi însă făcut. Şi trebuie făcut. Cu condiţia ca nici un prim-secretar sau secretar să nu admită intrarea într-o ast­fel de şedinţă înainte de a-şi fi dat răspuns la întrebările , dar dumneavoastră ce gîndiţi ? Ce propuneţi ? ...Vorbăria goală adoarme nu numai sălile ; adoarme şi spiritele ! IMPORTANT! Preţul lei — TACÎMURI ALPACA, ARGINTATE TIP „MEL­­HIOR" — import Serviciu de 6 persone (linguri, furculiţe, cutite, linguriţe) 840 — GARNITURI DE 6 CUTITE PENTRU BUCĂ­TĂRIE Din otel inox — import 66 — OALE DE BUCĂTĂRIE PENTRU FIERT SUB PRESIUNE TIP „RUTA" — import De 6 litri 200 De 4 litri 150 — „AQUATERM" — ÎNCĂLZITOR ELECTRIC PENTRU APA, ADAPTABIL LA ROBINET 80 — HAINE IMITAŢIE PIELE PENTRU BARBAŢI — import 570—650 — HAINE IMITAŢIE PIELE PENTRU FEMEI import 570—630 — COSTUME IMITAŢIE PIELE (fustă + taior) import 570—630 — CEASURI DEŞTEPTĂTOARE „SLAVA" — import 120—132 — APARATE FOTO „LIUBITEL" — import 350 — RESOURI DE GĂTIT CU 2 OCHIURI, ALI­MENTAT CU PETROL, TIP „RAPID" 268 Resoul este emailat, realizează perfor­manţe termotehnice ridicate, prezintă siguranţă în funcţionare (plutitor me­talic), precum şi alte articole textile, cosmetice, sport-turism, elec­trotehnice, metalice și chimie de uz casnic, LIVREAZĂ PRIN COLET POSTAL CU PLATA RAMBURS „COMERȚUL PRIN COLETARIE". COMANDA, se face prin carte poștală. PLATA, se face în numerar, la primirea coletului GRATUIT, expediem la cerere, Catalogul de Mărfuri. ADRESA NOASTRA : „UNIVERSALCOOP" Secţia COMER­ŢUL PRIN COLETARIE, Str. Serg. Nuţu Ion nr. 8—12 BUCU­REŞTI SECTORUL 6. ­uit pentru mii de tineri sibieni români, germani şi maghiari o trecere in revistă a forţelor ar­tistice locale, un dialog fecund cu reprezentanţi autorizaţi ai celor şapte arte, o mai bună cu­noaştere reciprocă. Prima din cele 10 zile ale fes­tivalului a fost consacrată cine­matografiei romaneşti. Viziona­rea filmului artistic „Mihai Vi­teazul“ a fost precedată de un concurs „Cine ştie, ciştigă“ pe tema „Victoria poporului român — izvor de adine patriotism“. Rubrica „Teatru şi tineret“ a programat spectacolul cu piesa „Vremea liliacului", prezentat in premieră pe ţară de colecti­vul teatrului sibian şi un dialog al celor peste 200 de tineri cu principalii realizatori : autoarea Eugenia Busuioceanu, regizorul Petre Sava Băleanu, scenogra­fa Doina Levinţă, actorii Radu şi Geraldina Basarab, Mircea Hindoreanu, Nicu­ Niculescu, Va­leria Paraschiv şi alţii. O seară de concert a oferit orchestra simfonică a Filarmo­nicii din localitate care a pre­gătit în cinstea Semicentenaru­lui Partidului o compoziţie oma­gială a lui Sergiu Sarchizov, „Pe lespedea eroilor“. Oratoriul a fost interpretat sub bagheta dirijorului Franez Xaver Dres­sier, cu concursul sopranei cu concursul sopranei Anes Kriza. Sala Albastră a muzeului Bruckenthal a găzduit miercu­rea trecută o întâlnire între e­­levii liceelor din localitate cu criticul de artă Octavian Bar­bosa şi artişti plastici sibieni. Am reţinut din rîndul partici­panţilor pe elevii Liceului de muzică şi arte plastice, Mircea Gheorghianu, Günter Wolf, Al. Olănescu şi Virgil Suciu, ale căror semnături le-am regăsit pe lucrările de pictură, grafică sau sculptură ca : „Proiect de monument omagial“, „Demon­stranţii“, „Prietenii“, „Portret de băiat“, „Peisaj cu oameni“, „Cumpăna raţiunii“, în cadrul expoziţiei de artă plastică a e­­levilor din judeţ, deschisă în aceeaşi zi la şcoala populară de artă, în ziua următoare, peste 70 de elevi ai liceelor din Sibiu şi din împrejurimi au fost prezenţi în sala centenarei biblioteci „Astra“ la şedinţa de constitui­re a Societăţii literar-artistice „Radu Stanca“. Mai bine de 300 de invitaţi au asistat în saloanele Com­plexului „împăratul romani­lor“ la b­­aradă a modei şi coafurii pentru tineret. Centrul de creaţie din Bucureşti al UCECOM a prezentat aici 120 de modele noi de primăva­­ră-vară pentru tineret. Tot aici a avut loc, în seara următoare, Sărbătoarea tinerilor căsătoriţi, un prilej de întîlnire, a peste 50 de perechi de tineri din în­treprinderile şi instituţiile ora­şului. In sfîrşit, duminică şi luni festivalul a­ programat demon­straţii de­ gimnastică ,­ artistică, baschet, lupte, judo şi cultu­rism, oferite de laureaţii si­bieni din 1970 la aceste disci­pline şi un concert intitulat „Muzica de-a lungul veacurilor“ la care şi-au dat concursul, alături de ansamblul tineretului din localitate, solista Gabriela Teodorescu şi actorul Ştefan Bănică. Succesul primei ediţii a de­cadei culturii pentru tineret a­­nunţă permanentizarea ei sub forma unui festival al primă­verii menit să stimuleze parti­ciparea tinerilor la viaţa cul­turală cu vechi tradiţii a sibie­­nilor. F. VASAS SESIUNE ŞTIINŢIFICA LA I.E.F.S. Agenda manifestaţiilor cultu­ralei, ştiinţifice şi sportive din această săptămînă, dedicate glorioasei aniversări a Semi­centenarului Partidului, cuprin­de şi o Sesiune ştiinţifică a In­ Institutului de Educaţie Fizică şi Sport. Mîine, începind de la orele 16, în sala de festivităţi a Institutului bucureştean, vor fi prezentate un­­num­ăr de 17 lucrări ale unor cadre didac­tice şi reputaţi specialişti, pre­­zentînd bilanţul eforturilor de cercetare ştiinţifică a celor 11 colective de catedră. In afara unor teme de strictă specialita­te — abordînd domenii diverse ca : teorie şi metodică, pedago­gie, cultură fizică medicală, biochimie, fiziologie sportivă, educaţie — un număr de trei comunicări sunt legate direct de prestigioasa aniversare : „Lupta P.C.R. pentru crearea unei organizaţii sportive mun­citoreşti unice în România“ (Lector Cornelia Costache) ; „Concepţia marxist-leninistă a P.C.R. — bază ştiinţifică a ac­tivităţii de educaţie fizică şi sport din patria noastră“ (conf. univ. Ion Siclovan) ; „Grija P.C.R. pentru stabilirea statu­tului social al cadrelor didacti­ce" (prog. Florența Rusu). • în cadrul unei manifestări omagiale dedicate semicentena­rului partidului, sute de tineri din Urziceni s-au întîlnit cu tovarășul Gheorghe Necula, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­ţean Ilfov al P.C.R. (Urmare din pag. 1) pundă tuturor opţiunilor, tutu­ror vîrstelor Dar principalul be­neficiar al său rămîne, totuşi, tineretul. Cercetînd programul de activităţi se poate lesne ob­serva că acesta este un program care se adresează tuturor, de oriunde şi nici unei profesii. Trebuie să lăsăm tineretului, organizaţiei U.T.C., posibilita­tea să-şi organizeze şi să-şi a­­leagă singuri modalităţile de ac­tivitate. în zadar, invităm „toa­te vîrstele“, aşa cum ne place să zicem, la o conferinţă citită, cînd pe 50 la sută din partici­panţi îi interesează doar filmul de la sfîrşit. Platforma indus­trială a oraşului nostru este nouă, în dezvoltare, capabilă — prin sporirea capacităţilor de producţie, prin diversificarea produselor — să primească noi cadre de tineri, să creeze noi meserii. Trebuie să ne gîndim de pe acum de unde vom selec­ţiona aceste cadre, fiindcă nu le vom importa din alte judeţe. Atunci ce facem cu orientarea profesională a absolvenţilor din învăţămîntul general, unde pot afla ei mai bine amănunte despre viitoarele profesii, noul profil industrial al oraşului ? în activitatea casei de cultură, în prezent, ponderea este ocupată de latura distractivă. Elevii li­ceelor, tinerii în general, se în­­tîlnesc la casa de cultură cel mai adesea în cadrul unor seri de dans — ceea ce este şi firesc şi necesar — şi destul de rar vin în contact cu un grup de ti­neri muncitori, cu specialişti care să explice, să zicem, unul din procesele tehnologice de la Combinatul de celuloză. Cunoscînd tematica şi denu­mirea cercurilor găzduite la casa de cultură, ne-am dat seama că de fapt cele mai multe dintre acestea (rebus, filatelie, dans modern, foto, acordeon) pot fi organizate la fel de bine la în­treprinderi, în şcoli sau alte instituţii. In schimb, lipsesc de la casa de cultură cercurile teh­nice ştiinţifice : automobilism, cercul naturaliştilor, cercul de fizică, chimie şi matematică. Desigur, nu se poate uşor răs­punde că şi acestea pot fi orga­nizate „la fel de bine“ în între­prinderi, şcoli ş.a.m.d. Totuşi, eu vorbesc de o anumită core­lare a „profilului“ casei de cul­tură cu „profilul“ mereu modi­ficat, îmbogăţit, diversificat al nevoilor spirituale şi practice ale oamenilor. Altfel, rămînem să concepem casa de cultură ca fiind sustrasă principalelor noastre preocupări, deşi de lipsă de activitate ar fi nedrept să a­­cuzăm casa de cultură !“ Aron Bugotin, îndrumător la Casa de cultură din Suceava : „Afişăm programul casei de cultură în toate întreprinderile oraşului, îl multiplicăm în 3— 4 009 de exemplare, dar numărul tinerilor este totuşi redus. Nici o întreprindere nu ne-a propus o formă de activitate concretă. Cele mai multe cer săli pentru şedinţă, solicită încăperile de la subsol pentru seri de dans. A­­cestea sunt relaţiile lor cu casa de cultură“. Vigh István, secretarul Cena­clului U.A.P. : „După cum se vede, cu tot programul amplifi­cat în 3­4 000 de exemplare, afişul nu polarizează un număr prea mare de tineri. Cei mai mulţi vin la dans. Acolo nici nu încap în sală. Oare s-au cheltuit 15 milioane lei pentru ca această clădire modernă să aibă func­ţionalitatea unei săli de dans ? Ea trebuie să fie o instituţie de cultură complexă şi, ca orice instituţie, cit se poate de spe­cializată. Trebuie să oferim ti­neretului un program complex foarte variat, mereu nou, ne­­plictisitor şi instructiv. Modali­tatea conferinţelor practicată de atîta vreme este învechită. Con­ferenţiarul aproape întotdeauna citeşte. Am fost anul trecut la Paris, mi-am expus lucrările în­tr-o casă de cultură a tineretu­lui din Cartierul Latin. Acea clădire nu se compara nici pe de­parte cu edificiul nostru din Su­ceava ; nici nu avea atîtea fon­duri şi personal administrativ ca a noastră, acolo statul nu-i sub­venţionează. Avea un singur salariat, directorul animator, dar acesta obţinuse postul de di­rector prin concurs, fiindcă se cere un specialist în materie. Nu orice om de cultură sau profe­sor de liceu poate fi şi un do­tat activist cultural“. Doina Marin, secretara co­mitetului U.T.C. de la Fabrica „Argeşana“ — Piteşti : In între­prinderi şi mari combinate lu­crează peste 55 000 de tineri. Cum îşi petrec timpul liber a­­ceştia ? Cei mai mulţi învaţă, se califică la locul de muncă şi le-ar mai rămîne timp liber şi pentru cîteva ore de petre­cere la casa de cultură. Dar deşi în ultima vreme în muni­cipiul Piteşti numărul institu­ţiilor de acest gen a sporit, to­tuşi tinerii nu au o casă de cul­tură. Vechea casă de cultură a tineretului a devenit în luna decembrie casa elevilor şi stu­denţilor, cu un profil specific, în care activităţile de club se completează cu programa şco­lară , la Palatul culturii nu a­­vem acces. Acolo activitatea formaţiilor artistice de amatori este dedicată turneelor din străi­nătate. Au dat spectacole în Belgia, Franţa, Olanda, Ceho­slovacia, dar la Piteşti, nu ! Am auzit că pe unde au fost s-au bucurat de mare succes. Noi nu i-am văzut decât la repetiţii , la clubul întreprinderilor au acces numai salariaţii, iar Casa de cul­tură din Găvana, situată chiar pe platforma industrială, a fost preluată de către Teatrul de Stat din Piteşti ca să o trans­forme într-o filială a sa pentru turnee artistice. 15—20 000 de ti­neri ai oraşului îşi organizează activităţile la căminele culturale din comunele Racoviţa, Bascov, Hinteşti, Băiculeşti“. Ing Ion Rotaru, secretarul comitetului U.T.C. de la Combi­natul de prelucrare a lemnului­Bacău . „Cercetînd afişul casei de cultură nu se poate spune că nu există activitate : conferinţe, expuneri. Universitatea popu­lară, cercuri, seri de dans, spec­tacole. Enumerate asfel nu li se poate reproşa nimic. Sunt activi­tăţi care nici nu se aplaudă nici nu se laudă. Dar în ce măsură acestor activităţi culturale li se asigură primatul calităţii ? In toate sectoarele economice se cere primatul calităţii, de ce n-am cere şi activităţilor­ cultu­rale acelaşi lucru ? Avem în combinatul nostru, ultramodern, tineri care manevrează maşini cu comandă programată, in ţară există zeci de fabrici şi uzine ultramoderne unde orice inter­venţie pe fluxul tehnologic îţi pretinde o inaltă calificare, o informare continuă asupra nou­tăţilor tehnice din lume, într-un cuvînt, uzina solicită la ora ac­tuală muncitorului să fie un specialist in materie şi un artist al produselor care Ie fabrică. De ce n-am pretinde şi caselor de cultură acelaşi lucru ? Eu, ca inginer, intîlnesc în mod obiş­nuit tineri cu rigla de calcul in buzunarul halatului , aceştia, seara la liceu sau la cursurile de policalificare lucrează cu lo­garitmi şi calcule infinitezimale; tot eu, ca secretar al organizaţiei U.T.C. îi invit să ia parte la o conferinţă „citită“ la casa de cul­tură sau la o altă activitate „în­cropită“. A sosit momentul cînd trebuie să cerem şi celor din domeniul culturii de masă o ac­tivitate mai calificată, o cere însăşi viaţa noastră contempo­rană care pe zi ce trece devine tot mai complexă. Ca delegat al lucrărilor Congresului al X-lea al U.T.C.-ului am constatat din cuvîntul tinerilor că asemenea observaţii sunt valabile pentru toate instituţiile de acest gen din ţară. Instituţia culturală tre­buie să fie conectată cu realita­tea socială după principiul va­selor comunicante şi să se men­ţină la acelaşi nivel“. Bineînţeles, nu avem preten­ţia că, alegind şi publicînd a­­ceste opinii, ele exprimă întrea­ga realitate. Discuţiile, confrun­tarea activităţii cu opiniile ti­nerilor au relevat că atît la Su­ceava cit şi la Bacău sau la Pi­teşti instituţiile culturale au programe bogate, iar activiştii culturali, în marea majoritate a lor, nu primesc, cum se spune, leafa degeaba. Reţinem însă — şi invităm la o discuţie mai am­plă pe aceste teme — faptul că aceste case de cultură nu sunt suficient de mobile, nu dispun de acele cadre care să le determine orientarea spre problemele de bază pe care şi le pun oamenii într-un moment sau altul. De­sigur, nimeni nu poate pretinde o adaptare automată sau meca­nică, însă nu se poate să nu tre­­zeacă serioase motive de a me­dita mai profund la destinul casei de cultură, opinii ca ace­lea aparţinînd, de exemplu, in­ginerului Ion Rotaru de la Ba­cău sau lui Vigh István de la Suceava , se resimte în toate acestea nevoia unei substanţiale sporiri a calificării casei de cultură, pe măsura cerinţelor de azi adresate tuturor profesii­lor. în acest fel, ne apare în bună măsură justificată lărgi­rea preocupărilor în direcţia cuprinderii unor elemente de calificare profesională, de per­fecţionare ştiinţifică şi tehnică. Desigur, o condiţie în lipsa că­reia orice discuţie devine inu­tilă este calificarea superioară a cadrelor care lucrează la casa de cultură. Cât priveşte situaţia de la Piteşti, credem că cele spuse de secretara comite­tului U.T.C. de la „Argeşana“ exprimă o dorinţă mai largă a tinerilor ce merită să fie luată în consideraţie. Desigur, nici aici tonul critic al părerii acesteia nu vizează activitatea cultural­­artistică multiplă şi fructuoasă a oraşului Piteşti, ci numai ine­chitabila „distribuire“­­ şi des­tinare a acestei activităţi. In a­­cest sens, tinerii, credem, au dreptate. Aşadar, asupra tuturor proble­melor ridicate de cei cărora le-am publicat opiniile, este ne­cesară, binevenită, o discuţie mai largă, susţinută de tineri, activişti culturali, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Le aşteptăm părerile. CALIFICAREA CASEI DE CULTURĂ Ieri după-amiază, savantul HENRI COANDA a fost invita­tul de onoare al studenţilor de la Academia de Studii Economi­ce. Vorbind despre vasta expe­rienţă de aproape trei sferturi de veac pusă în slujba ştiinţei, Henri Coandă a făcut referiri concrete asupra începuturilor sale ca pionier al aviaţiei mon­diale. Inventatorul primului a­­vion cu reacţie a răspuns apoi numeroaselor întrebări ale stu­denţilor, care au aflat unele as­pecte interesante din activitatea depusă de marele savant în ul­timii ani. Totodată, o serie în­treagă de întrebări s-au referit la unele fenomene ştiinţifice ac­tuale. In răspunsurile sale, Henri Coandă a subliniat încă odată ro­lul gîndirii ştiinţifice, al muncii de cercetare nemijlocită în elu­cidarea unor aspecte încă necu­noscute din cîmpul larg al cu­noaşterii umane. In încheiere, savantul Coandă a vorbit despre proiectele sale ştiinţifice. M. C. „NE INTERESEAZĂ VALOAREA DE ÎNTRE­BUINŢARE A SPECTA­COLULUI" — Ne spune prof. univ. G. Dem. Loghin, prorectorul Insti­tutului de teatru — Bucureşti. — Tovarăşe profesor, partici­paţi, de 15 ani, la toate manifes­tările artistice din teatrul ama­torilor. Aţi putea să faceţi un paralelism şi o diferenţiere între manifestările artistice de atunci şi cele de astăzi ? — Atunci a fost „începutul“, acum avem „tradiţia“ ; îmi a­­mintesc că manifestările artis­tice de atunci aveau loc în nişte lăcaşe de cultură nu tocmai a­­rătoase, pe scene improvizate, fără regie de lumini şi decoruri bogate. Astăzi, după cum se ve­de, Casa de cultură din Galaţi este­ şi ca noţiune arhitectonică un palat — iar ca aceasta mai sunt şi altele în ţară — şi ca modalităţi de a pune în circula­ţie valori ale culturii de masă. La acea dată participarea satelor era mai mică, doar colectivele muncitoreşti ofereau atunci un spectacol artistic oarecum mai perfecţionat. îndrumarea şi spri­jinul de care se bucură astăzi cultura, din partea statului a creat o premisă deosebită pentru o mişcare artistică de mase. A­­vem acum sute, mii de formaţii artistice de teatru la sate în ins­tituţii şi uzine. In cele cinci cen­tre, Giurgiu, Galaţi, Mediaş, O­­radea, Caransebeş, Vatra Dor­­nei, care trec in revistă prezenta bienală de teatru, nu apar decit cele mai bune formaţii artistice, care, acolo in sate, în marile combinate ale industriei sînt tot atîtea teatre de sine stătătoare. — Ca specialist aş dori să sta­biliţi relaţia, raportul între tea­trul de amatori şi teatrul profe­sionist. — Amatorismul în teatru nu se practică pentru că, chipurile ducem lipsă de actori profesio­nişti. Manifestările artistice ne­­profesioniste, reprezintă forme de cultură cu mari semnificaţii sociale. Fiindcă este semnificativ faptul că tractoriştii din comuna Movila Miresii, minerii de la Somova şi pescarii din Mahmu­­dia, sau siderurgiştii de la Ga­­lgii, au găsit timp social şi re­surse spirituale ca să urce pe scenă. Producţia artistică a a­­cestora trece dincolo de simplul gest al unui amator oarecare, ros de pasiunea teatrului. Ace­laşi lucru se petrece şi cu cine­­cluburile care fac filme, chit că avem un studio profesionist spe­cializat, cu orchestrele şi cercu­rile de amatori care cîntă, se bucură de succes chiar dacă a­­vem filarmonici. — Există tendinţa de a face din amatori nişte profesionişti ? — Şi da şi nu ! Nu putem re­nunţa la farmecul personajelor interpretate de amatori, la acea stîngăcie plină de pitoresc pe care n-o putem vedea pe scena profesionistă care excelează prin măiestrie, pondere și rafinament. Teatrul amatorilor nu trebuie niciodată să-şi propună a fi o copie a teatrului profesionist. — în încheiere vă rog să ex­puneţi criteriile de apreciere ale juriului atunci cînd vor fi acor­date premiile ? — In primul rînd criteriul ar­tistic. Dar acesta nu poate fi di­sociat de munca de perfecţionare in­­raport cu publicul. Nu validăm calitatea ut­or spectacole, „de eprubetă“, pre­gătite ca un eşantion pentru ju­riu ! Ne interesează in primul rînd ,,valoarea de întrebuinţare“ a spectacolului. M. ION IN APRILIE, PE ECRANE Restante din luna martie ne­­au rămas filmele : „COMICI­ Marga Barbu — interpreta han­giţei Aniţa din „Zestrea Dom­niţei Baiu“ LIUL CONJUGAL" și „ADIO GRANADA“. Ar fi de recoman­dat doar primul, regizat de Truffaut pentru că „Adio Gra­nada" nu este decit o peliculă muzicală de serie. De consemnat că în această lună vom putea vedea pe ecra­ne două filme românești in pre­mieră, „ZESTREA DOMNITEI RALU“, urmare a serialului „Haiducii", datorat cuplului de scenarişti Eugen Barbu şi Mihai Opriş, realizat de regizo­rul Dinu Cocea şi „PRINTRE COLINELE VERZI", un film de autor , scenariul şi regia­­ Ni­­colae Breban. De asemenea, ca evenimente, filmul sovietic „POENILE RO­ŞII“, producţie a studioului Moldova. Film în regia lui Emil Loteanu. (un poem cinematogra­fic despre care revista „Filmul sovietic“ scria : „Acest film al tinărului realizator Emil Lotea­nu ne introduce în lumea adevă­rurilor simple şi limpezi, veşni­ce ca pămîntul, ne vorbeşte des­pre dragoste, datorie, prietenie) şi filmul american „ŞI CAII SE ÎMPUŞCA, NU-I AŞA ?“, regi­zat de Sydney Pollack după ro­manul lui Horace McCoy, film care după cum se afirmă : „Ne lasă în gură o amărăciune şi în inimă o revoltă pe care dulce­găriile societăţii de consum nu le pot şterge“. • Consemnăm, de asemenea, o producţie a studiourilor iugo­slave : „TREC ZILELE“, un o­­magiu adus lui Samuel Beckett, westernul american „BUTCH CASSIDY ŞI SUNDANCE KID“, foarte discutabil pentru modul în care poetizează precara exis­tenţă a unor aventurieri. • Studiourile cehoslovace vor fi prezente în această lună cu un film pentru copii „CĂPITA­NUL KORDA“ realizat de Jo­sef Pinkova realizatorul neui­tatului film „O clasă neobişnui­tă". • Cinematografia sovietică va fi prezentă cu filmul poliţist „MOARTEA FILATELISTULUI“ producţie a studioului Gruzia— Film, cinematografia maghiară cu o comedie pe teme contem­porane „DOAR UN TELEFON“. Coproducţia lunii aprilie, „GRE­ŞEALA FATALA“, aparţine studiourilor DEFA, Sofia—Film şi Polski Film Lodz. E vorba de un western a cărei acţiune se petrece la sfîrşitul secolului tre­cut la poalele Munţilor Stîn­­coşi... Un western european o­­bişnuit... CÎTEVA SUGESTII PENTRU EXCURSII SCURTE Conform unor tradiţii multi­seculare, în diferite comune de pe întreg cuprinsul ţării au loc la date fixe tîrguri sau serbări folclorice. Şi toate deobicei in a­­propierea oraşelor şi uşor acce­sibile pe şosele, cu autobuzele, ele pot constitui ţinta unor ex­cursii interesante. La 4 aprilie se ţine tîrg la Călan, jud. Hu­nedoara. Vă recomandăm să vi­zitaţi aici şi cisterna săpată în stîncă de către romani, unde şi azi, ca acum 2 000 de ani, se mai face încă baie. 5 aprilie — tîrg la Sălişte, jud. Sibiu. DRUŞTE­­LE în fiecare an, în prima du­minică a lunii aprilie la Bîrsa (jud. Arad) în apropiere de Gu­­rahonţ are loc sărbătoarea „Druştele“ sau „Druscele“. La baza ei se află o tradiţie foar­te veche a femeilor, moşte­nită „de la mamele noastre şi ele de la mamele lor“, după cum spun localnicele. Reuniunea femeilor are loc la căminul cultural din sat, de la amiază pînă la miezul nopţii, bărbaţii fiind primiţi numai ca spectatori. In sunetele orches­trei serbarea începe cu un joc tradiţional, asemănător cu ser­ba. Se cîntă, se fac „uituri“ (a­­dică strigături). Comuna Birsa, se află la 30 km de oraşul Ineu pe un drum judeţean ce por­neşte din DN 7 la Păuliş. Din Arad se ajunge direct prin Şi­­ria şi Ineu. Din Deva se poate veni pe DN 76 prin Brad, pînă la Vîrfuri şi de acolo pe drumul judeţean prin Gurahonţ. Din Cluj, se poate sosi prin Huedin şi de acolo pe drumul judeţean nou ce duce la Albac, de unde se continuă pe DN 75 pînă la o­­raşul Dr. Petru Groza şi apoi pe DN 76 prin Vaşcău-Buteni. Am indicat aceste drumuri fiindcă ele permit, în acelaşi timp, o mi­nunată excursie prin regiunile de neasemuită frumuseţe ale Ţă­rii Moţilor. Vă recomandăm şi tîrgurile din 9 ori 16 aprilie la Bicazul ardelean (jud. Neamţ) sat aflat la intrarea în Cheile Bicazului, prilej deci de a face o excursie pînă la staţiunea La­cul Roşu. POMPILIU VOICULEŢ­E­LEMENU .„Chefuri de 15 000 Iei pe lună... Cam atîta a de­lapidat în noiembrie-de­­cembrie 1970 şi ianuarie 1971, Alexandru Mega (29 ani), gestionar la un ma­gazin de produse indus­triale din Rîmnicu-Vîlcea. Totalul sumei pe care şi-a însuşit-o din avutul statu­lui, cheltuind-o prin cîr­­ciumi, într-o companie dubioasă, se ridică la 45 000 lei. După suita de chefuri a lui A. M. va urma, acum, o neaşteptat de dureroasă trezire... ...Tranzistori şi... veselă. La percheziţia efectuată la domiciliul lui Ion Ga­­­vrilă (17 ani) din Craio­va, au fost găsiţi 136 tranzistori diferiţi, valo­­rînd peste 5 100 lei şi ta­cîmuri în valoare de circa 3 000 lei. Obiectele pro­veneau din furturile co­mise de I. G. (elev la o şcoală profesională C.F.R.) împreună cu trei tineri, fără ocupaţie, toţi domi­ciliaţi în Craiova : Mihai Badea (22 ani), Ilie An­­dronie (16 ani) şi Viorel Marinică (17 ani). Ultimul furt fusese comis, prin efracţie, din laboratorul de fizică al Şcolii genera­le nr. 2 din Craiova. Şi un alt amănunt semnifi­cativ : la T.A.P.L. Craio­va, de unde fuseseră fu­rate tacâmurile amintite, nu se observase încă lipsa acestora... iPiiNimu TIMPUL D v. imm HAIDUCII LUI ȘAPTECAI : ru­lează la Patria (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,30), MIHAI VITEAZUL­­ rulează la Luceafărul (orele 8, 12; 16, 20), Feroviar (orele 10,30; 15, 19), Me­lodia (orele 8,15; 12, 16; 19,45), Glo­ria (orele 8,15; 12; 16, 20), Flamura (orele 8,15; 12, 16, 20), Central (o­­rele 10; 14,30; 18,45), RENEGATA : rulează la Victo­ria (orele 9; 11,45; 14,30; 17,18; 20,30) . PREȚUL PUTERII: rulează la Griviţa (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30), Modern (orele 8,38; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45). CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : rulează la București (orele 8, 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21). DUMINICA IN FAMILIE : ru­lează la Lumina (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). SECRETUL DIN SANTA VI­­TTORIA: rulează la Favorit (ore­le 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30). ADIO, GRANADA : rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45). . . . VAL DE CĂLDURA : rulează la Capitol (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) O POVESTE VECHE, VECHE : rulează la Timpuri Noi (orele 9,30—17 în continuare; Program de filme documentare (orele 18,30; 20,30) ROMEO ȘI JULIETA : rulează la Volga (orele 9,45; 12,45; 16; 19,30) , Mioriţa (orele 9,30; 13,30; 16,30; 19,30) ÎNCEPUTUL : rulează la Lira (ora 20,15). ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE : rulează la Lira (orele 15,30; 18). ULTIMUL SAMURAI : rulează la Viitorul (orele 15,45; 18,15; 20,15). ELIBERAREA : rulează la Mun­ca (orele 16; 19,15). CÎNTECELE MĂRII : rulează la Pacea (orele 16; 18, 20), Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). LOS TARANTOS : rulează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). B. D. INTRA ÎN ACȚIUNE : rulează la Rahova (orele 15,38; 18; 20.15) LORIS : rulează la Progresul (ora 20) BĂIEŢI BUNI, BĂIEŢI RAI ! rulează la Progresul (orele 15,30; 18). UN ITALIAN IN AMERICA : rulează la Buzesti (orele 15,30; 18; 20.15) . CLANUL SICILIENILOR : rulea­ză la Dacia (orele 8,30—20,30 în continuare).. Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30), Flacăra (orele 15,30; 18; 20,30) . TRANDAFIRI ROŞII PENTRU ANGELICA : rulează la Bucegi (orele 10, 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) , Arta (orele 9,30; 11,30; 13,30; 15,45; 18; 20,15), Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,15). SARADA : rulează la Unirea (o­rel( 15,30; 18; 20,15). CINCI PENTRU INFERN : ru­lează la Drumul Sării (orele 14,45; 16,30; 18,30; 20,30). TRIPLA VERIFICARE : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). GENOVEVA DE BRABANT: ru­lează la Cringași (orele 15,30; 18; 20,15) ; VAGABONDUL : rulează la Mo­şilor (orele 9; 12,30; 16; 19,30) OMUL DIN SIERRA : rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15). UCIGAȘUL DE FEMEI : rulează, la Cinemateca — Union (ora 9) ; BATALIONUL NEGRU (orele 10,30; 12,30; 14,30) ; VASUL FAN­TOMA (ora 16). JOI, 1 APRILIE 1971 Opera Română : CAVALERIA RUSTICANA : PAIAŢE — ora 19,30 ; Teatrul de Operetă : SOA­RELE LONDREI — ora 19,30 ; Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : FANNY — ora 20 ; (Sala Studio) : TRAVESTI — ora 20 ; Teatrul de Comedie : MANDRAGORA — ora 20 ; Tea­trul ,,Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : PLAY STRINDBERG — ora 20 ; (Sala Studio) : PURICELE IN URECHE — ora 20 ; Teatrul Mic : FATA CARE A FĂCUT O MINUNE — ora 20 ; Teatrul ,,C Tănase“ (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) : LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ — ora 19,30 ; Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Ed Magheru) : BĂRBAŢI FĂRĂ NEVESTE — ora 19,30; (Sala Studio) : SCHIM­BUL — ora 20 ; Teatrul ,,Ion Creangă“: COMOARA DIN INSU­LA PIRAŢILOR — ora 16 ; Teatrul „Ţăndărică“ (Calea Vic­toriei) : PETER PAN — ora 17 ; Studioul I.A.T.C . COMODIILE VREMII - ora 20 ; Teatrul Evre­iesc de Stat : VRĂJITOAREA — ora 19,30 ; Circul „Globus“ : CIR­CUS EXPRES — orele 16 și 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : MINI JAZ CU MAXI HAZ — ora 19,30. JOI, 1 APRILIE 1971 PROGRAMUL I • 18,00 Deschiderea emisiunii Emisiune în limba maghiară. Emi­siune distractivă de 1 aprilie • 18,30 La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto • 18,50 Viața literară • 19,15 Publicitate • 19,20 1001 de seri • 19,30 Tele­jurnalul de seară • 20,00 Istorie vie. Emisiunile din acest ciclu în­chinat aniversării semicentenaru­lui partidului, aduc mărturii sem­nificative despre tradiţiile de luptă revoluţionară ale unor mari uzine bucureştene şi, în acelaşi timp, pun în lumină importanta lor contribuţie la dezvoltarea in­dustrială a ţării 50 de ani, în 50 de evocări — Anul 1938 ® 20,50 Flori de primăvară Muzică popu­lară • 21,05 Planeta se grăbește. Film documentar de montaj • 21,40 Teledivertisment ’71 • 22,45 Telejurnalul de noapte • 23,00 închiderea emisiunii pro­gramului I. PROGRAMUL II • 20,00 Concert simfonic al or­ chestrei Radioteleviziunii $ 21,00 Biblioteca pentru toţi o 21,30 Bu­letin de ştiri @ 21,35 Film artis­tic : „Colonia Lanfieri“. ¥ 23,00 închiderea emisiunii programu­­lui II

Next